MANIFESTARI ARTISTICE SI RELIGIOASE IN PALEOLITIC

MANIFESTARI ARTISTICE SI RELIGIOASE IN PALEOLITIC

Prezente inca din paleoliticul mijlociu, manifestarile religioase sunt extrem de bogate si variate in paleoliticul superior. Arta rupestra evidentiaza adevarate mituri originare, preocupari spirituale coerente, variabile de la o comunitate de alta, dar intotdeauna elaborate si structurate. Sunt evidente si practicile samanice: "bastoane de comandant" (tobosar), descoperit intr-o groapa la Brno, fluiere din os, picturi rupestre reprezentand oameni mascati, deghizati in animale. Unii cercetatori considera ca si arta parietala poate fi legata de practici samanice, deoarece reprezinta viziuni extatice, spatiile pictate fiind cu grija alese.

Mormintele din paleoliticul superior - numeroase si bine conservate - au cel mai adesea inventar funerar bogat, variat de la o zona la alta.

Primele descoperiri:

1830 - coarne de ren decorate cu gravuri, considerate initial " antichitati preceltice"

1875 - picturi rupestre in Pestera Altamira (Cantabria), initial privite cu scepticism

statui gravetiene si epigravetiene in asezarile de la Kostenski si Avdeevo

gravuri pe stanci descoperite in Valea Ca (Portugalia)

Reprezentari artistice pe obiecte

Podoabe - cele mai vechi manifestari artistice

Perle din dinti de animale, cochilii perforate din fildes, os, corn, carapace de broasca testoasa, piatra

Pandantive - din fides reprezentand animale (pasari, cai) descoperite la Avdeevo, Malta, Soungir. Unele statui feminine - tip Venus din fildes si calcar descoperite in asezarile de la Kostenski si Avdeevo - gravetiene si epigravetiene, perforate, par sa sugereze suspenarea lor, folosite ca pandantive.

Inele, bratari, diademe - din fildes descoperite la Kostenski, Pavlov, Mezirich.

Aplice - rondele de os, fildes, decupate si perforate, din magdalenian, reprezentand deseori animale; plachete      - de os duble sau multiple, perforate, folosite ca aplice vestimentare - la Cavillon s-au descoperit intr-un mormant 12 cochilii perforate, folosite pentru coafura. La Soungir, intr-un mormant de copil s-au perle folosite pentru decorarea vesmantului.

Unelte si arme

Unelte - apar foarte rar urme de ocru pe obiecte de piatra; manere, spatule cu motive zoomorfe (capete de feline)

Arme - varfuri, sulite, harpoane din fildes, os decorate cu incizii - Lascaux (magdalenian), capete de animale

Baghete - de corn, fildes, bogat decorate cu motive geometrice - incizii liniare, circulare - Isturitz, Kniegrotte.

Mobilier

2.1. Oase de mamut

intr-o cabana de la Mezerich (Ukraina) s-au descoperit oase de mamut decorate cu motive geometrice pictate

2.2. Dale si placi ornate cu motive zoomorfe si antropomorfe

din calcar, sist - descoperite in Pestera La Marche, in asezarea in aer liber de la Gnnersdorf (magdalenian).

3. Statuaria

Statuete zoomorfe si antropomorfe

venusuri - sculptate din fildes, piatra, corn

Figurine zoomorfe si antropomorfe din argila

la Dolni Vestonice si Pavlov (Moravia); figurinele au fost modelate din loess amestecat cu pudra de oase, arse (rearse) in vetre, probabil in cadrul unor procesiuni religioase. Aceasta inventie, unica in paleoliticul superior, devanseaza cu 15.000 aparitia ceramicii.

Descoperiri: - Hohlenstein-Stadel, Avdeevo, Lespuque

4. Gravuri si picturi pe suporturi din material osos si litic

4.1. pictura pe os / piatra

- pigmenti de culoare rosie sau neagra (mai rar), incizii pe suporturi din calcar poros, os

4.2. gravura pe os, fildes, piatra

reprezinta animale, motive geometrice, realizate din puncte - descoperiri: Lartet - placa de fildes decorata (aurignacian), La Marche - pumnal din corn de ren decorat (magdalenian), Pestera Rouffignac - gravura pe piatra pe plafonul pesterii.

5. Picturi parietale

Daca termenul de pictura parietala desemneaza decorul pictat pe pereti - indiferent de suport (pestera, stanci pentru adaposturi), notiunea de pictura rupestra se refera doar la decorul pictat din pesteri.

5.1. Distributia geografica a picturilor parietale:

au fost descoperite 280 - 300 de situri cu peretii pictati sau gravati (de la Atlantic pana la Ural)

pesteri din Ural: Kapovaya (epigravetian) - pastreaza ~ 50 de picturi, reprezentand animale - mamuti, cai, reni, rinoceri - si      simboluri; Ignatievaskaia - mamuti, cai, simboluri

Germania: Scheklingen, Geissenklsterle

Picturi parietale in vestul Europei: Pea de Candamo (Asturia); regiunea Pirineilor francezi; pesteri in masivul Isturitz; tara bascilor - 23 de situri; Quercy-Prigord-Charente-Gironde.

Relatia cu arta mobiliera

cele mai multe piese de arta mobiliera s-au descoperit in apropierea pesterilor decorate cu picturi parietale: in adaposturile de la Langerie-Base si La Madeleine s-au descoperit piese decorate; in apropiere, in pesterile din Valea Vzre

in unele pesteri cu picturi rupestre s-au descoperit piese decorate: Le Mas d' Azil, Isturitz, Altamira, El Castillo (Cantabria).

