De la Giurgiu la Alba Iulia intr-o Unire! Eseu istorico-geografic

De la Giurgiu la Alba Iulia

intr-o Unire!

Eseu istorico-geografic

Motto:

"Veniti romani, veniti la Mecca noastra,

Veniti la Alba Iulia in Ardeal!"

<Adrian Paunescu>

Sunt in istoria poporului nostru momente de mare importanta istorica, de prestigiu pe care nu avem voie sa le uitam. La fiecare inceput de Decembrie pornim in pelerinaj sufletesc spre Alba Iulia.Putine sunt locurile de importanta istorica, de smerita aducere aminte, care sa aiba o atat de tulburatoare rezonanta simbolica.

In ajunul Adunarii de la Alba Iulia scria Telegraful Roman: "Fii tare neam romanesc, in credinta ta, caci iata se apropie ceasul mantuirii tale". La 1 Decembrie 1918 in cetatea lui Mihai Viteazul si a patimirii lui Horea, Closca si Crisan, prin vointa intregului popor roman din Transilvania, reprezentat prin cei peste100000 de participanti, s-a implinit visul de aur, pentru care si-au dat viata martirii neamului. Romani de pretutindeni se indreptau spre Cetatea Neamului Romanesc sub faldurile tricolorului, pentru a se unii cu "Fratii de peste Carpatii inzapeziti."

Iata ce scria un martor ocular: "Iata s-a pornit curgerea satelor din tot cuprinsul tinuturilor romanesti. Cei dintai sunt motii lui Iancu si muntenii lui Horea. Vin in sumane albe, cu caciulite tuguiate, cu pustile pe umar, cu ochii arzatori. Ei sunt primii care urca pe meterezele cetatii si sfideaza zarile, cu barbatia lor de soimi desteptati la libertate. Doi dintr-insii s-au urcat chiar pe varful Cetatii, alaturi de impietritul imparat ii-I prind calul de darlogi, voind sa-i zica: Inaltate imparate, ne-ai mintit destul, atatea veacuri de truda, ne-ai calcat cu copitele cailor, ne-ai sfasiat pe roata pe Horea si ne-ai palmuit pe Iancu pe mijlocul cetatii. De acum ne-am suit alaturi de tine. Iata iti tinem calul in haturi. De esti piatra, sa fi piatra si vesnic piatra sa ramai."

Cetatile sunt ale noastre, spuneau luptatorii transilvaneni in apararea acestui leagan al romanismului, le-am zidit cu mainile noastre, am intarit muntii pentru simtirile noastre, am pregatit palose si arcuri pentru arcasii nostri, sa ne aparam glia si credinta. Am oprit valul dsman. Am luptat pentru pamantul nostru si am stropit cu sangele nostru zidurile, muntii si apele.

In acest context istoric si al naturii, asteapta Alba Iulia pe fauritorii maretului act, care imortaliza hotararwa unui popor de a trai in libertate.

1 Decembrie 1918 ramane ziua istorica pentru intregul neam romanesc. In ropotul aplauzelor se auzea "Traiasca Romania". Cand ceasul din turla bisericii batea ora 12:00 Gheorghe Pop saluta adunerea chemata sa puna piatra fundamentala a neamului romanesc, iar Vasile Goldis, cu glasu-i cuprins de emotie, a citit "Declaratia de la Alba Iulia" spunand in ovatiile prelungite "Traiasca Romania" si astfel nirea cu |ara Mama este pentru toate veacurile decisa.

In timp ce la Alba Iulia se hotara viitorul Romanilor, in toate bisericile romanesti se trageau clopotele, iar slujbele religioase s-au incheiat cu "Desteapta-te Romane". Asa a fost ziua bucuriei romanesti, implinirea marelui ideal.

GIURGIU

Municipiu in extremitatea sudica a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume, situat in S Campiei Burnazului, pe malul stang al fluviului Dunarea, la 65 km sud de capitala tarii, Bucuresti, vis--vis de orasul Ruse (Bulgaria).

Giurgiu este o asezare veche. Romanii au avut aici un castru. Potrivit unei ipoteze, navigatorii genovezi ar fi inaltat pe insula din fata portului o cetate numita San Giorgio de la cer deriva numele actual. O legenda spune ca numele se trage de la pastorul ardelean Jurgsau chiar Giurgiu, care venea cu turmele sale de dincolo de Carpati tocmai aici in Campia Romana.

In documentele istorice se aminteste prima oara despre existenta acestei cetati aici la inceputul sec. al-XV-lea (23 septembrie 1403). E vorba de un act prin care domnitorul Mircea cel Batran reinnoia un tratat de alianta cu regele poloniei, Vladislaw Yagello.Construita de mircea cel Batran ca punct de aparare impotriva atacurilor turcesti, cetatea a fost ocupata de acestia in 1417, si stapanita -cu mici intreruperi- pana in 1829 cand a fost daramata.

De altfel, cetatea a fost transformata in 1545 in raia.

Obiectivele turistice din Giurgiu: Ruinele Cetatii Giurgiu sunt localizate in partea sudica a orasului pe malul nordic al canalului Plantelor. Cetatea a fost cucerita de turci in 1420 si recucerita in 1595 de Mihai Viteazul, reluata apoi de turci care au stapanit-o apoi pana in 1829, potrivit tratatului de la Adrianopol care consemnat si distrugerea ei. In prezent vestigiile raman la sol, din piatra sunt cercetate de Muzeul Militar central si Muzeul Judetean Giurgiu.

Muzeul luptei pentru independenta poporului roman infiintat in 1950 in care sunt expuse bogate colectii de arheologie (printre altele inventarul unei necropole din secolul al VIII-lea descoperit la Izvoarele) si de stiintele naturii. Muzeul oglindeste , prin exponate diverse, lupta poporului nostru de-a lungul secolelor, pentru pastrarea fiintei nationale. In parcul muzeului, se afla un bust al poetului Mihai Eminescu(opera sculptorului C. Medrea). Biserica Sf. Nicolae construita in 1830 de tarul Rusiei Nicolae I in amintirea stralucitelor victorii repurtate impotriva Turcilor; Biserica Greceasca se remarca prin frescele facute de pictorul G. Tattarescu; Turnul Ceasornicului , la inceputul sec. al-XVIII-lea, turcii au ridicat in centrul orasului un foisor inalt de 22 metri din piatra masiva, de unde se scrutau zarile urmarind miscarile ostilor romane. In secolele ce au urmat, foisorul a fost reconstruit adaugandu-i-se un mare ceasornic.

Astazi orasul Giurgiu este un oras modern, resedinta judetului Giurgiu, cu o populatie de 69.000 locuitori, cu functii economice, comerciala, turistice.

