DE LA IALTA LA MALTA

DE LA IALTA LA MALTA

Secolul nostru a fost secolul urii si al ideologiilor purtatoare si izvorate din ura. Cele doua puteri propulsate ideologic - Germania national-socialista si Rusia sovietica - au parut pentru o clipa - la 23 august 1939, prin semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov-sa-si fi dat mana pentru a controla lumea. Aproape un an de zile, Hitler a fost stapanul de necontestat al Europei continentale.

Urmarea cea mai fireasca ar fi fost ca el sa-si dea mana cu Japonia, impotriva U.R.S.S., inainte de intrarea S.U.A. in razboi. In Japonia, casta militara era impartita in privita obiectivului strategic. Conducerea flotei inclina spre cucerirea mai intai a teritoriilor asiatice deci Oceanului Pacific. Armata de uscat - care suferise o grea infrangere in Siberia, fara o declaratie de razboi propriu-zisa, din partea viitorului maresal sovietic Jukov - dorea sa isi ia revansa.

Ministrul de Externe al Japoniei, Matsuoka, a fost trimis in Germania, cu transsiberianul, pentru a sonda posibilitatea unei colaborari militare contra U.R.S.S. Jurnalul generalului Franz Halder, sef al Marelui Stat Major german, ne informeaza asupra rezultatului dmersurilor sefului diplomatiei japoneze: 'Discutia lui Hitler cu Matsuoka a avut succes. Matsuoka a fost informat [de Fhrer] ca nu ne intereseaza pactul de neagresiune ruso-japonez'. Urmarea a fost ca, la 16 aprilie 1941, pe drumul de intoarcere, Matsuoka s-a oprit la moscova, pentru a semna un pact de neagresiune cu U.R.S.S. Stalin si-a facut aparitia personal la gara, pentru a-l saluta. Episodul a fost descris in amanuntime de Grigore Gafencu, ministrul Romaniei la Moscova (Magazin istoric, nr. .).

La 22 iunie 1941, Germania a atacat U.R.S.S. In acelasi an, la 7 decembrie, japonia hombarda baza americana de la Pearl Harbour, S.U.A., si la indemnurile lui Hitler. El contribuia astfel, indirect, la inchegarea Aliantei anglo-americano-sovietica.

In 1943, dupa debarcarea cu succes in Africa, apoi in Sicilia, a trupelor anglo-americane si dupa victoria sovietica la Stalingard, cei trei lideri ai Aliantei s-au intalnit la Teheran. Soarta razboiului incepea sa se limpezeasca si trebuia organizata pacea.

Revista Magazin istoric a publicat, cu multi ani in urma, minutele Conferintei de la Teheran (nr. ). Inca de atunci s-au vadit diferentele aparute intre S.U.A. si Marea Britanie in privinta infatisarii viitoare a lumii. In seara zilei de 30 noiembrie 1943, Harny Hopkins ii marturisea lordului Moran, medicul personal al lui Winston Chruchill: 'Presedintele [american] s-a convins acum ca Stalin este si el posedabil'.

Stalin, la banchetul din seara zilei de 29 noiembrie 1943, a propus impuscarea, dupa razboi, a 50 000 de oficiali germani, fara judecata. Winston Chruchill s-a ridicat, rosu la fata, a trantit scaunul si a exclamat: 'Prefer sa fiu dus afara si impuscat chiar acum, decat sa imi dezonorez patria acceptand aceasta propunere! Cand Roosevelt a 'glumit', propunand sa fie impuscati doar 49 000, Churchill a parasit incaperea. Stalin. razand in hohote, s-a dus dupa el si l-a induplecat sa revina. Apoi a ridicat paharul, spunand: 'Sunteti germanofil. Comunist e dracul! Dumnezeu, prietenul meu, a ramas conservator'.

