Documentele si programele din timpul Revolutiei din 1948

Documentele si programele din timpul Revolutiei din 1948 Influenta Revolutiei franceze a fost deosebit de puternica in Tarile Romane, unde aspiratiile de unitate si emancipare nationala, coroborate cu marile idei ale Revolutiei franceze, s-au regasit in documentele programatice ale Revolutiei de la 1848 din Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca.

In Moldova, 'Dorintele partidei nationale', document initiat de Mihail Kogalniceanu, propune un adevarat program de reglementari democratice, printre care: desfiintarea rangurilor si privilegiilor personale sau acordate prin nastere, egalitatea tuturor in privinta impozitelor, desfiintarea robiei, a privilegiilor boierilor si improprietarirea taranilor, egalitatea drepturilor civile si politice, adunarea obsteasca compusa din toate starile societatii, domn ales din toate starile societatii, responsabilitatea ministrilor si a tuturor functionarilor publici, libertatea individului si a domiciliului, instructiunea egala gratuita pentru toti romanii, desfiintarea pedepsei cu moartea si a bataii, neamestecul domnitorilor in activitatea instantelor judecatoresti.

In Muntenia, unde evenimentele revolutionare au avut un caracter mai pronuntat, a fost adoptata la 9 (21) iunie 1848 'Proclamatia de la Islaz', acceptata la 11 (23) iunie 1848 de domnitorul Gheorghe Bibescu , sub presiunea maselor. Spre deosebire de 'Doleantele partidei nationale din Moldova', Proclamatia de la Izlaz a avut nu numai forma, dar si valoarea unui act constitutional, fapt ce o situeaza in fruntea actelor revolutionare ale anului 1848.
In ce priveste prevederile Proclamatiei de la Izlaz sunt de semnalat independenta administrativa si legislativa, separatia puterilor, egalitatea drepturilor politice, alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani, reducerea listei civile a domnitorului, emanciparea clacasilor, dezrobirea tiganilor, instructiune egala, infiintarea unor asezaminte penitenciare, crearea garzii nationale

In Transilvania se remarca, in acelasi an revolutionar, 'Motiunea de la Blaj', adoptata de adunarea populara de la Blaj la 4 (16) mai 1848. Acest document preconizeaza recunoasterea drepturilor romanilor ca natiune, libertati democratice moderne, in concordanta cu cerintele epocii care se afirmau la acea vreme, egalitatea in drepturi si foloase a Bisericii romane cu celelalte biserici din Transilvania, libertatea industriala si comerciala, desfiintarea cenzurii si libertatea tiparului, asigurarea libertatii personale si a libertatii adunarilor, infiintarea de tribunale cu jurati, inarmarea poporului sau constituirea garzii nationale, infiintarea de scoli romane in toate satele si orasele, gimnazii, institute militare si tehnice, seminarii preotesti, precum si a unei universitati romane dotate din casa statului, purtarea comuna a sarcinilor publice si stergerea privilegiilor

Toate aceste acte de organizare politica a statelor romanesti aflate sub jugul puterilor straine, dar avand puternice influente rezultate din evolutia ideologica pe plan european au reprezentant forme constitutionale embrionare care au precedat si anticipat revolutia constitutionala petrecuta dupa jumatatea secolului al XIX-lea, odata cu formarea Principatelor Unite, revolutie care a stat la baza formarii statului national, unitar si suveran roman.