CALUGARENI

Este o comuna situata pe DN5, la 25km de Bucuresti. Este o localitate istorica deoarece aici la confluenta Neajlovului cu Calinistea a avut loc la 13 august 1593 vestita batalie in care Mihai Viteazul a invins puternica armata turceasca comandata de Sinan-Pasa. Podul de pe Neajlov de la Calugareni, pe langa placile memoriale ce amintesc evenimentul are si 4 basoreliefuri, creatiile sculptorului ceh Baraschi: doua reprezinta efigia lui Mihai Viteazul, iar celelalte doua stema din acea vreme a |arii Romanesti.

Matei Basarab care facea parte din casta lui Mihai a inaltat in 1644 biserica din Calugareni , interesant monument de arhitectura. Langa biserica se afla crucea de piatra a lui |erba Cantacuzino(1683).

Din inflacarata dragoste de tara si de libertate Mihai Viteaul a spintecat cu barda lui vazduhul carpatin, doborand potrivnicii din calea unitatii de lupta antiotomana. N-a ocolit nici o primejdie. Il calauzea un gand maret: sa uneasca tustrele tarile romane. Si pentru asta manuia o barda cu doua taisuri. Cu ostile potrivnicilor. Cu ea a vrut sa sfasie toata urzeala viclenilor, batandu-se pentru triumful unei cauze drepte, progresiste, luminoase. De aceea, eroul de la Calugareni a fost, este si va fi , alaturi de Decebal si de Horia, alaturi de Tudor Vladimirescu, eroul care a rourat cu sangele lui, ca si a milioanelor de anonimi jertfiti pentru libertate, pamantul sfant al patriei. A fost, este si va fi pentru poporul roman:

"Domnul cel vestit,

Care-n lume a venit,

Pe luptat si biruit."

MUNICIPIUL BUCURESTI,capitala Romaniei, este asezat in centrul Campiei Romane, in Campia Bucurestiului, subdiviziune a Campiei Vlasiei. Relieful se compune din mai multe campri netede despartite de raurile Arges, Dambovita si Colentina. Orasul are o populatie de 2054079 locuitori, o suprafata de 228 km² , la o altitudine intre 60 si 100 de metri. Are un climat temperat continental, influentat local de urbanism, realizandu-se astfel un microclimat.

Pe teritoriul orasului au fost descoperite urme de locurie inca din paleolitic si neolitic.

S-a dezvoltat rapid in secolul al XIX-lea si inceputul secolului XX.

A fost martorul multor evenimente istorice, culturale si stiintifice. In prezent este cel mai mare oras, cel mai important centru economic, cel mai important centru universitar, stiintifico-cultural, ecumenic si turistic.

Obiectiev turistice:Complexul Patriarhiei - manastirea a fost ctitorita din 1654 pana in 1658 de Constantin Voda Serban. Biserica a fost zugravita in timpul lui Radu Voda Leon(1664-1669). Din aceasta zugraveala se mai pastreaza icoana hramului, deasupra usii din pridvor. Monumentul este o reproducere aproape fidela a bisericii lui Neagoe prin adaugarea in fata pronaosului a unui masiv pridvor, deschis, marginit de arcele sprijinite pe coloane robuste de zid. Manastirea a fost marita si inzestrata cu anexe din anul 1668, cand a devenit mitropolia tarii. Palatul construit de Serban Voda intre anii 1654-1658 marit la sfarsitul secolului al XVII-lea este inglobat in vasta cladire in anii 1932-1935.

O expresie fidela a spiritului si gustului francez care au dominat in arhitectura in a doua jumatate a secolului al-XIX-lea in toata Europa, este contructia Ateneului Roman (1886-1888).

Palatul de la Mogosoaia este o splendida realizare arhitectonica terminata in 1702, ea defineste in mod stralucit trasaturi ale noului stil. El a fost restaurat in ultimeme decenii iar incepand din 1957 adaposteste un muzeu de arta brancoveneasca.

Opera Romana s-a inaugurat in anul 1953.

Sala Palatului este cea mai mare sala de spectacole din capitala.

Teatrul National construit in Piata Universitatii a devenit cel nai insemnat edificiu din tara.

Numeroase monumente de arta plastica impodobesc strazile, bulevardele, parcurile si pietele capitalei. Intre acestea mentionam: Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei inaugurat la 30 decembrie 1963, avand o inaltime de peste48 de metri si o forma circulara la baza pe care se sprijina cinci arce placate cu granit rosu; Arcul de Triumf inaltat provizoriu in 1922din lemn si stuf in cinstea victoriei armatei romane in I-ul razboi mondial si construit definitiv din beton armat si granit in anii 1935-1936; Monumentul eroilor patriei; Monumentul Aviatorilor(1930-1935).

Alaturi de case si palate asemenea celor cateva exemple care au ajuns pana in zilele noastre unele gradini publice au infrumusetat capitala la vremea lor. Sub domnia lui Barbu Stirbei (1849-1854) s-a amenajat Gradina Cismigiu dupa planurile arhitectului peisagist german Wilhew Mayer.

T^RGOVISTE

In nordul Campiei Targovistei, la intrepatrunderea cu Subcarpatii Dambovitei, se afla asezat Municipiul Targoviste, resedinta judetului Dambovita, cu o populatie de 99 000 de locuitori. Atestat documentar la 1396, Targoviste s-a dezvoltat cu precadere in secolul al XV-lea, cand devenit capitala tarii. Dupa 1459, cand s-a construit Curtea Domneasca din Bucuresti, unii domnitori au preferat orasul de pe Dambovita, iar altii orasul de pe Ialomita. Cu unel intreruperi, Targoviste fost capitala tarii pana spre mijlocul secolului al XVII-lea si mai cunoscut o ultima perioada de stralucire in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), dupa care a decazut, fiind abandonat de domnitorii fanarioti.

Cel mai important obiectiv turistic este Complexul National Muzeal "Curtea Domneasca", care cuprinde vestigii ale resedintei voievodale din timpul lui Mircea cel Batran, care a construit prima casa domneasca si un paraclis, apoi extinderile succesive ale resedintei, realizate in timpul domnitorilor Vlad |epes (un turn de paza inalt de 27 de metri, numit Turnul Chindiei), Petru Cercel (o noua casa domneasca mai mare si Biserica Mare Domneasca), si Constantin Brancoveanu (refacerea si completarea ansamblului, avariat in 1659). Pot fi vazute in cadrul complexului picturi din epoca brancoveneasca, realizate de Constantin Zugravul in Biserica Mare Domneasca, sculpturi, ceramica, Turnul Chindiei, al carui varf ofera o imagine panoramica asupra orasului si zonei limitrofe, baia domneasca, foisorul Brancovenesc, Casa Doamnei Balasa si Biserica Sf. Vineri, datand din jurul mijlocului de secol XV.

