DESFASURAREA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

1Introducere.

Al doilea Razboi Mondial, un conflict militar global, care in termeni de distrugeri materiale si pierderi de vieti omenesti a fost cel mai devastator razboi din istoria omenirii. A inceput in 1939 ca un conflict european intre Germania si coalitia anglo-franceza dar mai tarziu s-a extins cuprinzand aproape toate natiunile lumii. S-a sfarsit in 1945, lasand in urma o noua ordine mondiala dominata de Statele Unite si URSS.

Mai mult decat orice alt razboi inaintea lui, al doilea Razboi Mondial a implicat folosirea intregilor resurse economice si umane ale tarilor participante, neputinta distingerii dintre tarile combatante si cele necombatante si expansiunea campului de lupta pana la includerea tuturor teritoriilor inamice. Cea mai importanta pentru rezultatul razboiului a fost capacitatea industriala si demografica. In ultimele stagii ale razboiului, s-au introdus doua arme complect noi si anume racheta cu raza lunga de actiune si bomba atomica. Totusi, in mare, razboiul s-a purtat cu aceleasi arme poate putin imbunatatite ca si in primul Razboi Mondial. Cel mai mare pas inainte, in domeniul armelor, au fost tancurile si aviatia

Cauzele si caracterul celui de-al doilea razboi mondial

Germania pretindea ca granitele si conditiile impuse prin tratatul de la Versailles ii sufoca dezvoltarea , insa aceleasi dorinte de expansiune le manifesta si Italia in zona Mediteraneeana si in Africa si Japonia in Extremul Orient mai ales in dauna Chinei.Japonia dorea acapararea resurselor economice din Pacificul de vest si din Asia de sud-est. Franta, Regatul Unit si Statele Unite si-au atins obiectivele de dupa razboi. Au redus Germania din punct de vedere militar aproape la zero, si au reorganizat Europa si lumea dupa cum li s-a parut potrivit.

Pe parcursul anilor 20 s-au facut multe tentative de a realiza o pace stabila. Prima dintre ele a fost infiintarea in 1920 a Societatii Natiunilor un forum unde statele puteau sa-si lamureasca combaterile. Puterile de convingere ale ligii erau limitate si multe sanctiuni de nivel moral si economic erau duse la bun sfarsit de membri dupa bunul lor plac. La Conferinta de la Washington din 1921-1922 principalele puteri navale au ajuns la un comun acord ca sa-si limiteze fiecare marina pana la un anumit punct. La pactul de la Paris din 1928 la care au participat 63 de tari incluzand marile puteri, in afara de Rusia, s-a declarat ca disputele dintre ele nu vor mai fi clarificate prin razboi ci rezolvate prin "scopuri pasnice". S-a hotarat ca razboaiele in "legitima aparare" sa faca exceptie.

3Atacarea Poloniei

Polonia respinge dorinta Germaniei de a anexa orasul Gdansk si 'coridorul polonez' urmand ca la 1septembrie 1939 armata germana sa invadeze Polonia

Trupele germane erau conduse de generalul von Brauchitsch si erau impartite in doua grupe:grupul generalului von Bock care cuprindea doua armate formate din 10 divizii fiecare: Armata a-3-a von Kuchler, instalata in Prusia Orientala si Armata a-4-a von Kluge, de-a lungul 'coridorului polonez' si grupul generalului von Rundstedt era format din trei armate care cuprindeau 10,12 divizii fiecare: Armata a-8-a von Blaskowitz, Armata a-10-a a lui von Reichenau la frontiera Siliziei si Armata a-14-a a lui von List plasata pe vechea frontiera cehoslovaca si pe linia Carpatiilor armata poloneza care era condusa de maresalul Smigly-Ryds.

Inaltul Comandament Polonez a stabilit un sistem de acoperire de-a lungul frontierelor ocupate si o linie de rezistenta pe cursul Vistulei, al Narewului si al Somului, aceasta linie era formata din 13 divizii :la nord generalul von Bock impreuna cu armata von Kuchler si von Kluge incercuiesc cele 6 divizii poloneze plasate in Danzing, astfel incat in doua zile cele 11 divizii din regiunea Poznanului au avut aceeasi soarta ca si cele din 'coridor'.

Pe restul frontului armatele poloneze bat in retragere si formeaza un nou front Bug-Vistula-San , de-a lungul Vistulei medii,iar armatele generalului von Kluge si von Kuchler sustinute de Luftwaffe si de Panzerdivizion reusesc sa strapunga linia din partea inferioara a Vistulei. In vest pe frontul franco-german armata a patra franceza comandata de generalul Requin inainteaza pe frontul sin Soar spre Forbach dar este oprita de fortificatiile liniei Westwall si de catre trupele generalului Wilhelm von Leeb.

