Consecintele instaurarii regimului comunist asupra societatii romanesti

Consecintele instaurarii regimului comunist asupra societatii romanesti

Romania cunoaste in anii '40 o perioada de metamorfoza, trecand in doar cativa ani de la un sistem democratic la forme de conducere autoritare, prin impunerea unui sistem politic total strain de traditiile romanesti. Noul regim aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat din Uniunea Sovietica- ale carui valori de tip sovietic vor guverna de acum inainte viata politica si sociala romaneasca Consecintele acestui fapt se vor vedea evident pe parcursul anilor prin faptul, ca va exista o masa de oameni ce nu se va putea adapta la noile valori sociale aparute dupa evenimentele din august 1944.

A.     Consecinte politice

Evenimentele petrecute dupa 23 august 1944, arunca Romania in sfera de influenta sovietica, fapt cu consecinte majore in societatea romaneasca bulversata de impactul celui de-al doilea razboi mondial si care dorea acum o revenire la normalitatea existenta in anii '20. Presiunea sovietica exercitata prin intermediul trupelor Armatei Rosii aflate pe teritoriul romanesc, conduce la instaurarea sistemului comunist odata cu impunerea la guvernare incepand cu data de 6 martie 1945 a guvernului Groza, moment considerat a fi ,,punctul 0 al comunismului romanesc" . Noul regim aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat din Uniunea Sovietica- ale carui valori de tip sovietic vor guverna de acum inainte viata politica si sociala romaneasca.

Impunerea regimului comunist in Romania, de catre Uniunea Sovietica, determina si metodele de actiune, cum ar fi modul de construire al societatii si de acaparare a puterii politice, care sunt de sorginte sovietica. Ideea de baza a proiectului socialist prevedea ,,realizarea unei societati inalt prospere cu un grad ridicat de omogenitate" . Pornind de la acest obiectiv, statul a trecut la reorganizarea intregii vieti sociale cu consecinte in toate compartimentele societatii. Punctul de plecare l-a constituit acapararea puterii politice, dupa modelul clasic sovietic, ceea ce a permis instaurarea modelului politic de tip comunist in societatea romanesca. O data realizat acest obiectiv politic, Partidul Comunist Roman in spiritul ruperii legaturilor cu trecutul, reprezentat de ,,societatea burgheza decadenta", trece la acapararea intregii puterii politice in stat. Un prim pas in acest sens l-a constituit trecerea de la un sistem politic de tip monarhist, la unul de ,,democratie populara" odata cu abdicarea silita a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 si proclamarea Republicii Populare Romane . Noua orientare politica este ,,oficializata" prin constitutia din 1948. Datorita impunerii noului sistem politic de catre sovietici, a faptului ca liderii politici erau in marea lor majoritate de origine etnica straina-evrei, maghiari, germani-, ca veneau de la Moscova cum a fost cazul Anei Pauker sau ca au stat departe de scena politica fiind chiar fosti detinuti politici-referindu-ne la Gheorghiu Dej-, Partidul Comunist nu a avut o legitimitate interna si in consecinta nici o adeziune din partea maselor, cum s-a intamplat in Cehoslovacia sau in Iugoslavia. Astfel ca regimul va dori sa controleze societatea in toatalitatea sa, prin diferite metode, de la favoritism la represiune si dorinta recladirii din temeli a acestei societati. In acest context au loc lupte interne in Partid pentru acapararea puterii si eliminarea adversarilor incomozi. In urma epurarilor care au loc in interiorul sistemului, este eliminat grupul politic Ana Pauker-Vasile Luca in anul 1952 si fractiunea rivala din PMR a lui Iosif Chisinevski -Miron Constantinescu. Aceasta din urma s-a realizat in 1957, la un an dupa Congresul XX PCUS-al destalinizarii-, membrii grupului fiind acuzati de convingeri staliniste (de altfel eliminarea acestora este legata in mod evident de lupta pentru putere de la Moscova, caci daca ar fi invins stalinistii in URSS cei doi ar fi fost acuzati ca sunt pro hrusciovisti). In urma epurarilor Gheorghiu Dej isi asigura o pozitie predominanta in cadrul partidului, fiind eliminati totodata si cei care aveau convingeri politice diferite de ale liderilor care au reusit sa se impuna acum. In acesta etapa este eliminata si vechea clasa politica asigurandu-se astfel, aparitia unei noi clase politice care a o politica de conformism fata de ideile sovietice, pozitie care se va schimba insa, incepand cu a doua parte a deceniului 6. Datorita acestor considerente putem spune ca Partidul comunist nu era un partid in conceptul Occidental al cuvantului, ci aparat destinat sa conduca statul si sa tina sub control societatea.