Turnul Chindiei ridicat ca turn de aparare (inalt de 27 m) este alcatuit dintr-o baza din piatra de 2 nivele cu creneluri, fara ferestre, peste care se inalta alte 2 etaje in forma de cilindru cu diametru de 3 metri din caramida cu ferestre si balcoane sprijinite pe console de piatra profilata.In interior se afla o scara de stejar din spirala intrerupta ed 3 platforme la nivelul fiecarui etaj, ajungand pana la terasa dela partea superioara . Aceasta ofera o priveliste incantatoare.

Cercetarile au stabilit ca turnul dateaza din jumatatea a doua a sec.al XV-lea, probabil din vremea lui Vlad |epes. Ruinat de cutremurul din 1802, a fost refacut in vremea lui Ghe. Bibescu si Barbu Stirbei cand a fost inaltat cu 5 metri, i s-a adaugat coronamentul si balustradele. Tot atunci s-a facut placarea bazei cu blocuri de piatra si intregului parament cu caramida.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata initial in stilul arhitecturii gotice, fost refacuta in sec. al XVII-lea de fam. Cretulescu, transformata apoi in 1757, turnul clopotnita cu alura zvelta, inaltata deasupra pronausului. Fatadele sunt decorate cu alternante de caramizi rosii pe alb. Intrarea principala se distinge printr-un portal gotic lucrat in piatra. Zugraveala interioara remarcabila este opera pictorului G.Tattarescu.

Manastirea Dealu     

Pozitia ei langa Targoviste - fosta capitala a |arii Romanesti- prin rolul de gropnita domneasca sI de vatra a slovelor in |arile Romane, prin bogatia valorilor sale de arhitectura, arta si cultura bisericeasca sI prin intiderea proprietatilor sale, Manastirea Dealu a jucat un rol de frunte in istoria bisericii noastre ortodoxe la sud de Carpati.

Ansamblul arhitectonic al Manastirii Dealu, in mijlocul caruia se afla biserica de piatra cu fatadele iscusit decorate este situat pe platoul unui deal la N-V de orasul Targoviste pe malul opus al vaii Ialomitei la circa 4 km de un alt edificiu aproape tot atat de vechi.

Vechimea sfantului lacas se pierde in negura vremii necunoscandu-se cei dintai ctitori ai manastirii sI nici prea multe date privitoare la inceputurile sale spirituale.     

Unii cercetatori sustin ca ea ar fi fost ctitorita de catre urmasii lui Vlad Dracul, deoarece cand acesta a fost ucis, in 1446, ei l-ar fi imgropat , in deal, la vii, unde au ridicat obisericuta din lemn, numita multa vreme, gropnita Draculestilor, adica Manastirea Dealu. Alti istorici sunt de parere ca aici ar fi existat o viata manastireasca chiar de la sfarsitul sec, al XIV-lea, semn ca manastirea "exista de pe vremea gloriosului voievod Mircea cel Batran".

Prima atestare documentara a Manastirii Dealu, o gasim intr-un document din 28 martie 1451,emis de Vladislav al II-lea (1448-1456).

Radu Voda cel Mare, gasind Manastirea Dealu in ruina,a fost primul care s-a implicat in rezidirea sa. Lucrarile noului edificiu au inceput la 26 august 1499.

Arhitectura bisericii, incepand cu planul treflat, este de sorginte sarbeasca, iar ornamentatia fatadelor este in stil armenesc, ea fiind considerata unicul monument al acestei perioade, din |ara Romaneasca, care avea fatadele lucrate in intregime in piatra fatuita sI profilata.

Ramasitele pamantesti ale lui Radu cel Mare au fost ingropate in 1508 la Manastirea Dealu.

Cei care s-au ocupat mai departe de lucrarile incepute la Manastirea Dealu au fost urmasii lui Radu Cel Mare: Vladut Voievod si Meagoe Basarab.

Ansamblul de la Manastirea Dealul este terminat de Vlad cel Tanar (1510-1512), fratele lui Radu cel Mare. Acesta din urma a intemeiat aici prima tipografie a |arii Romanesti.

La Manastirea Dealul este inmormantat capul voievodului Mihai Viteazu.

SINAIA este asezata pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi- vf. Piatra Arsa in judetul Prahova, la o altitudine de 800-970m , cu un climat de culoar intramontan. Muntii Bucegi prezinta la altitudini ridicate un platou intins, numit Platoul Bucegilor si sunt considerati muntii cei mai vizitati, de o importanta turistica deosebita. Statiunea este atestata documentarca asezare in 1690, iar orasul in 1880.

Spatarul Mihai Cantacuzino a ridicat in anul 1695 o manastire, careia i-a dat numele de Sinaia. Asezarea de aici, numita initial Izvorul, a imprumutat apoi numele manastirii si a cunoscut o rapida dezvoltare dupa 1878.

Ca obiective turistice putem aminti: hotelurile de la cota 1400, cazinoul transformat in casa de cultura.

Castelul Peles a fost construit intre anii 1875-1883, in stilul renasterii germane de sud, cu elemente ale stilului gotic , din caramida, lemn, piatra si marmura, castelul are un turn central de aproape 66m si este compus din 106 de camere. In interior se combina elemental de baroc german, renastere Italiana si engleza, rococo francez, hispanomaur. El adapostestea devarate comori de arta: vitralii si lambriuri, tapiserii si mobilier de diverse stiluri, picture celebre ale unor artisti de mare valoare, lucrari din scoala lui Rubens sau a lui Corraggio, obiecte rare, statui si sculpturi in lemn si fildes, covoare orientale, panoplii, armuri si arme cu gravure si nestemate. Holul de onoare, salile de arme, cabinetul de lucru, sala de biblioteca, sala de conciliu, sala de musica, sala coloanelor sau oglinzilor, sufrageria, sala de marmura, salonul francez, salonul turcesc, sala de teatru- sunt incaperi care retin cel mai mult atentia vizitatorilor.

La cateva sute de metri mai sus de Peles se afla castelul Pelisor , construit intre anii 1899-1903, tot in stilul renasterii, compus din 70 de camere. O alta cladire, Foisorul cuprinzand 42 de camere a fost casa de vanatoare. Parcul castelului aste opera lui Knechtel, fost gradinar sef al imparatului Maximilian. Amenajat in terase, in stilul renasterii italiene din secolul al XVI-lea si al parcurilor engleze el asigura armonios trecerea catre frumusetile naturii salbatice ale muntilor care se inalta brusc deasupra intregului complex al Pelesului.

Orasul Busteni este pe Valea Prahovei, la poalele varfului Caraiman la o altitudine de 882 m. Sus pe varful Caraimanului se afla monumental ridicat in cinstea soldatilor romani cazuti in primul razboi mondial.

La Busteni functioneaza una din cele mai vechi fabrici de hartie din tara ( din 1899). Tot aici se poate vizita Muzeul Memorial Cezar Petrescu, in casa in care scriitorul si-a trait ultima parte a vietii.