La 17 septembrie generalul von Rundstdet asediaza Varsovia, la ora 4 dimineata armatele maresalului Vorosilov trec frontiera pe ambele parti ale mlastinilor de la Pripet.La sfarsitul agresiunii Romania a acceptat 100.000 de refugiati ditre care 60.000 erau militari, iar tezaurul Poloniei estimat la 45 de milioane de dolari a tranzitat Romania si a fost imbarcat la 15 septembrie 1939 pe un vas englez in portul Constanta.

4Agresiunea germana in Europa

Hitler si-a inceput razboiul de expansiune in Europa odata cu anexarea Austriei, in martie 1938. Avea cale libera: suportul lui Mussolini pe de-o parte, iar pe de alta parte, guvernul britanic si cel francez erau intimidate de actiunea de reinarmare a Germaniei si au acceptat pretentia lui Hitler care spunea ca situatia Austriei tine de politica interna a Germaniei.

In septembrie 1938 Hitler ameninta cu un razboi impotriva Cehoslovaciei, pentru anexarea teritoriului sudet unde traiau circa 3,5 milioane de etnici germani. Prin pactul de la Mnhen initiat de britanici, s-a hotarit ca cehii, sub indemnul britani-cilor si al francezilor sa-i cedeze lui Hitler teritoriile sudete cu conditia de a nu fi cucerite alte teritorii cehe. Se credea ca s-a obtinut pacea prin realizarea acestui pact, dar la mai putin de sase luni, in martie 1939 Hitler a ocupat si restul Cehoslovaciei, fara sa intampine mari impotriviri. Hitler ameninta acum Polonia, dar care avea incheiata o alianta cu englezii si care-i promiteau ajutor in caz de invazie.

Hitler stia ca daca va cuceri Polonia si apoi se va indrepta spre vest si va lupta cu fortele aliate, rusii ar putea deschide un nou front la granita cu Polonia, ceea ce ar face ca situatia grmanilor sa se inrautateasca, mai precis razboiul purtat pe doua fronturi ar fi fost pierdut. Astfel, Hitler i-a facut lui Stalin o propunere destul de atractiva. Desi era aliata cu Britania si Franta, URSS trebuia sa ramana neutra. In noaptea de 23 august 1939, la Moscova se incheie pactul germano-rus Ribentropp-Molotov prin care aceste doua puteri au ajuns la un comun acord de a nu se ataca intre ele. Un protocol secret ii dadea lui Stalin mana libera in Finlanda, Estonia, Lituania, estul Poloniei si estul Romaniei.

5Invazia Uniunii Sovietice

Cea mai mare infruntare a celui de-al doilea Razboi Mondial a inceput in dimineata zilei de 22 iunie 1941, cand, "in tacere" , mai mult de 3 milioane de trupe germane au invadat URSS-ul. Desi pregatirile germanilor erau evidente, incepusera cu luni intregi inainte, si au fost luate in considerare de diplomatii de la Moscova, fortele Uniunii Sovietice au fost luate prin surprindere. Increderea lui Stalin in capacitatile militare ale tarii sale fiind zdruncinata in urma campaniei din Finlanda, a dus la refuzari repetate de a incerca sa-i provoace pe germani. Mai mult decat atat comandantii au ajuns la concluzia ca strategia razboiului fulger folosita in Polonia si Franta nu ar fi posibila intr-un razboi de scala celui sovieto-german. Ambele tabere aveau sa se confrunte, in primele saptamani la granita care le separa. Armata sovietica era compusa din 2,9 milioane de soldati, dar raportul dintre tancuri si avioane a celor 2 tabere era de 2 la 1, respectiv 3 la 1 in favoarea Armatei Rosii. Singurul dezavantaj era ca erau mai vechi.

Pozitia germanilor consta in trei fronturi: frontul de Nord cu obiectivul Leningrad, frontul de Centru cu obiectivul Moscova si frontul de Sud cu obiectivul la Kiev, fiecaruia fiindu-i destinata cate o armata. Strategia era sa-i angajeze pe sovietici in lupta si sa-i zdrobeasca inainte sa reuseasca sa se retraga in adancurile continentului. Pentru Hitler, pamantul si resursele Ucrainei si petrolul din Caucaz erau cele mai importante obiective.

La inceput, realizarile Armatei Centru, au fost multumitoare pentru Hitler. Se indica, ca victoria ar putea sa aiba loc in aproximativ zece saptamani, ceea ce era bine, pentru ca vara rueasca nu dura mult. Zece saptamani parea timp suficient ceea ce l-a determinat pe Churchill sa ofere o alianta URSS-ului; la fel si Roosevelt, presedintele S.U.A. le oferea ajutor. Dar dupa cateva zile acestia au inceput sa creada ca totul se va termina dupa o luna. Pana la sfarsitul primei saptamani, Armata Centru luase deja 290000 de prizonieri - cucerisera Minsk-ul. Pana la 5 august Armata Centru mai captureaza 300000 de soldati - tracusera Nistrul, ultima bariera naturala catre Moscova. Acoperisera deja mai mult de doua treimi din distanta pana la capitala.

