MITOLOGIA-adevarul absolut?

Universitatea Politehnica Timisoara

Facultatea de Stiinte ale comunicarii

ESEU

MITOLOGIA-adevarul absolut?

Mitologia a fost mereu o tema fascinanta, interesanta,       dar mai ales misterioasa pentru iubitorii istoriei antice. Fiind atat de plina de secrete si simboluri greu de descifrat sau aproape deloc, mitologia ramane o provocare.

Cuvantul este foarte complex si greu de definit. Mitologia, ca sistem general este elaborata incepand din stadiul culturii primitive, pana in momentul aparitiei civilizatiei tehnice timpurii si a formelor ei de gandire teoretica, adica pana atunci cand mitologia ca sistem integral e absorbita si codificata total sau in parte de religie. Mitologia inglobeaza in sistemul ei in primul rand miturile despre nasterea si distrugerea unicala sau ciclica a universului - cosmogonie; cele despre aparitia si disparitia ca specie si ca individ, a omului, a animalelor, plantelor, obiectelor din natura nevie, apoi miturile despre zei si eroi arhetipali si cele despre conditia umana. Adesea cercetatorii au despartit istoria mitologiei in doua etape: una apartinand culturii primitive, cand prin caracterul ei integral, echivalent cu stiinta, mitologia ar fi nazuit sa cerceteze si sa explice lumea in totalitate; alta apartinand civilizatiei tehnice, cand din corpul mitologiei s-au desprins forme autonome de gandire si constiinta de sine a societatii( religia, politica, arta, literatura, stiinta) care nu ar face decat sa reia in transfigurari proprii vechile modele mitice.

Avand prima data un ragaz ritmic, in conditiile unei civilizatii mai putin fragile, mai aparate de grija zilei de maine, cel care isi descopera vocatia pe care azi o numim artistica incepe din initiativa sa ori a samanului sa picteze totemuri si fetisuri zoomorfe pe peretii pesterilor rituale. Pestera era loc de cult, prima forma de templu tocmai pentru ca nu era zidita de om. Credintele epocii se pare ca puneau zidirea templului-pestera in seama spiritelor sau divinitatilor montane, iar muntele a fost intotdeauna sacralizat si atribuit ca locuinta terestra tuturor zeilor importanti.

In literatura romana multi scriitori s-au inspirat sau au facut referire la mitologie. De exemplu in poezia lui Mihai Eminescu Oda (in metru antic) este mentionata pasarea Phoenix, care piere apoi reinvie din propria sa cenusa devenind mai puternica. Eminescu asociaza conditia sa de geniu cu soarta pasarii Phoenix.

Scriitorii, cautand mereu drumul corect, cel adevarat apeleaza mult la mitologie considerand-o un ajutor in cautarea adevarului.

Mitul padurii este prezent in basmul Povestea lui Harap-Alb, padurea fiind un loc de initiere pentru personajul principal dar poate fi si un loc de pierzanie pentru cei slabi. Padurea mai apare si in romanul Padurea Spanzuratilor unde joaca rol de "mormant" pentru dezertori.

Mitologiile nationale isi au fiecare personalitatea lor, reflectand conceptia despre zonele necunoscute din om si din univers, a poporului, tribului sau grupului uman respectiv. Dar in majoritate aceste mitologii arhaice sau antice, desi toate pornesc din izvoarele societatii primitive a carei conceptie o reflectasera in epoca de formare a miturilor, au ajuns la noi in transcriptii fie literare (epopeile lui Homer, Theogonia lui Hesiod), fie teologice (Biblia, Avesta), fie istorice (Popol Vuh), fie folcloriste, fie filozofice.

Mircea Eliade socoteste ca "intelegerea mitului se va numara intr-o zi printre cele mai utile descoperiri ale secolului XX", datorita acelui "rest mitic" din comportamentul modern "consubstantial cu conditia umana, in masura in care exprima angoasa fata de Timp (Mythes, rves et mystres, Paris, 1972).

Omul, cautand mereu adevarul despre lume, univers si mai ales despre el insusi, cauta sa-si explice fenomenele, visele, sentimentele Astfel el creeaza o lume fantastica: mitologia, nerealizand ca se adanceste cat mai mult in ea. In zilele de astazi omul nu se mai preocupa asa intens de sufletul lui, de lumea de dincolo sau de univers cum a facut omul primitiv, ci este interesat mai mult de "lumea banului", de bunastarea materiala, de internet. Or fi acestea noi mituri? De un lucru putem fi siguri, miturile ne ofera o perspectiva asupra adevarului absolut pe care ori o acceptam, ori ne creem noi singuri miturile proprii. Definita dinauntrul ei, subiectiv, mitologia este o incercare globala de cunoastere absoluta a universului, deci o filozofie incluzand demersul mistic si o stiinta inductiva generala excluzand experimentul si care se constituie in orice cultura primitiva, operand cu mijloace magice si manifestandu-se prin adaptarea concreta epica a abstractiilor si fenomenelor superioare la situatia psihosociala data, ca si prin explicarea simbolica a acestora.

"Mitul este o realitate culturala extrem de complexa care poate fi abordata si interpretata in perspective multiple si complementare" - Aspects du Mythe, Paris, 1963.

Bibliografie:

- Romulus Vulcanescu, Mastile populare, Bucuresti, 1970

- Gheorghe Vladutescu, Introducere in istoria filozofiei Orientului antic, Bucuresti, 1980

- Alexandru Busuioceanu, Zamolxis, Bucuresti, 1985

- Raymond Bloch, Roma si destinele ei, Bucuresti, 1985

- Cartea mortilor tibetani, traducere W. Ionel, ed. Moldova, Iasi, 1992

- Martin Buber, Eu si Tu, traducere St. Augustin Doinas, ed. Humanitas, Bucuresti, 1992

- Colinde populare romanesti, vol. I-II, ed. Minerva, B. P. T. Bucuresti, 1992

- Rudolf Steiner, Crestinismul ca fapt mistic si misterele antichitatii, ed. Humanitas, Bucuresti, 1993

- Mircea Vulcanescu, Logos si Eros in metafizca crestina. Crestinul in lumea moderna; Doua tipuri de filozofie medievala, ed. Paideia, Bucuresti, 1991

- Sigmund Freud, Totem si tabu in Interpretarea viselor, ed. Humanitas, Bucuresti, 1991

- Victor Kernbach, Universul      mitic al romanilor, ed. Univers, Bucuresti, 1994

- Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu, Dictionar al religiilor, ed. Humanitas, Bucuresti, 1993

- B. P. Hasdeu, Sie cogito, ed. Ramuri, 1991

- Jean Mevalien, Alain Gheerbrant, Dictionar de simboluri, ed. Artemis, Buecuresti, 1993

- Gerard Bessieres, L incognito de Dieu, Paris, 1994

- Victor Kernbach, Dictionar de Mitologie Generala, ed. Albatros, Bucuresti, 1995

Reviste:

- Ortutay Gyula, Variante, invariante, afinitate in "Analele Universitatii Bucuresti", Filologie, X, 1971, pag. 9-55

- Ioana Ruxandra Fruntelata, Naratiunile personale in "Studii si comunicari de etnologie", 1999, Sibiu, pag. 85-94

Internet:

- Roland Barthes, Mitologii, Iasi, Institutul European, 1997

- Silviu Anghelescu, Mitul si literatura, Bucuresti, ed. Univers, 1999