Azuga a fost numit "Intra Prahove". Este un vechi centru industrial, care poarta traditia si faima berii, a sticlei si a postavului.

Primul oras de pe valea Prahovei in judetul Brasov este Predeal, la o altitudine de 1100 m.

Predeal, oras, judetul Brasov, situat intre Muntii Bucegi si Muntii Baiului, in Trecatoarea Predeal, pe cumpana apelor dintre bazinele Prahovei si ale Timisului. Statiune climaterica de altitudine, de mare valoare curativa. Este un centru turistic si baza pentru practicarea sporturilor de iarna.

Altitudinea: in gara 1034 m, pe sosea 1040m. Pe Coasta Cioplea sunt vile asezate si la 1100 m altitudine.

Statiunea este strabatuta de DN1 si calea ferata dinspre Bucuresti (147 km) - Ploiesti (84km), prin Sinaia (19 km) si minunata Vale a Prahovei, inspre Brasov(25 km) prin frumoasa Vale a Timisului.

Prin asezarea geografica cu orizont larg si neintrecute frumuseti in imprejurimi, Predeal face parte din cele mai importante statiuni ale tarii. Pentru odihna si reconfortarea organismului este cea mai indicata statiune. Vara, media temperaturii este de 14 C, iar in timpul iernii media este de -4, 8 C.

La dispozitia vizitatorilor se afla numeroase hoteluri, vile, restaurante, un club si doua sali de cinematograf etc.

MUNICIPIUL BRASOV

Drumul spre Brasov trece prin alte doua statiuni climaterice, Timisul de Sus si Timisul de Jos.

Traseul se continua pe DN1, care strabate Muntii Barsei pe culoarul dintre Masivul Postavaru si Piatra Mare, pentru a ajunge mai apoi in Depresiunea Brasov.

Situat aproximativ in centrul tarii, la curbura interna a arcului carpatic, Depresiunea Brasov este o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali., fiind cea mai intinsa depresiune intramontana dintre Carpatii Romaniei (2004km² ) si una dintre cele mai reprezentative.

Depresiunea reprezinta o mare cuveta formata intr-o campie aluvionara intinsa si plana, usor inclinata spre partea centrala, catre Olt si Raul Negru. Prin pasuri (Vladeni, Giuvala, Predeal, Bratocea, Buzau, Oituz) a avut si are loc o intensa circulatie din si spre depresiunea cu o importanta deosebita asupra dezvoltarii economico-sociale a acestei regiuni.

Depresiunea este strajuita la exterior de un brau muntos: Muntii Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Bretcu, Nemira, Bodoc, Baraolt, Persani.

Municipiul Brasov este resedinta judetului Brasov, la o altitudine de 550-650 metri. S-a dezvoltat la poalele Muntelui Postavaru. Are trei laturi dominate de inaltimi : Tampa, dealul Sprenghiului, Stejerisul, iar cea de-a patra deschisa spre depresiunea Barsei.

Prima mentionare a orasului apare in documente din 1252, sub numele de Barasu. De Brasov se leaga si inceputul scolii romanesti. In vechiul cartier de romani, Schei, care a fost mereu in legatura cu Moldova si |ara Romanesca, a luat fiinta la 1495, pe langa biserica Sf. Nicolae, prima scoala romaneasca. In locul bisericii vechi de lemn (1403), cu ajutorul lui Neagoe Basarab, s-a construit alta din piatra (1520). In 1560, aici in Schei si-a inceput activitatea tipografia lui Coressi. Scoala romaneasca luand dezvoltare, in 1597 s-a inaugurat un local nou, din piatra, la construirea caruia contribuie Aron Voda, domnul Moldovei. Localul Scolii a fost rezidit mai tarziu cu ajutorul lui Vlad Calugarul din |ara Romaneasca.

Biserica Sf. Nicolae din Schei, a fost ridicata intre 1518-1595, cu sprijinul unor domnitori din |ara Romaneasca. Aici se afla mormantul lui Nicolae si Ecaterinei Titulescu. In testamentul de la 5 ianuarie 1940 Titulescu scria: "In ceea ce ma priveste, cum m-am considerat intotdeauna, un soldat al teritoriilor alipite Romaniei intre 1919-1920, doresc sa fiu ingropat la Brasov, prietenii mei din Ardeal vor sti sa gaseasca in loc potrivit dorintei mele.

Take Ionescu su la Sinaia iar eu la picoarele lui, jos la Brasov pentru repaosul etern. Este felul cel mai convevabil si doresc ca locuitori Brasovului sa accepte rugamintea mea."

Casa sfatului situata in plin centrul orasului, in incinta vechii cetati, gazduia cu secole in urma reunirile celor 100 de conducatori ai orasului. Ea dateaza din prima jumatate a secolului al XV-lea si a fost restaurata in 1777. Turnul de paza , inalt de 58 metri, a fost construit intre 1910-1949. Casa Sfatului adaposteste muzeul de istorie care cuprinde 8000 de piese (vestigii arheologice, stampe, documente) referitoare la trecutul orasului si al Transilvaniei.l

Biserica Neagra, interesant monument de arhitecturagotica tarzie, situat in apropiere de Piata 23 August, este o constructie importanta, in linii elegantecu o lungime de 89 metrisi o latime de 38 metri, avand un turn de 65 metri, sase portaluri ?(cele vechi in stil gotic tarziu iar cele noi in stil renascentist). Biserica a inceput sa fie construita sipre sfarsitul secolului al-XIV-lea (1385) si a fost terminata in secolul al XV-lea (1477). In interiorul ei monumental se afla o orga cu 4000 de tuburi, 76 registre si 4 claviaturi, datand din 1839 si o colectie de covoare vechi orientale , datand din secolele XV-XVIII. Numele de Biserica Neagra provine de la zidurile sale inegrite de un incendiu urias care a cuprins tot orasul in 1689, arzand lemnaria bisericii, vechea orga topind pana si clopotele. Inspre fatada de sud a bisericii se afla o statuie a lui Johannes Honterus, umanist din secolul XVI-lea adeipt al ideilor reformatoare luterane, si intemeietorul primei tipografi din Transilvania.

Plecand mai departe spre Alba Iulia DN1 trece prin localitatea Ghimbav, mic centru industrial, dar si istoric; apoi prin orasul Codlea, asezat la poalele Magurei Codlea, centru centru industrial si turistic.t

Trecand prin Pasul Persani (615m), care delimiteaza Depresiunea Brasovului de Depresiunea Fagarasului, se ajunge la localitatea Persani, se trece prin statiunea balneoclimatica Persani, iar apoi prin localitatea Sercaia, de unde se ramifica drumul catre rezervatia floristica si peisagistica Poiana Narciselor si prin localitatea Mandra se ajunge la orasul Fagaras.