In seara zilei de 9 octombrie 1944, la Kremlin, Chruchil a luat un petec de hartie si a scris procentele influentei britanice, respectiv sovietice in Europa de Est (Magazin istoric, nr. 3/1990). Instiintat, din ordinul premierului britanic, de catre lordul Halifax, despre acordul incheiat, secretarul de stat american, Cordell Hull, a protestat energic. Cum presedintele Roosevelt nu l-a sustinut, Hull si-a prezentat demisia.

La sfarsitul anului 1944, au inceput negocierile pentru o noua intalnire a celor trei lideri. Anglo-americanii au propus ca loc Scotia sau Italia. In luna ianuarie 1945, Stalin a impus ca loc de intalnire Palatul Livadia, de langa Ialta, in Crimeea. In dimineata zilei de 2 februarie 1945, presedintele Roosevelt si suita au sosit pe mare in Malta, unde s-au intalnit cu delegatia britanica. Au primit, de indata, o telegrama de la Stalin, cu urmatorul cuprins: 'Am spus Ialta, nu Malta! Era un fel de prevestire.

La Ialta, presedintele american urmarea doua obiective majore. Primul era sa obtina de la Stalin, in schimbul oricaror concesii, adeziunea U.R.S.S. la Organizatia Natiunilor Unite. A doua, ca Stalin sa confirme angajamentul facut la Teheran, ca va intra in razboi impotriva Japoniei. La randul sau, Stalin vroia sa vanda cat mai scump acceptul sau pentru cele doua aspiratii americane, despre care aflase prin intermediul agentului sau Alger Hiss, plantat in anturajul apropiat al lui Roosevelt. de altfel, atunci cand ii venea randul sa prezideze o sedinta, seful Executivului de la Casa Alba adormea, fiind trezit doar de biletelele pe care i le strecura Harry Hopkins, in momentele cele mai tensionate, la parcursul conferintei au fost II asemenea bilete.

Duminica, 11 februarie, cei trei mari s-au despartit. Roosevelt incantat de marile concesii obtinute prin farmecul sau personal de la Stalin; concesii platite cu o parte a Europei si o alta parte din Asia. Churchill - furios de tradarea americana. Stalin - fericit ca obtinuse ce nici macar nu sperase.

La sfarsitul lunii februarie, Andrei Ianuarevici Vasinski a venit la Bucuresti si a impus schimbarea guvernului generalului Nicolae Radescu cu guvernul dr. Petru Groza.

Toate acordurile incheiate au fost respectate cu sfintenie de parti. Nici Statele Unite nu s-au miscat atunci cand est-germanii, ungurii sau cehii s-au revoltat. Nici Uniunea Sovietica nu a intervenit in Grecia si, in cele din urma, nici in Iugoslavia lui Tito.

Dupa ce presedintele Ronald Reagan a initiat programul scutului spatial de protejare antibalistica a S.U.A. - mai cunoscut drept 'razboiul stelelor' -, Mihail Gorbaciov a fost silit sa accpte o revizuire a acordurilor de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Intalnirea a avut loc la Malta, cu noul presedinte american, George Bush. Dupa ce ambii participanti obtinusera cate o audienta la Sfantul Parinte Ioan-Paul II. In timpul unei pauze a Conferintei de la Ialta, Harry Hopkins il informase pe Stalin despre intentia presedintelui Roosevelt de a obtine audienta la Papa Pius XII. Stalin l-a intrebat atunci: 'Cate divizii are Papa?

Nu avem documente despre ce s-a discutat in Malta. Peste cateva saptamani, in Romania se prabusea dictatura lui Nicolae Ceausescu.

In cei zece ani care s-au scurs de atunci, evenimentele s-au scurs de atunci, evenimentele s-au succedat cu o viteza tot mai accelerata.

A doua jumatate a secolului nostru a fost dominata de relatia dintre cele doua superputeri: Statele Unite ale Americii si Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Ca orice fenomen, si acesta are radacini mai adanci. Colaboratorul nostru, domnul DanAmedeu Lazarescu, propune o versiune de lectura a acestei relatii.