Noi argumente impotriva separatismului etnic: Pozitia formatiunilor politice si civice maghiare fata de romanii din judetele Covasna si Harghita

Exista o vorba care tine de intelepciunea populara conform careia, daca doresti sa cunosti cu adevarat caracterul si calitatile unui om, trebuie sa-l urmaresti cum se comporta atunci cand este sef (conducator), la orice nivel. Extrapoland, putem afirma ca, atunci cand dorim sa cunoastem fizionomia reala a unei formatiuni politice, in exercitarea prerogativelor sale publice, este necesara monitorizarea discursului si comportamentului conducerii acesteia, ince-pand cu programul politic si terminand cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, in aparenta marunte, dar care au o semnificatie precis conturata si transmit un mesaj, mai greu, sau mai usor de descifrat.

Am facut aceasta introducere, pentru a putea intelege de ce resping categoric reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, demersurile formatiunilor politice si civice maghiare, care urmaresc institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, in aceasta parte de tara si, totodata, a raspunde la intrebarea: De ce nu accepta romanii traitori in aceste judete, cu populatie maghiara numeric majoritara, institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atat de dorita de liderii maghiari, deopotriva cei "moderati" si cei "radicali"? Am mentionat institutionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere aceasta autonomie exista de facto, urmand ca din perspectiva liderilor maghiari, ea sa fie obtinuta si de jure.

Intelegerea acestei probleme si raspunsul la intrebarea formulata, le putem afla daca, prezentam pozitia formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna si Harghita, in anii tranzitiei postdecembriste. Dupa decembrie 1989, ca parte a societatii romanesti, reprezentantii concetatenilor maghiari, si-au exprimat public frustrarile acumulate in timpul regimului comunist si au invatat din mers" - de regula mult mai repede si mai bine decat romanii - modalitatile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obtinand din partea po-pulatiei majoritare aprobarea cadrului legislativ si institutional necesar prezervarii si afirmarii identitatii etnice, culturale si confesionale.

Normal ar fi fost, ca in toti acesti ani, toate succesele obtinute de etnicii maghiari din Romania, in general, si de catre cei din judetele Covasna, Harghita si Mures, in special, sa se rasfranga pozitiv si asupra atitudinii liderilor si a formatorilor de opinie din mass-media maghiara, fata de romanii din judetele mentionate, unde acestia formeaza o minoritate regionala. Dar, asa dupa cum este cunoscut - din numeroasele semnale trase de catre reprezentantii societatii civile romanesti din zona -, si fara institutiona-lizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut secuiesc", relatiile interetnice din aceasta parte de tara, au fost si mai sunt inca caracterizate de o lipsa cronica de intelegere si chiar de intoleranta, din partea liderilor maghiari - aflati perpetuu la carma "autoguvernarilor" locale - fata de populatia de nationalitate romana si fata de romanitate, in general.

Sa ne reamintim cateva dintre principa-lele discriminari ale cetatenilor de nationalitate romana din judetele Covasna si Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale in vigoare, de catre liderii maghiari aflati perpetuu la conducerea celor doua judete, in ultimii 18 ani.

In domeniul culturii: transformarea unilaterala a muzeelor judetene si locale, din muzee comunitare, in muzee etnice secuiesti, cu toate consecintele negative ce au decurs din acest act asupra specialistilor romani, a cercetarii istoriei romanilor din zona si cu neglijarea totala a patrimoniului romanesc; desfiintarea ansamblu-rilor folclorice profesioniste si transformarea lor in "ansambluri secuiesti", fara a manifesta spijinul cuvenit cultivarii folclorului romanesc; lipsa de vointa si interes pentru asigurarea functionarii Ansamblului folcloric profesionist "Ciobanasul" care, in final a condus la des-fiintarea acestei formatii romanesti; prevederea in Programul organizatiei UDMR din judetul Covasna, din perioada 2000 - 2004, a trans-formarii Teatrului "Andrei Muresan" din Sfantu Gheorghe, in "teatru de gazduire", ceea ce insemna practic desfiintarea institutiei; intreprin-derea unor demersuri de catre unii fruntasi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor s.a) pentru desfiintarea Muzeului National al Carpatilor Rasariteni; obtinerea, dupa indelungate si nenumarate demersuri, a cladirii in care functioneaza muzeul mentionat si a transferului in patrimoniul muzeului a cladirii in care a functionat prima scoala confesionala ortodoxa din Sf. Gheorghe; discrepanta dintre finantarea proiectelor initiate de catre ONG-uri, institutiile si cultele maghiare si cele romanesti; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din fonduri publice precum: "Zilele localitatilor" - Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Targu Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita; lipsa specialistilor romani si a manifestarilor culturale romanesti la majoritatea casele municipale si orasenesti de cultura, tolerarea profanarii unor monumente si simboluri romanesti s.a.