Extinsa pe directia generala E-V intre cele doua treceri transversale ale Oltului, respectiv defileul de la Racos si Turnu Rosu, Depresiunea Fagarasului se contureaza ca o unitate geografica distincta. Incadrata functional culoarului de depresiuni marginale din sudul si vestul Podisului Transilvaniei. Ea separa Podisul Hartibaciului de unitatile montane carpatice, constituind in acelas timp o arie de interferenta transilvano-carpatica.

In nord, catre Podisul Hartibaciului, linia depresiunii este marcata prin denivelari de 100-250m, de frontul de cueste de pe dreapta Oltului, la baza caruia s-a dezvoltat o "suita" de sate; spre sud, la altitudini de 550-750m, limita urmareste contactul dintre formatiunile miocene ale Podisului Transilvaniei si cele cristaline ale orogenului carpatic.

ORASUL FAGARAS

Vechi de aproape sapte veacuri, orasul Fagaras, a fost din secolul al XIV-lea pana in a doua jumatate a secolului al-XV-lea feuda a |arii Romanesti dupa cum alte doua asezari din Transilvania, Ciucul si cetatea de Balta au fost feude ale Moldovei. Existenta acestor feude a avut o contributie insemnata la strangerea legaturilor multilaterale si neintrerupte in cele trei tari romanesti.

In jurul anului 1310 se inalta la Fagaras o cetate de lemn care, in 1538 a fost inlocuita cu alta din piatra si caramida. Cetatea se pastreaza si azi in centrul orasului. Ea are doua etaje, este inconjurata de un zid de 6m inaltime si flancata la colturi de bastioane de 10-12m; un larg sant de apa din care se mai vad si astazi urme la protectia acestei cladiri, in care domnitorul Mihai Viteazul si-a adapostit familia in timpul luptelor pe care le-a purtat in Transilvania si Moldova in perioada 1599-1600 si care au avut ca rezultat Unirea, pentru scurt timp sub domnia sa a celor trei tari romanesti.

In piata din fata cetatii se afla statuia doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul.

Dupa iesirea din oras, soseaua se apropie tot mai mult de impresionantul lant muntos al Fagarasului (70 km in linie dreapta). Piscurile lui piramidale sunt unite de creste inguste zimtate. Sase dintre varfurile Fagarasului trec de 2500metri altitudine, cele mai inalte fiind Moldoveanu 2544m si Negoiu 2535m.

Alte aproape 30 de varfuridepasesc 2400m. In largi circuri glaciare ramase din cuaternar s-au format numeroase lacuri alpine, aproximativ 70, in fruntea lor situandu-se Balea si Urlea ambele cu suprafese de circa 5000 m² .

Vegetatia muntilor Fagaras este foarte bogata: padurile de foioase (fag) si molid, pasuni intinse mai ales pe versantul sudic, o mare varietate de flori alpine printre care:rododendronul care spre sfarsitul lunii iunie- iulie acopera pe alocuri suprafete intinse pe coastele muntilor, apoi gentiana,floarea-de-colt etc.

In continuare se merge paralel pe valea Oltului, prin depresiunea Fagarasului, printr-o serie de localitati, care au aceeasi denumire ca paraurile ce coboara din Muntii Fagarasului, spre a se varsa in Olt: Dridif, Voila, Sambata de Jos, Oltet, Vistea, Ucea, Arpasu de Jos, Scoreiu, Porumbacu de Jos, Avrig.

Iesind din Avrig, DN1 paraseste Valea Oltului si o data cu ea, Depresiunea Fagarasului, pentru ca mai apoi sa patrunda in Depresiunea Sibiului.

Depresiunea Sibiului constituie o unitate de relief bine definita a culoarului depresionar Olt-Mures prin pozitie, dimensiunile, geneza, evolutia si functiile economice. Ea este o individualitate geografica, nu numai prin peisajul natural, dar si ca vatra de locuire, in care modificarile antropice sunt in corelatie deplina cu dezvoltarea orasului Sibiu.

Pozitia ei geografica, la contactul morfologic si structural al Podisului Transilvaniei cu Muntii Candrelului, determina limite clare de abrupturi.Limita de sud urmareste contactul dintre formatiunile cristalino-mezozoice si cele neogene, materializata printr-un abrupt de 350-400m. Contactul cu muntele este subliniat de glacisuri, care formeaza Piemontul Sibiului.

Zona se caracterizeaza prin gradul mare de umanizare, realizat de sirul asezarilor compacte, alcatuita in cea mai mare parte din satele Marginimii Sibiului.

Depresiunea este separata de Podisul Hartibaciului, catre est, si de Podisul Amnsului, la N-V, cu abrupturi de eroziune cu inaltimi de 150-200m.

Inainte de a intra in Sibiu, la 5 km de acesta, se gaseste localitatea istorica Selimbar, unde in 1599 Mihai Viteazul a infrant trupele lui Andrei Bathory, deschizand astfel drumul spre Alba-Iulia, pentru infaptuirea Unirii celor trei tari romane.

MUNICIPIUL SIBIU, este resedinta judetului cu acelasi nume, asezat pe raul Cibin, intr-o depresiune neteda si larga ca un ses dominata la sud de Muntii Cibin si Fagaras iar dinspre nord de marginea Podisului Tansilvanean.

Sibiul a fost asezat pe urme de asezare foarte veche atestate de probe arheologice inca din neolitic(6000-1800 i.Hr.). Sub actuala varsta a orasului, in cartierul Gusterita s-au descoperit urmele vechii localitati romane Cedonia. In acelasi cartier si in cartierul Turnisor s-au aflat vestigii din secolele VII-XI care atesta ca viata omeneasca s-a dezvoltat nesntrerupt pe aceste locuri inca din cele mai vechi timpuri.

Pentru bogatia comorilor de arta si istorie pe care le pastreaza obiectivul de mare atractie al Sibiului aste Muzeul Brukenthal apreciat ca cel mai vechi din aceasta parte a Europei. Este opera baronului Samuel Brukenthal, fost guvernator al Tansilvaniei. In Piata Grivitei, deasupra scarilor care coboara in "Orasul de Jos" se afla turnul de aparare din secolul al-XIII-lea care a facut parte din inelul primei incinte a cetatii.

In aceasta piata s-a inaltat tot in secolul al-XIII-lea o bazilica romanica, prima constructie fortificata, insa in locul eu de acum se afla Biserica Evanghelica, monument reprezentativ al Sibiului gotic trensilvanean.

Locul preferat de sibieni pentru plimbare este Dumbrava Sibiului si in continuare Valea Aurie. Parcul este de fapt o padure, o minunata dumbrava, amenajata cu alei si flori, cu un lac intins pe care se fac plimbari cu ambarcatiuni.

