FASCISMUL SI NAZISMUL. ANALIZA COMPARATA

Fascismul si nazismul. Analiza comparata

Cuvantul "fascism" a desemnat initial doar fascismul italian, extinzandu-se apoi la regimurile politice ale lui Spaniei lui Franco, Spaniei lui Salazar, iar ulterior (printr-un abuz de interpretare incorect) la nazismul german.

Din punct de vedere ideologic, fascismul este o reactie nationalista si autoritara impotriva slabirii statului sub influenta unor erori individuale, liberale si democratice; este totodata o revolutie care promoveaza un stat puternic de tip, fundamentat pe idei care combat materialismul, pozitivismul, miscarile socialiste si comuniste.

"Fascia" reprezinta simbolul si principiul unificator al poporului in jurul statului: "Daca liberalism inseamna individ, fascism inseamna stat" (Mussolini). Statul fascist se sprijina pe natiune; corpul social este militarizat.

Unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai fascismului este Giovanni Gentile (1875-1944), ideolog oficial al Partidului Fascist Italian, cunoscut prin lucrarile sale Manifestul intelectualilor italieni fascisti catre intelectualii din intreaga natiune (1924), Geneza si structura societatii (1943), precum si prin calitate de editor al Enciclopediei italiene. Impreuna cu Benito Mussolini (1883-1945) a publicat Doctrina fascismului, in volumul XIV al Enciclopediei italiene (prima parte, Ideile fundamentale, este aproape sigur ca a fost scrisa in exclusivitate de Gentile; partea a doua, Doctrina sociala si politica, poate sa fie opera ambilor; Mussolini semneaza insa cele doua parti). Din ideile sale politice:

Subordonarea individului fata de stat si totalitatea acestui stat;

Secolul al XIX-lea a fost secolului individualismului; secolul XX este al colectivismului si statului;

Viata este o lupta; este datoria individului, natiunii si umanitatii sa cucereasca viata, iar instrumentul acestei cuceriri este statul;

Imperialismul este manifestarea vitalitatii nationale;

Corporatismul este forma ideala de organizare a statului; proprietatea ramane privata doar daca este in folosul public (in fapt economia a fost divizata in 22 de corporatii, fiecare administrat de reprezentanti ai patronatului, muncitorimii si Ministerului Corporatiilor);

Poporul este incapabil sa se conduca singur, are nevoie de un lider cu o capacitate mistica de a-i arata propriile interese.

"Nazismul nu este un fascism obisnuit si nici macar o forma extrema de fascism. Chiar daca isi are originea in traditia contrarevolutionara sau in modelul fascist, el exprima o viziune asupra lumii cu totul noua, expusa in intregime in Mein Kampf." (coord. Evelyne Pisier, Istoria ideilor politice).

Deosebirile intre fascism si nazism, intr-o sinteza esentiala:

Fascismul accepta pluralismul limitat, neconcurential si iresponsabil al institutiilor (pastreaza monarhia, fortele armate, Biserica, organizatiile patronale);

Fascismul nu procedeaza la curatirea birocratiei de reprezentantii regimului trecut, si nu reuseste asimilarea lor sub forma "fascizarii";

Partidul unic ramane instrument de orientare si de guvernare, dar nu poate fi folosit pentru obtinerea dominatiei asupra altor institutii si organizatii, amintite mai sus;

Manifestarile publice de sprijinire a regimului sunt tot mai rare si limitate;

Domina si oprima societatea civila, dar nu o reformeaza;

Are o mai buna capacitate de rezistenta in timp (in Portugalia pana in 1968, in Spania pana in 1975);

Nu se organizeaza pe criteriul rasist, antisemitismul este sporadic.

Datorita acestor caracteristici, regimurile fasciste pot fi considerate mai degraba in categoria regimurilor autoritare, spre deosebire de nazism si comunism, care sunt regimuri dictatoriale. Nazismul, intr-o formula simplificata, poate fi inteles ca suma fascismului cu rasismul.