5.3. Tehnici de executie

gravura prin incizie este tehnica cea mai simpla. La Trois-Frres - reni, bizoni, cai gravati foarte realist (cel mai mare L - 0,41 m);

urme digitale prin impresiuni pe peretii umezi - calcarosi, argilosi sau nisiposi;

desen realizat cu ajutorul unui carbune ( Salonul Negru din Pestera Niaux) sau a unui baton de hematit - rosu, brun, caramiziu;

pictura - a fost preparata cu aceeasi pigmenti minerali ca si desenul - dar a fost aplicata sub forma lichida; pigmentii redusi la pulbere, amestecati cu un liant (apa, uleiuri animale sau vegetale); majoritatea picturilor sunt bicrome, foarte rar fiind folosita si tricromia (Lascaux);

sculptura in relief parietala - este foarte rara - in Pesterea Mamutului din Domme (Dordogne)

modelaj din argila - cunoscut decat in pesterile din Pirinei (un urs modelat in Pest. Montespan - magdalenian).

5.4. Tehnici de executie

toate animalele au fost reprezentate din profil; reprezentarea fetei apare foarte rar;

reprezentarile antropomorfe (samani ?) cu cap de animal - sugerand probabil masca samanului - Altamira, Trois-Frres;

segmentarea reprezentarilor - grupate in registre, in functie de semnificatia lor religioasa;

simboluri masculine (linii, sageti) sau feminine (cercuri, triunghiuri) desenat peste siluetele animalelor - "Codificarea artei parietale" - A. Leroi-Gourhan;

organizarea decorului in funtie de forma suportului - pe stanci, in adaposturi tabloul este liniar spre deosebire de pesteri unde forma acestuia se adapteaza in functie de peretii pesterilor (circular pe plafon, benzi semicirculare pe peretii laterali ai galeriilor etc.);

cele mai multe din picturi au fost realizate in tehnica pozitiva (motivele fiind pictate), mult mai rar fiind folosita tehnica negativa - in cazul amprentelor de maini, fondul era acoperit cu vopsea pulverizata;

efectul de miscare a fost sugerat prin suprapunerea mai multor siluete de animale sau reprezentarea unui animal cu mai multe picioare;

in Pestera Lascaux perspectiva a fost sugerata prin efectul de prim-plan si plan-secund, prin jocul dintre contur si pata de culoare.

5.5. Tipuri de reprezentari

semne / simboluri - mai mici decat reprezentarile de animale si siluete umane; uneori suprapun siluetele de animale; considerate de A. Leroi-Gourhan adevarate "ideograme", cu semnificatii religioase; simboluri masculine sub forma de linii, sageti si cele feminine reprezentate de motive geometrice cu contur inchis (cercuri, triunghiuri).

Animale - mai mari decat reprezentarile umane sau simboluri; dimensiuni frecvente intre 0,5 - 1m ; reprezentari de dimensiuni mai mari au fost descoperite in pesterile de la Font-de-Gaume (bizoni cu o lungime de 1- 2 m) si Lascaux (bouri - 5 m). Dintre animalele pictate cele mai frecvente sunt reprezentarile de cal (simbol masculin), bizon (simbol feminin), mamut, ursi, cervidee, carnivore, mult mai rar de ren, pasari si pesti; in zona atlantica frecvente sunt reprezentarile de cal, bizon, in timp ce in Europa Orientala      predomina mamutul, renul, cerbul si carnivorele. Exista o neconcordanta intre animalele vanate si cele reprezentate: in Pestera Lascaux dintre cele aproximativ 600 de animale figurate renul apare doar o data; in schimb pe baza fosilelor determinate s-a observat ca renul reprezinta 90%. Reprezentarile animaliere suprapuse creeaza iluzia optica de miscare.

Siluete umane - apar reprezentari umane pe peretii pesteriilor si pe obiecte; oameni - bizoni (Trois Frres), oameni - pasare (Lascaux)- corp de om, cap de animal, probabil samani cu masca; amprente de maini - pictate in negativ, rar figurate - cel mai adesea pereche, mai rar grupuri de 3 - 5 maini; reprezentate singure (Gargas) sau asociate cu animale - cai la Pech Merle; simboluri feminine (Tito Bustillo in Asturia).

5.6. Organizarea decorului

adaposturile sub stanca a fost decorate cu benzi registre liniare (Roc-aux-Sorcies)

in interiorul pesterilor, decorul a fost organizat sin functie de suprafata decorata - dispus in zona de la intrare, in galerii, in sali. In Pesterea Niaux spatiul decorat a fost divizat in mai multe tablouri: 1. spatiul circular pe plafon decorat cu semne rosii; 2. spatiu putin accesibil unde se concentraza majoritatea reprezentarilor (din 110 aproximativ 90 %), desenate cu negru. In Pestera Lascaux - Sala taurilor - ansamblul pictural este neintrerupt. La Combarelles decorul gravat apare la 200 m distanta de la intrare.

Concluzii:

Arta parietala paleolitica, sub toate formele sale - picturi, reliefuri sau gravuri / tablouri naturaliste sau simbolice - este o arta "codificata", spre deosebire de cea mezolitica (mult mai slab reprezentata) in care predomina aspectul narativ. Animalele, oamenii, semnele coexista, aparent fara o relatie inteligibila; si totusi, asocierile lor, gruparea lor in anumite zone ale pesterilor (intunecate, putin accesibile) tradeaza anumite semnificatii religioase.

Arta parietala, ca si celelalte manifestari artistice paleolitice, transmite un mesaj religios, "codifica" o conceptie religioasa. Nu este arta pentru arta (ce sens ar mai fi avut decorarea unor zone intunecate, putin accesibile !), nu reprezinta simple incercari estetice. Abatele Breuil si A. Leroi - Gourhan au demonstrat valoarea magica a acestor reprezentari - simbol, dominate de dualitatea masculin / feminin.