Din Depresiunea Sibiu se trece prin Depresiunea Saltistei in Depresiunea Apoldului, depresiune cu caracter colinar, cu fragmentare accentuata si procese active de eroziune, diferentiindu-se prin acestea de Depresiunea Sibiului. Scaldata de apele Secasului Mare, depresiunea este un simplu culoar de vale care face legatura intre depresiunea Sibiului, in est, si Culoarul Orastiei,in vest. Limita de sud urmareste contactul cu Muntii Candrelului, iar cea de rasarit este marcata de abruptul vestic al Podisului Amnsului, inalt cu 200-250m deasupra vetrei depresiunii. La nord abruptul ce domina cu 150-200m valea subsecventa a Secasului Mare, reprezinta cuesta cu care se termina spre sud Podisul Secaselor ce se continua apoi pana la Sebes.

Se realizeaza trecerea fara nici o dificultate in culoarul Sebesului, si de aici in aria depresionara a Muresului, mai precis in culoarul Alba-Iulia-Turda.

SEBES, oras situat in judetul Alba, pe valea raului Sebes, aproape de varsarea sa in Mures.

Descoperirea unor morminte daco-romane si a unor vase de lut de culoare cenusie (influenta a slavilor de sud pe care a suferit-o populatia stramoseasca de la nord de Dunare in secolele IX-X) atesta vechimea asezarii La 1345 i s-a recunoscut calitatea de oras. La jumatatea secolului al-XIV-lea meseriasii de aici erau organizati in bresle, iar negustorii ajunsesera vestiti pana la Viena si Praga, avand stranse relatii comerciale si cu |arile Romane.

Cetatea Sebesului are forma unui dreptunghi cu turnuri la colturi si cu poarta pe fiecare din cele patru laturi. Zidurile, groase de 2 m si inalte de alti cativa, au fost terminate, inchizand orasul catre sfarsitul secolului al-XIV-lea. Completarile si alte constructii de fortificare au continuat in secolul al-XV-lea. Perimetrul zidului se poate urmari si azi. Unele portiuni stau inca in picioare si se pot vedea si azi.

Biserica Evanghelica a fost initial (1250) o mare bazilica de tip romanic tarziu. In 1361 se se hotaraste sa fie inlocuita cu o mare constructie in stil gotic. Lucrarile au inceput la 1370 cu construirea altarului.

La 3km N-E de orasul Sebes se afla Rapa Rosie monument al naturii, rezervatie geologica. Pe malul drept al vaii Secasului in peretele inalt de 125m si lung de 800m apar depozite acvitaniene din miocenul inferior, cu foarte variate alternante de roci, pietrisuri conglomerate poligene, nisipuri cuartitice si grosiere, argile. Actiunea de siroire a apelor asupra acestor depozite neomogene a dat nastere celor mai frumoase piramide din Romania.

ALBA-IULIA, este municipiu, resedinta judetului Alba, asezat in valea Muresului la confluenta acestuia cu Ampoiul intre dealuri acoperite cu vii si livezi. Se afla la raspantia drumurilor ce vin din Apuseni, din Hateg si din Banat, dinspre Sibiu si din Podisul Transilvaniei.

Localitatea se inalta pe locul unei asezari neolitice dupa cum marturisesc obiectele descoperite de arheologi in vatra orasului si aflate azi in Muzeul Local. De fapt arheologii au recoltat multe relicve interesante aici demonstrand prezenta unor importante asezari omenesti pe aceste meleaguri in diferite epoci ale istoriei.

In cartierul de azi, sapaturile au descoperit urme din epoca neolitica, iar pe "Dealul Furnicilor" au dat la iveala vestigii ale unei asezari si ale unei necropole din secolele II-III e.n. Cetatea dacica mentionata de Ptolemeu sub numele de Apulom, devine in secolul al-II-lea cel mai important centru economic, politic si militar al Daciei romane, sub denumirea de Apulum. Urme ale vechiului Apulum s-au gasit intre Mures si suburbia Partos a orasului de azi si pe Platoul Romanilor din apropiere. De pe dambul scund de deasupra Muresului, unde a fost temelia cetatii dacice se deschide o vedere larga de jur imprejur, peste sesul Muresului si al Ampoiului inconjurat de dealuri si de munti.

In acest loc cel mai insemnat nod de drumuri din Dacia, romanii au ridicat un puternic castru in care a stationat garnizoana legiunii a-XIII-a Gemina. Vecinatatea minelor de aur si de sare, podgoriile din imprejurimi, piatra si lemnul, negotul si dezvoltarea mestesugurilor au determinat inflorirea unei vieti citadine puternice. Nenumarate inscriptii gravate pe lespezi de granit si marmura, statuete si basoreliefuri, instrumente chirurgicale si scule de scris, unelte si multe alte descoperiri atesta o viata activa si prospera. Mozaicul descoperit langa Mures conductele subterane cimentate construite acum optsprezece veacuri sunt si ele marturii ale dezvoltarii urbanistice a vechiului Apulum. Dupa distrugerea ei in timpul migratiilor popoarelor, asezarea este atestata in evul mediu, sub numele de Balgrad. Din aceasta epoca exista inca urme ale unei cetati construite din pamant, lemn si piatra. Cetatea Balgradului a fost, in jurul anului 1000, pivotul rezistentei impotriva expansiunii maghiare. Pana la urma, fiind cucerita la inceputul secolului al-XII-lea, Alba-Iulia a devenit resedinta episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, iar la 1177- resedinta unui comitat regal. Dupa ce o parte a Ungariei a devenit pasalac turcesc (1541), iar Transilvania principat autonom sub suzeranitate otomana, Alba Iulia a fost pana la 1690 capitala a principatului, unde se tineau si adunarile dietei Transilvaniei. In acest interval de timp, dupa biruinta de la Selimbar, la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat triumfal in Alba Iulia, realizand - dupa infrangerea domnului Moldovei Ieremia Movila(1600) - unirea pentru scurta durata a celor trei tari romane sub o singura ocarmuire.

Intre 1714-1738 in Alba Iulia se construieste o cetate de mare amploare. In aceasta cetate au fost inchisi capii rascoalei iobagilor din Transilvania, Horia, Closca si Crisan(1784); aici la 28 februarie 1785, Horia si Closca au si fost executatt, zdrobiti cu roata.

La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, privirea turistului este atrasa de constructia cetatii de pe deal - Cetatea Alba Carolina- fortareata puternica, ridicata de hapsburgi pentru a asigura dominatia asupra Transilvaniei. Constructie monumentala din caramida si piatra. Dupa sistemul Vauban, cetatea poarta in decoratia ei amprenta stilului baroc. Este de plan heptagonal, cu cate un bastion triunghiular la fiecare din cele sapte colturi. Zidul Inalt este inconjurat din toate partile de un sant adanc si lat, si de un val abrupt de pamant. Adevaratul aspect de monumentalitate si de bogatie decorativa il dau cele patru porti de intrare in cetate, doua pe latura dinspre oras si doua pe partea opusa. In partea de de intrare dinspre oras, se inalta un postament piramidal si deasupra acestuia statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea. In celula de deasupra acestei porti a fost inchis Horia pana la executie. O scara de piatra urca pana la incaperea mica unde se afla acum o placa de marmura si bustul lui Horia. Closca a fost incarcerat in partea opusa a fortaretei, iar Crisan intr-o cazarma. In fata portii a treia se inalte obeliscul inalt de 28m, monument inchinat lui Horia, Closca si Crisan realizat de sculptorul Negrulea.

