Locuinta si familia

Locuinta si familia

Prin viata privata se intelege tot ce tine de un spatiu al intimitatii, de un loc rezervat familiei si secretului. Viata publica, pe de alta parte, se petrece in vazul tuturor. De-a lungul mileniilor s-au format doua tendinte opuse si anume dorinta oamenilor de a-si transforma viata privata intr-un domeniu de neatins si persistenta statului/societatii/grupului uman de a controla agresiv toate aspectele vietii umane si comprima libertatea/individualitatea oamenilor.

Spatiul domestic este, de regula, locuinta ce cuprindea o camera unde se inghesuiau toti membrii familiei (antichitate, evul mediu, epoca moderna), o zona lipsita de canalizare, apa calda, electricitate. Parintii si copii locuiau impreuna, toaleta se facea sub privirile tuturor, iar lista obiectelor personale era foarte scurta: ceas, briceag, pipa, matanii. Familiile instarite din randurile nobilimii si burgheziei dispuneau de case cu etaj si mai multe camere (salon, bucatarii, dormitoare).

In epoca contemporana Europa si America de Nord au depasit, in general, aceasta stare de fapt. Parintii si copii traiesc separat sau in camere separate si dispun de confort sau obiecte electronice proprii.

Amenajarea spatiului de locuit devine un obicei raspandit in toata lumea, folosindu-se culori vii si mobila moderna ce inlesneste miscarea si ofera senzatia de spatiu intr-o lume ce pune accent pe viteza si eficienta.

Pana la 1950 conceptia de familie implica traiul mai multor generatii sub acelasi acoperis. Sub comunisti casele sunt nationalizate si familiile se sparg fortat, in timp ce in occident necesitatile pietei de munca si emanciparea a dus la parasirea casei din vointa copiilor si rudelor. In plus, autoritatea absoluta a barbatului asupra familiei a fost inlocuita cu egalitatea in drepturi si o impartire consimtita a atributiilor spre public (barbat) si privat (femeie). Viata copiilor era strict reglementata pana spre 1900, relatiile si prieteniile controlate, casatoriile aranjate si viata directionata conform unor reguli sociale si de casta specifice.

Aparitia scolii a dus la disolutia treptata a autoritatii parintesti deoarece copii intrau in contact direct cu alte mentalitati, iar statul si-a asumat o mare parte a autoritatii familiale. Deciziile privind viitorul copiilor sunt luate pe baza performantelor scolare astfel incat unii ajung in functii superioare, iar ceilalti in locurile unde societatea are nevoie de ei, cu rezervele de rigoare.

In plus statul s-a implicat in viata familiala. Alocatiile, banii pentru burse, concediul de maternitate/paternitate, amenzile pentru neparticiparea la anii scolari obligatorii, decaderea parintilor din drepturi etc. permit statului sa fie pus pe picior de egalitate cu parintii.

EXERCITII

a. "Ce-i mai tine astazi pe oameni adunati intre niste pereti ? Suntem mai mult constransi de obligatii si indatoriri sau ne tine laolalta dragostea si respectul ? Nu rareori, doua sau trei generatii impart acelasi spatiu familial - o fac din dragoste, din grija sau din lipsa de alternativa ? De ce divortul se banalizeaza si creste numarul separarilor ? De ce se comunica atat de putin intre parteneri, timpul petrecut impreuna fiind tot mai diminuat ? De ce in viata de zi cu zi a familiei pare sa creasca insatisfactia si nesiguranta in valorile si sensul ei ? ("Dilema Veche")

Mergand pe urmele familiei din Romania actuala, raspundeti la intrebari :

1. Ce-i mai tine astazi pe oameni adunati intre niste pereti ? Suntem mai mult constransi de obligatii si indatoriri sau ne tine laolalta dragostea si respectul ?

2. Nu rareori, doua sau trei generatii impart acelasi spatiu familial - o fac din dragoste, din grija sau din lipsa de alternativa ?

3. De ce divortul se banalizeaza si creste numarul separarilor ? De ce se comunica atat de putin intre parteneri, timpul petrecut impreuna fiind tot mai diminuat ?

4. De ce in viata de zi cu zi a familiei pare sa creasca insatisfactia si nesiguranta in valorile si sensul ei ?