In domeniul cultelor: boicotarea infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei; reticenta manifestata de conducerea unitatilor administratiei publice locale, fata de actiunea de retrocedare a proprietatilor ce au apartinut parohiilor ortodoxe si care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totala de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administratiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat in acest domeniul, a fost finantat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele doua judete, in mass-media de limba maghiara, ca o institutie ce urmareste "cucerirea pamantului secuiesc, prin intermediul bisericilor avand cupola in forma de ceapa", fara a se pune in evidenta faptul ca Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei, pastorita cu intelepciune de catre P.S. Ioan Selejan, a fost in toti acesti ani, si este in continuare un factor de promovare a intelegerii si bunei convietuiri interetnice si interconfesioanle.

In domeniul invatamantului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocuparii posturilor de director adjunct in scolile mixte, de catre profesori romani; obtinerea, dupa numeroase interventii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea in limba romana; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar "Constantin Brancusi"); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic - Administrativ din Sfantu Gheorghe) respingerea, intr-o prima faza, si acceptarea dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invata-mantului a denumirilor "Nicolae Colan" si "Constantin Brancusi" acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe; intoleranta manifestata fata de asezamantul pentru copii orfani "Sf. Iosif" din Odorheiu Secuiesc, proprietatea ordinului calugaresc greco-catolic "Inimi nepri-hanite" s.a.

In domeniul administratiei publice locale: neacceptarea nici unui roman in conducerea Consiliilor judetene Covasna si Harghita, sau in cea a altor municipii, orase si comune cu populatie etnic mixta; raportarea negativa la prezenta si activitatea in teritoriu, a unor institutii fundamentale ale statului roman, cum sunt: armata, politia, jandarmeria, serviciul de informatii s.a.; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice, din cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, in alte posturi decat cele prevazute in Legea administratiei publice (sa amintim doar cateva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcus, Chichis s.a.); acest fapt a condus ca, in institutii precum Consiliul judetean Covasna, Primariile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt si in majoritatea comunelor cu populatie etnic mixta, sa nu existe functionari de nationalitate romana; introducerea criteriului etnic, in detrimentul celui profesional, la ocuparea functiilor publice din institutiile decocentrate; initierea unor proteste fata de amplasarea in Sfantul Gheorghe a unei cazarmi de jandarmi; editarea revistei Primariei Sf. Gheorghe, doar in limba maghiara; continuarea acestei practici si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii; folosirea banilor publici doar in interesul populatiei maghiare - cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa: Folosirea acestei intalniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, anti-romanesti; neacceptarea includerii in stema judetului Covasna si a altor localitati din cele doua judete, a nici unui element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta un sfert din populatia judetului; neglijarea simbolurilor romanesti (majoritatea primarilor UDMR nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege - vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou strazi din municipiu sa poarte numele juristului Grigore Paltineanu si a protopopului Aurel Nistor - lideri marcanti ai romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand, in schimb, unei strazi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva); respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti, si ale consilierilor romani, de acordare a distinctiei "Pro Urbe" unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tanasoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice - cazul Regulamentului de functionare al Consiliului local Sf. Gheorghe si a altor reglementari asemanatoare.

In domeniul politic: lipsa de interes si chiar blocarea tuturor initiativelor care vizeaza inlaturarea discriminarii cauzate de inexistenta cadrului legislativ si institutional care sa protejeze pe etnicii romani, numeric minoritari in judetele Covasna si Harghita; nerespectarea obligatiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitiva a romanilor din cele doua judete; acceptarea si incurajarea explicita sau tacita a unor discursuri intolerante, antiromanesti prezente in mass-media de limba maghiara din cele doua judete; raportarea negativa la prezenta in aceste judete, considerate "fiefurile baronilor maghiari locali" si a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici si demnitari romani s.a.

Pe drept cuvant, se pune intrebarea: Daca asa s-au comportat si se comporta liderii maghiari, fara a dispune de autonomie etnica institutionalizata, care va fi comportamentul lor, dupa o posibila obtinere a acestui deziderat? Intrebarea este pe deplin indreptatita, cunoscand mai ales si antecedentele istorice - in deosebi cele din perioada 1944-1945 si cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare -, cat si faptul ca acum este o adevarata intrecere pe tema intolerantei fata de romani, intre UDMR si Partidul Civic Maghiar.

Sunt doar cateva aspecte asupra carora va propun sa reflectam cu totii si, sa actionam in consecinta, fiecare dupa responsabilitatea si puterea sa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, fiecare gest public individual sau colectiv, ramane consemnat in documentele vremii, ca o marturie peste timp, asupra contributiei la instaurarea unui climat de normalitate, in beneficiul tuturor, in spiritul perceptelor crestine si a valorilor europene de acceptare, intelegere si pretuire a alteritatii.

(articol aparut in "Cuvantul nou", Anul XIX, Nr. 5097, din 25 februarie 2008)

Concluzii

Din prezentarea succinta a convietuirii interetnice romano- secuiesti/maghiare, din loca-litatile Arcului intracarpatic, pe de o parte, rezulta multiplele interferente romano-maghiare stabilite de-a lungul veacurilor, iar pe de alta parte, momentele de intoleranta si discriminarea suportate de romani, evenimente care au dus, in final, la importante pierderi etnice romanesti. Din cele 10 valuri de maxima intoleranta, manifestate fata de romanii traitori in asezarile din fostele scaune secuiesti, cinci sunt consemnate de recensamintele oficiale, din ultimul secol si jumatate. Toate acestea, impreuna cu discursul si comportamentul din perioada postdecembrista a formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna, Harghita si partial Mures, si cu toate consecintele si implicatiile pozitive ce decurg din apartenenta tarii noastre la Uniunea Europeana si la NATO, sunt tot atatea argumente impotriva autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut secuiesc".