In cetate se afla numeroase constructii, adevarate comori de arta. Una din cele mai vechi este Catedrala romano-catolica. Pe locul actualei catedrale se afla o biserica romanica, distrusa complet de tatari (1241). In 1512 arhidiaconul Ioan de lazo a construit la intrarea nordica o capela, numita mai apoi Capela Sf. Ana. In interiorul catedralei se afla monumentele funerare ale lui Iancu de Hunedoara(1456), al fratelui sau Ioan Miles (1446) si al fiului sau Ladislau Corvinul (frate cu Matei Corvin), precum si sacrofagele reginei Isabela (1559) si a fiului ei Ioan Sigismund (1571).

Palatul princiar, este o cladire veche (sec. al XIV-lea) in care s-a instalat regina Isabela transformandu-l in resedinta a principilor Transilvaniei. A fost resedinta de mare lux, cu scari de marmura, fresce, fantani arteziene si gradini. Dupa biruinta de la Selimbar aici a avut resedinta si Mihai Viteazul. Avariat de turci si tatari, palatul a fost reparat in parte, dat dupa 1700 a fost transformat in cazarma.

Muzeul Alba-Iulia unul dintre cele mai vechi si mai bogate muzee din Transilvania, a fost reorganizat in 1968. Unele piese amintesc de prezenta lui Mihai Viteazul la Alba-Iulia, de rascoala de la 1784, precum si de revolutia de la 1848.

Construita in 1921-1922 dupa modelul Bisericii Domnesti din Targoviste, catedrala ortodoxa este un alt monument al orasului. In pronaos se afla portretul lui Mihai Viteazulsi al doamnei Stanca, sotia lui.

Marea Unire din 1918

Romanii din teritoriile aflate sub dominatie austro-ungara (Bucovina, Transilvania, Banat), incurajati de intrarea patrie mame in razboi (august 1916), sperau intr-o apropiata intregire.

Ideea de unitate statala a insotit istoria romanilor, afirmandu-se ca una din aspratiile lor fundamentale.

Limba romana vorbita in |ara Romaneasca (Muntenia), Moldova si Transilvania, legaturile economice permanente intre cele trei tari romanesti, trasaturile psihologice specifice au constituit fundamental unitatii.

Argumentata de carturari, infaptuita pentru scurt timp de Mihai Viteazul in 1600, speranta de unire s-a afirmat cu putere in epoca moderna: in 1859 s-au pus bazele statului national roman, prin unirea Moldovei cu Muntenia.

Ulterior, in cadrul Romaniei s-au integrat Dobrogea in 1878 si Cadrilaterul in 1913.

Lupta dusa de romanii din teritoriile aflate sub dominatie straina (Basarabia, Bucovina, Transilvania) se inscria, la inceputul secolului XX, in aspiratia popoarelor europene de a avea state nationale.

Lupta pentru unire a romanilor intr-un singur stat s-a bazat si pe intensa propaganda desfasurata in strainatate de Consiliul Liga Nationala din SUA condosa de Vasile Stoica, Comitatul de Actiune a Romanilor din Italia condus de Simion Mandrescu (articole in prena, conferinte, manifestatii, publicarea unor carti, audiente pe langa importanti politicieni).

Totodata, s-a manifestat o solidaritate a popoarelor asuprite din Austro-Ungaria.

In drumul catre intregirea teritoriala, provinciile romanesti au parcurs mai multe etape: Revolutia impotriva imperiilor care le stapaneau proclamarea autonomiei si apoi votarea unirii cu patria mama.

In terotoriul dintre Prut si Nistru, miscarea nationala s-a coagulat in jurul Partidului National Moldovenesc (format in aprilie 1917) condus de Vasile Stoiescu, care milita pentru autonomia acestui teritoriu, folosirea limbii romane in administratie si scoala, libertatea presei.

Miscarea de emancipare nationala era sustinuta de largi categorii socio-profesionale: intelectuali, militari, tarani, meseriasi, studenti.

Incepand cu aprilie 1917, in Chisinau si in celelalte centre urbane s-a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa.

Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei, mentinerea ordinii, alegerea unor organe reprezentative ale populatiei romanesti, infaptuirea reformelor economico-sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (aprilie 1917) s-a solicitat autonomia adiministrativa, religioasa, scolara si economica pentru Basarabia; cu ocazia marii adunari de la Odessa din 18 aprilie/1 mai 1917, la care au participat peste 10.000de militari romani, precum si numerosi profesori , preoti si studenti s-a hotarat de trupele rusesti in dezagregare; congresul preotimii organizat la Chisinau la 19 aprilie/ 2 mai -20 aprilie/ 3 mai 1917 solicita formarea unui "inalt for cu atributii legislative si executive" dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala.

Daca in primavara anului 1917 predomina idea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus, treptat, sub impulsul unui puternic proces de redestepatare nationala a devenit predominanta aspiratia unurii cu Romania.

Procesul de redstepare nationala a fost incurajat de diversi factori: Gazeta "Cuvantul moldovenesc"; revolutia voluntarilor ardeleni si brincoveneni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Unirii; contributia intelecualilor din Ardeal, Bucovina si vechiul Regat (rafugiati in Basarabia).

La 25 septembrie/8 octombrie 1917 a avut loc Congresul Ostasilor Moldoveni, care a proclamat autonomia Basarabiei si a hotarat alegerea unei adunari representative numita Sfatul |arii.

In decembrie 1917, Sfatul |arii (prezidat de Ion Inculet) a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia).

La 24 ianuarie/ 6 februarie 1918 Sfatul |arii a proclamat independenta Republicii Moldova fata de Rusia, iar la 27 martie/ 9 aprilie 1918 a votat unirea cu Romania (86 de voturi pentru, 3 impotriva, 36 de abtineri, iar 13 deputati au absentat).

La 10/22 decembrie 1918. Sfatul |arii a declarat unirea neconditionata a Basarabiei cu patria mama.

La 18/31 decembrie 1918 unirea a fost confirmata prin decretul semnat de regele Ferdinand I.

Astfel, 1918 s-a inscris in istoria Romaniei ca un an de referinta, deoarece s-a constituit Romania Mare, stat national militar cu o suprafata de 295049 km si o populatie de aproape 16 milioane locuitori.

AIUD

Dealurile Aiudului, unitate de relief deluros, bine individualizata, intinsa pe directia N-S, intre valea raului Aiud si a raului Ampoi, la marginea de E a Muntilor Trascaului, dominand spre est (300-400m) lunca larga a Muresului.

