Constantin Cantacuzino si epoca brincoveneasca

Constantin Cantacuzino si epoca brincoveneasca

Stolnicul Constantin Cantacuzinoa avut un rol insemnat in perioada de apogeu a culturii medievale rominesti, fiind, atit sub domnia fratelui sau, Serban, cit si sub ce a lui Constantin Brincoveanu, sfatuitorul celor doi voievozi. Cantacizinii, descendenti ai imparatilor bizantini, vin in tarile romine pe la inceputul veacului al-XVII-lea si intemeiaza un neam de carturari ce vor aduce de-a lungul timpului insemnate servicii culturii romine. Constantin Cantacuzino face parte din a doua generatie si este destinat, de la bun inceput, invataturii; La virsta de 15 ani isi incepe studiile in strainatate, la Constantinopol, si la Padova, unde studiaza logica, fizica, matematica, filozofia, cu mari dascali italieni, precum Antonio dall’Aqua, Albanio albanesse si valerio Bovinci. IN 1678, cind fratele sau , Serban Cantacuzino, urca pe tronul Valahiei, stolnicul devine sfatuitorul domnitorului si are in grija cancelariile domnesti. Constantin Cantacuzino isi da seama ca o tara atit dde mica si de prost situata(sub amenintarea turcilor, in primul rind) nu poate iesi din anonimat decit prin cultura. Putem spune ca acum incepe o perioada de inflorire culturala, mai exact de descoperire a culturii clasice, prin intermediul dascalilor greci:Serban Cantacuzino infiinteaza academia greceasca (pe locul pe care se afla astazi Universitatea din Bucuresti), ridica biserica de la Coltea, iar fratii Greceanu,sub indrumarea stolnicului, traduc din grecasta Vechiul si Noul Testament, varianta cunoscuta sub numele de Biblia lui Stefan Cantacuzino Sau Biblia de la Bucuresti, lucrare inceputa la 1688. Voievod cu multa personalitate, impunator ca un tigru, dupa cum spune un cronicar, Serban Cantacuzino pune rinduiala in tara, mai ales prin stilul sau hotarit (nu revenea niciodata asupra poruncilor date); cu timpul, ideile sale politice si despre rolul culturii nu mai coincid cu cele ale stolnicului si se pare ca aceasta este cauza conflictului dintre cei doi frati. Serban moare in conditii suspecte(dupa unii otravit de stolnic). In Anonimul Brincovenesc se spune ca la moartea sa bucurestenii au iesit pe strazi clamind numele lui Constantin Cantacuzino, pe care l-au cerut domn. Stolnicul refuza, dar il propune pe Brincoveanu, nepotul sau, de a carui educatie se ocupase indeaproape, dupa ce acesta ramasese orfan. Constantin  Brincoveanu isi venera unchiul (pe care il numea tata) si, de aceea, stolnicul devine sfetnicul sau de taina.. Sub domnia lui Bricoveanu, creste in continuare interesul pentru cultura; la curtea sa sunt adusi dascali greci, arhitecti italieni; se ridica o serie de monumente care vor impune un stil arhitectonic ce va purta numele lui brincoveanu si care ilustreaza spiritualitatea ronineasca intr-un moment de aspiratie culturala; este vorba de cladiri care au rezistat ppina in timpurile noastre, precum spitalul Coltea sau Palatul Mogosoaia. Brincovenu stringe relatiile cu biserica bizantina, stabilind legaturi importante cu Muntele Athos, devine ocrotitorul rominilor de pretutindeni, caci trimite carti si bani comunitatilor crestine din Orient. Aproape intreaga avere fabuloasa a lui brincoveanu este investita in acte de cultura. De asemenea politica de deschidere occidentala il face cunoscut in lume, dar toti diplomatii veniti la curtea sa vorbesc despre mintea luminata a stolnicului Constantin Cantacuzino, in care vad pe adevaratul arhitect valahe. Tot acum se instituie un sistem de burse pt tinerii merituosi, dar, dupa cum remarca N. Cartojan, intorsi de la studii, toti tinerii straluciti ai Valahiei au murit de sabie turceasca, in imprejurari banale si, de cele mai multe ori fara slava, spre nenorocul culturii romine. Dupa ce Brincoveanu este ucis impreuna cu fii sai , pe tronul tarii se urca fiul stolnicului, anume Stefan Cantacuzino, ceea ce I-a determinat pe multi istorici sa puna moartea dramatica a lui Brincoveanu pe seama intrigilor lui Constantin Cantacuzino. Dupa mai putin de doi ani de domnie, Stefan este chemat la Poarta, iar tatal sau il insoteste, sperind sa-i fie de ajutor.Sunt amindoi aruncati in temnita si dupa citeva luni , intr-o zi de iunie ,li se taie capetele, care sunt apoi umplute cu cilti si trimise spre incredintare sultanuilui. Astfel a sfirsit minte cea mai luminata a culturii noastre medievale- Constantin Cantacuzino, stolnicul.