Kerby si Clarke

Kerby si Clarke      

Kerby si Clarke au fost prinsi la Ipswich in1546 si adusi in fata Lordului Wentworth si a altor comisionari pentru a fi cercetati. In cadrul procedurilor au fost intrebati daca cred in transsubstantiere si recunoscand ca nu cred, amandoi si-au afirmat credinta cum ca Hristos a instituit Cina cea de taina ca o comemorare a mortii Sale pentru iertarea pacatelor, insa acest lucru nu presupunea implicarea a chiar trupului si sangelui in sacrament.      

Kerby a fost condamnat sa arda pe rug in ziua urmatoare la Ipswich iar Clarke in lunea urmatoare la Bury. In momentul in care si-a auzit sentinta Kerby s-a inchinat adinc, si-a ridicat mainile si a strigat "Slava Dumnezeului cel Atotputernic!"      

In ziua urmatoare Kerby a fost dus in piata la ora zece dimineata, unde rugul si lemnele erau deja pregatite. El s-a dezbracat pana la camasa, avand tichia de noapte pe cap si a fost inlantuit de stalp. Au fost prezenti in jur de doua mii de oameni, printre care si Lord Wentworth. Dupa o predica sustinuta de catre Dr. Rugham in timpul careia Kerby a comentat cu glas tare catre oameni ori de cate ori era de acord sau in dezacord fata de Rugham, i s-a dat timp sa-si rosteasca rugaciunile, care i-au miscat pe toti pana la lacrimi, chiar si pe lordul Wentworth. S-a dat foc rugului si Kerby a strigat la Dumnezeu, batandu-si pieptul cu pumnii si ridicandu-si mainile pana cand a putut s-o faca. Toti cei prezenti L-au slavit pe Dumnezeu pentru credinciosia pana la moarte a lui Kerby.      

In timp ce Roger Clarke era dus la rug lunea urmatoare in Bury, au fost intalniti de o procesiune a hostiei. Clarke a refuzat sa-si plece capul sau sa-si descopere capul, mustrand vehement o asemenea idolatrie si maniindu-i pe slujbasii din jurul sau.