Sunt alcatuite predominant din depozite panonice cu petice de depozite aluvionale cuaternare.

Sunt intins fragmentate de raurile care le ferastruiesc pe directia NV-SE. Constituie un important areal pomi-viticol.

In perimetrul municipiului au fost descoperite urmele unor asezari din neolitic din perioada de trecere de la Neolitic la epoca bronzului.

Muntii Trascaului, subdiviuziune a Muntilor Apuseni, strajuiesc culoarul Alba-Iulia-Turda (altitudini de 1300-1400 m), si constituie o creasta calcaroasa cu numeroase forme carstice: Cheile Aiudului, Cheile Ramnetului, pesteri etc.

La intoarcere traseul urmeaza Valea Oltului, la limita dintre Muntii Fagaras si Lotrului, subdiviziuni ale Carpatilor Meridionali, Oltul formeaza in aceasta zona doua sectoare de defileu la Turnu-Rosu si Cozia. Pe Valea Oltului se afla statiune Calimanesti si Caciulata.

CALIMANESTI

Este o importanta statiune balneara frecventata in toate anotimpurile pentru exceptionalele efecte terapeutice ale apelor minerale. Patrundem in Calimanesti pe langa podul care leaga orasul cu Jiblea, unul din cartierele sale de peste Olt. Localitatea se afl1 pe valea Oltului in zona dealurilor Subcarpatice la o altitudine de 280m.

Venind din Sibiu se trece prin Caciulata . In anul 1868 imparatu Napoleon al III-lea a urmat o cura cu apele de Caciulata trimis la recomandarea lectorului Carol Davila.

Manastirea Cozia. Ctitorie a lui Mircea cel Batran cladita intre 1386-1388 a fost inaltata intr-un tinut anevoie de umblat, propriu insa crestrii nucilor, numele derivandu-i de la cuvantul peceno-cuman "coz" (nuca) prin urmare: cozia = nuca. Denumirea care pe temeiul altor stiri filologice, apare mai temeinica decat interpretarile care o derivau de la slovenescul "koz" (capra). Dar in fond ambele corespund unor acelorasi realitati locale, diferind numai criteriul folosit dupa imprejurari si profesii: botanic si zoologic.

Cele mai vechi documente care atesta ctitorirea lui Mircea Cel Batran dateaza din 1399: " Asa a dorit domnia mea spre sfanta si incepatoarea de viata treime, al carei hram este zidit de singur domnia mea la locul ce se zice Nucet." Decedat de batranete la inceputul anului 1418 la resedinta domneasca din Arges, Mircea Cel Batran a fost adus la Cozia si inmormantat intr-un sacrofag in felul celor apusene din acea vreme, pe mormant punandui-se o lespede impodobita: "In forma sa initiala, biserica mare, monumentul de seama al lui Mircea Voievod, se incadra intr-un patrulater fortificat cuprinzand chiliile si o sala cu ferestre spre interior, avand crenele de adapost deasupra zidurilor.

Aceasta cetate de aparare, ultima folosita ca atare de Tudor Vladimirescu in 1821, astazi modificata si deschisa spre soseaua Ramnicu Valcea-Sibiu.

R^MNICU V^LCEA, este municipiu, resedinta judetului Valcea situat in dreapta Oltului pe linia dintre Piatra Olt (87km) si Calimanesti (18km) Lotru (31km) Sibiu (99km). Ramnicu Valcea se afla intr-o zona de dealuri subcarpatice. Este situat la poalele dealului Capela pe o terasa inclinata strabatuta de raul Olanesti.

Localitatea a fost atestata documentara pentru prima data in 1290. Ea este amintita ca oras in secolul al-XIV-lea intr-un hrisov al domnitorului Mircea Cel Batran .In secolul al-XV-lea se numara printre cele mai vestite targuri din |ara Romaneasca. Patrascu cel Bun (1554-1557) ridicat aici o curte domnesca ale carei urme se vad si azi in centrul orasului. Datorita climatului submontan, in secolul al-XIX-lea s-a profilat ca statiune climaterica.

Cetatuia este o cetate intarita unde au fost ucisi in 1529 de catre boierii patrionici domnitorul Radu de la Afumati si fiul sau. Vlad.

Biserica Buna Vestire este o ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu (1545-1559) se recomanda ancadramentul de piatra al ferestrelor.

Un alt obiectiv turistic este Dealul Capela pe a carei culme se inalta monumentul eroilor pentru razboiul de independenta (1877) de unde avem o frumoasa priveliste asupra Oltului.

PITESTI este municipiu, resedinta judetului Arges, se afla pe Valea Argesului, pe linia de contact dintre Campie si Dealurile subcarpatice, pe un larg con de dejectie.

Orasul detine o multime de monumente:

Biserica Domneasca este o ctitorire a lui Matei Basarab in 1633 restaurata ulterior.

Palatul Culturii amenajat in fostul Palat de Justitie, este o constructie inceputa in anul 1912 si terminata dupa I-ul Razboi Mondial.

Statuia Libertatii care evoca evenimentele din 1870 cand orasul s-a declarat republica.

Orasul Pitesti este legat de Bucuresti printr-o moderna autostrada care asigua legaturile rapide de transport.

Faptul ca am pasit pe urmele condeiului ce a scris istoria ne-am bucurat enorm. Si astazi, si maine si pemtru totdeauna vom pastra in sufletele noastre bucuria clipelor petrecute inconjurati de marile figuri ale istoriei unu neam dornic de unitatea pentru care a gravat locurile luptelor purtate cu sange.

Binecuvantatul ceas in care s-a produs Unirea, in care romanul fost alaturi de roman este celebrat si astazi la Alba, "Mecca noastra' in care intram in fiecare 1 Decembrie cu capul plecat, ca intr-un loc sfant, asa cum este - sfintit de dorinta arzatoare pentru reintregire, de sacrificiu, de mormintele celor ce si-au inchinat vietile pentru destinul unei patrii. Ne-am simtit romani cand am privit spre Alba Iulia reintregind un traseu strabatut de romanii dornici sa-si cada visul inplinit; ne-am simtit romani atunci cand de mana cu straini romani am jucat hora si am murmurat toti "Hora Unirii"; ne-am simtit romani cand ochii nostrii s-au umezit retraind clipa reintregirii. Atunci am constientizat importanta deosebita a acestui moment, am constientizat ca suntem alaturi de cei de-un neam cu noi datorita Marii Uniri.

"Fara a uita pe nimeni din cei care au colaborat la aceasta fapta a Unirii, de la general la Fruntasardelean, pana la ultimul ostas si taran, omagiul recunostintei noastre sa se indrepte azi catre poporul acesta intreg de oriunde si din toate veacurile, martir si erou."

Nicolae Iorga