Catre sfarsitul anilor '50 Romania va dori sa construiasca socialismul in propriul sau mod, fapt care a dus la divergente in relatia cu Uniunea Sovietica. Dar ,,rebeliunea Romaniei nu era un pericol real pentru U.R.S.S. si politica sa, Romania nepunand sub semnul intrebarii sistemul comunist din interior, ci doar politica externa impusa de U.R.S.S." Dintr-o tara libera am devenit o tara ocupata, condusa autoritar, izolata fata de Europa, dar si opusa ca principii restului Europei, referire vident la Europa Occidentala.

B.     Consecinte economice

Societatea romaneasca pana atunci una traditionala trebuia acum sa se alinieze modelului economic sovietic si sa constituie cadrul pentru crearea unui ,,om nou", care la randul lui sa participe ,,activ" la construirea societatii sub coordonarea noilor conducatori si a regulilor impuse de doctrina comunista. Acest om nou se identifica cu figura muncitorului, parte a muncitorimii romane care devine, conform constitutiei din 1948, forta conducatoare a societatii. Un om nou are nevoie de un cadru nou, precum si de un mediu prielnic care sa-i permita reusita actiunilor sale, mediu care l-a constitut orasul industrializat; rezultand doua tendinte majore ale societatii romanesti sub comunism: urbanizarea si industrializarea, care se vor afla intr-o interdependenta. Industrializarea va capata proportii din ce in ce mai mari pe parcursul acestor ani, iar pentru sustinerea proiectelor industriale, statul avea nevoie de o forta de munca ieftina, si in proportii ridicate.

Datorita considerentelor amintite anterior, dar si a unei ideologii de tip sovietic referitoare la proprietate si la ,,clasele exploatatoare", statul a trecut la cooperativizarea agriculturii, disponibilizandu-se in acest fel si forta de munca necesara sustinerii proiectelor statului. Referindu-ne la impactul colectivizarii asupra societatii romanesti putem spune ca acesta politica a implicat o trecere a propietatii agricole in cea mai mare parte a sa, in proprietatea statului, si mutatii de ordin social care au rezultat din acesta actiune. Prin colectivizare statul concentreaza in mainile sale pamanturile si mijloacele agricole ale taranilor deposedandu-i in acest fel de propriile lor bunuiri, fapt care va avea ca si consecinta transformarea taranului in ,,proletar agricol" .

La nivelul de ansamblu al societatii un alt factor care a avut consecinte asupra societatii a fost si nationalizarea. Acesta actiune a vizat trecerea mijloacelor de productie in proprietatea statului, iar data de 11 iunie[8] va ramane ca o data importanta in mitologia comunista. In viziunea comunista nationalizarea socialista a realizat ,,lichidarea proprietatii privatea a claselor exploatatoare asupra principalelor mijloace de productie si asupra altor bunuri acumulate prin exploatare si trecerea acestora in proprietatea socialista de stat ca bunuri ale intregului popor" . In acest context, a fost vizat si sistemul bancar, asupra caruia statul a obtinut controlul, dar si cinematografele, farmaciile, relizandu-se astfel trecerea de la o economie de tip capitalist in care legea era facuta de catre cerere si oferta la o economie socialista centralizata, controlata in totalitate de catre stat. Caracteristic acestei perioade a fost si aparitia in economia romaneasca a intreprinderilor mixte romano-sovoietice denumite sovromuri . In noul tip de economie statul era cel care stabilea regulile. Dispaitia unei pieti libere, a fost contrabalansata prin aparitia uneia centralizate care sa produca conform unor dorinte si nu unor nevoi. Acest tip de economie Belu Zilber in memoriile sale facea urmatoarea remarca: ,,La originea acestei aberatii, a unei economii planificate care acopera o anarhie permanenta si generalizata, stau doua idei fundamentale: 1) productia poate creste exponential;

2) productia determina consumul. Din prima rezulta posibilitatea unui sistem de repartitie pe baza formulei ,,fiecaruia dupa nevoi" (comunismul), iar din a doua independenta productiei [fata] de piata. Experienta le-a infirmat pe amandoua"[12] Aceste schimbarii determina disparitia unor categorii profesionale cum ar fi liber profesionisti sau bancherii, promovarea in functii a persoanelor dupa criteriu politic, nemai tinand cont

decat in plan secund de criteriul pregatirii profesionale. Astfel se urmareste realizarea unei dependente totale a individului de stat prin deposedarea acestuia de catre proprietatea care ii dadea o relativa independenta.