Nazismul isi are principala exprimare teoretica in Mein Kampf a lui Adolf Hitler, lucrare vanduta in 10 milioane de exemplare si tradusa in 16 limbi, care teoretizeaza statul rasist. Din reperele acestuia:

"Orice putere care nu-si are originile intr-o solida baza intelectuaka va fi ezitanta si incerta. Ii va lipsi stabilitatea, care nu poate sa provina decat dintr-o ideologie fanatica";

"O doctrina care, inlaturand ideea democratica de masa, tinde sa dea acest pamant celui mai bun popor, cu alte cuvinte indivizilor superiori, trebuie in mod logic sa se conformeze aceluiasi principiu aristocratic in interiorul acestui popor si sa pastreze conducerea si influenta pentru cele mai bune capete. In loc sa construiasca pe ideea de majoritate, aceasta doctrina se intemeiaza astfel pe personalitate";

"Statul nu este un scop, ci un mijloc. El este conditia prealabila pusa formarii unei civilizatii umane de valoare superioara, dar nu este cauza ei directa. Aceasta consta exclusiv in existenta unei rase apte de civilizatie";

"Utilitatea unui stat nu poate fi apreciata luand drept criteriu nivelul de civilizatie la care a ajuns sau importanta pe care i-o confera puterea sa in lume; aceasta se poate face exclusiv in functie de utilitatea pe care o poate avea acest organism pentru fiecare popor luat in considerare";

"Reichul, in calitate de stat, trebuie sa cuprinda toti germanii, si sa isi ia asupra-si nu numai sarcina de a reuni si conserva rezervele pretioase de elemente primare ale rasei pe care le poseda acest popor, ci si de a le face sa ajunga incet dar sigur la o situatie predominanta";

"Cine nu este sanatos, fizic si moral, si in consecinta nu are valoare din punct de vedere social, nu trebuie sa-si perpetueze bolile in trupul copiilor sai. Statul raisit are o sarcina uriasa de indeplinit din punct de vedere al educatiei";

"Statul rasist nu este insarcinat cu mentinerea unei clase sociale aflata in posesia unei influente predominante pe care a exercitat-o pana atunci; sarcina sa este de a merge sa caute, printre toti membrii comunitatii, capetele cele mai bune, si sa le ofere slujbe si onoruri";

"Statul rasist isi imparte locuitorii in trei clase: cetateni, supusi ai statului (sau resortisanti) si straini. In principiu, nasterea nu ofera decat calitatea de resortisant. Aceasta calitate nu da singura dreptul de acces la o functie publica, nici de participare la activitatea politica, de exemplu la alegeri. Pentru orice resortisant este esential sa i se stabileasca exact rasa si nationalitatea";

"Drepturile cetateanului sunt mai presus de drepturile strainului. El este stapanul absolut al Reichului";

Corpurile reprezentative vor fi impartite in Camere politice si Camere corporative; deasupra lor, cooperarea o va asigura senatul. "Nici in camere nici in senat nu se va vota niciodata. Ele sunt organisme de lucru si nu masini de vot. Fiecare membru are un vot consultativ, dar nici un drept de decizie. Aceasta ii apartine in exclusivitate presedintelui care raspunde pentru ea";

In cazul nazismului, se produce o totala identificare a partidului cu statul, sub urmatoarele aspecte:

Posturile in aparatul de stat sunt ocupate exclusiv de membri ai partidului sau veterani merituosi;

Puterea guvernamentala si puterea centrala de partid se contopesc;

Partidul instaureaza un control general asupra organelor de stat, cadrelor si activitatii lor;

Functii de stat sunt preluate de organe ale partidului;

Formatiuni de stat si formatiuni de partid similare se contopesc;

Statul retribuie activistii de partid, care se ocupa cu munca organizatorica de partid, cu activitatea de propaganda sau agitatie.