Rusii faceau exact ceea ce au presupus generalii germani: sacrificau un numar enorm de trupe pentru a-si apara capitala. Cu toate acestea Hitler nu era satisfacut, si ignorand spusele generalilor sai a ordnat ca Armata Centru sa se divida si sa devieze de la curs spre nord si respectiv sud pentru a sustine celelalte doua armate, prin urmare oprind avansul spre Moscova. La 8 septembrie, Armata Nord, bombarda Leningradul. La 16 septembrie, Armata Sud inchidea un cerc urias, la est de Kiev, luand si 665000 de prizonieri. Apoi s-a hotarat Hitler sa reia atacul asupra Moscovei.

Dupa un repaus de sase saptamani, Armata Centru a reluat atacul la 2 octombrie. In trei saptamani a mai luat 663000 de prizonieri. Iar apoi au inceput ploile de toamna. Conditia drumurilor incetinea vizibil avansul. In mijlocul lui noiembrie pamantul era deja inghetat. Desi cunosteau situatia de pe front, Hitler si comandantul Armatei Centru, maresalul Fedor von Bock au decis sa continuie avansul catre Moscova. Isi doreau, ca, campania din 1941 sa se termine cu o victorie asupra capitalei. In a doua jumatate a lui noiembrie germanii erau la aproape 30 de km de oras. Armata Sud mai avea cam 65 de km. Diviziile de tancuri acopereau de obicei aceasta distanta in mai putin de o zi, dar vremea rea, inghetul, zapada, nu erau conditii pentru care erau obisnuite aceste vehicule. La fel si soldatii, isi pierdeau dorinta de a lupta mai departe.

Stalin care era in Moscova, impreuna cu comandantul frontului generalul Gregory Zhukov, si-au redus din consumul de rezerve, au facut noi recrutari, dar aveau si veterani din Siberia. Toti erau echipati corespunzator. Pe 6 decembrie au inceput contraatacul si in cateva zile au fortat armata germana sa-si retraga "varfurile de suluta", abandonand un numar mare de vehicule si arme. Germanii nu-si construisera nici o linie de aparare si nu au putut rezista contraofensivei fulgeratoare a Armatei Rosii. Drept urmare rusii au recapturat mari teritorii din fronul german dar nu destul ca sa opreasca asediul Leningradului.4

Intrarea Romaniei razboi.Eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord.

La 12 iunie 1941 ,generalul Ion Antonescu a fost informat oficial de

Hitler despre iminenta atacare a Uniunii Sovetice (Planul Barbarosa).

Romania s-a angajat in razboi pe 22 iunie 1941,alaturi de Germania,

pentru eliberarea teritoriilor nationale contropite in vara anului 1940.

Au fost angajate in lupta Armata 3 si Armata 4,comandate de

generalii Petre Dumitrescu si Nicolae Ciuperca,incadrate in Grupul de

armate ,,Generalul Antonescu ",alaturi de Armata 11 germana,comandata de generalul Eugen von Schobert.Au mai participat Aeronautica cu 672 de avioane si Marina Militara cu 39 nave de lupta.

Ofensiva propriu-zisa a inceput la 3 iulie 1941:la 5 iulie 1941 a fost eliberat orasul Cernauti;la 16 iulie 1941 a fost eliberat orasul Chisinau.La 26 iulie 1941 Marele Cartier roman anunta :,,Din Carpati pana

Mare suntem din nou stapani pe hotarele strabune".

Actiunile armatei romane desfasurate pe teritoriul URSS.

Dupa eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord,s-a pus intrbarea:

,,Pana la Nistru sau si dincolo?"

La 18 iulie 1941 ,Iuliu Maniu ,presedintele Partidul National Taranesc,

dupa ce aprecia actiunile armatei romane pana la Nistru si-l asigura pe

generalul Ion Antonescu de recunostinta ,,vesnica" a tarii,specifica :

,,Trebuie sa crutam armata noastra pentru scopurile noastre romanesti,care sunt multe si mari si de tragica actualitate pentru foarte

apropiate vremuri"

Ion Antonescu,avansat la gradul de Maresal pe data de 22 august 1941,a hotarit continuarea participarii la operatiile militare pe frontul de rasarit ,motivandu-si hotararea de a crea conditiile in vederea eliberarii Transilvaniei.

Dupa eliberarea nordului Bucovinei,Armata 3 romana a fortat Nistrul.Incepand cu 21 iulie 1941,ofensiva a continuat spre Bulgaria apoi spre Nipru.