Din perspectiva istorica, asa cum sublinia recent si istoricul Vasile Lechintan "secuii n-au avut niciodata comiti (prefecti) secui, parlament secuiesc, alte structuri politice statale. Au avut, ca si azi, autonomie locala in cadrul "scaunelor" (Mures, Odorhei, Ciuc, Trei Scaune), dar niciodata autonomie fata de statul ungar si, respectiv, habsburgic. Daca astazi ar obtine o autonomie teritoriala pe criterii etnice, fata de statul roman ar da o lovitura nesperata in intreaga lor istorie, fiindca Ungaria si Austria nu le-a permis niciodata autonomie teritoriala".

Dupa ce au trebuit sa renunte la pozitia dominanta ca urmare a destramarii monarhiei austro-ungare si a formarii Romaniei Mari, liderii maghiarilor din Transilvania, in general, si cei din acest spatiu, in special, au avut si au dificultati sa accepte trecerea de la statutul de "natiune conducatoare, fondatoare de stat", la cel de "minoritate nationala", dupa decembrie 1989, si-au reactualizat si intensificat demersurile, pentru mentinerea sau recastigarea privilegiilor si a pozitiilor lor dominante. Asa au procedat, dupa instaurarea comunismului cand, cu sprijinul lui Stalin au reusit sa infiinteze Regiunea Autonoma Maghiara, "experiment socialist" de trista amintire pentru romani. profitand de actualul context international favorabil, o parte a elitei maghiare este de parere ca "nedreptatea istorica pricinuita de Trianon" poate si trebuie sa fie corectata acum, prin crearea unui statut special asa zisului "Tinut secuiesc".

Intelegand dorinta fireasca a maghiarilor din Transilvania, in general, si a celor din Arcul intracarpatic, in special, de a-si pastra si afirma identitatea, cat si ingrijorarile acestora fata de provocarile viitorului (in principal, fata de scaderea populatiei de etnie maghiara), unele cercetari sociologice au aratat ca, nu lipsa autonomiei este cauza problemelor cu care se confrunta maghiarii din Romania. De fapt, prin proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc, nu se doreste obtinerea unor noi drepturi pentru maghiari ci, "se urmareste crearea bazei teritoriale pentru grupul etnic maghiar", baza teritoriala care, in mare parte, a fost realizata o data cu retrocedarea in proprietate composesora-telor, a padurilor care au fost doar in folosinta acestora, cat si prin obtinerea de catre bisericile "istorice maghiare", a unor importante imobile care au fost construite de-a lungul istoriei, din fonduri publice.

Indiferent de conditionarile impuse de evolutiile obiective ale situatiei, demersurile de obtinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice s-au structurat, practic, pe doua dimensiuni complementare: exploatarea speculativa a procesului de descentralizare administrativa in vederea obtinerii controlului asupra unor domenii prioritare ale vietii sociale din aceasta zona; initierea unui proces de "deromanizare" a zonei, prin excluderea elementului romanesc din procesele de decizie la nivel local si, astfel, determinarea acestora sa paraseasca judetele in cauza. In aceste conditii, "autoguvernarea" conceputa cu mult peste autonomia locala si autogospodarire, cu pretentii de a accede la atribute inalienabile statului, conduce la transformarea grupului etnic intr-un "stat in stat",

In studiul "Cercetare asupra procesului de obtinere a autonomiei Tinutului secuiesc in presa de limba maghiara din judetul Covasna", aparut in anuarul "Angvstia" nr. 11/2007, in urma analizei de continut a presei de limba maghiara din judetul Covasna, Elena Magheran, sesizeaza cateva aspecte teoretice si pragmatice referitoare la autonomia "secuiasca", prezente in discursul public din mass-media maghiara. Astfel, in ceea ce priveste autonomia teritoriala se face in mod repetat referire la Pamantul sau Tinutul Secuiesc, definire data unui areal teritorial care a existat istoric, si deci obtinerii unor drepturi colective, teritorialitatea fiind conceputa ca un element fundamental al exercitarii acestor drepturi. Din perspectiva liderilor de opinie maghiari, autonomia adminis-trativa se poate obtine, fie prin controlul total asupra institutiile autoritatilor publice locale, fie ca efect al asociatiilor intercomunitare, pe structura fostelor scaune secuiesti. Este interesant de observat ca nu se aminteste deloc despre autonomia economica si nici de cea locala, in acceptiunea cunoscuta de autonomie adminis-trativa. Nu au fost identificate parghiile prin care sa se autofinanteze autonomia, trecandu-se sub tacere faptul ca, in prezent, judetele Covasna si Harghita, primesc mai mult de la bugetul central, decat contribuie la formarea acestuia.

Cele mai mari frecvente- in articolele din ziarele de limba maghiara, din perioada 2001-2005, supusa analizei de continut- au fost inregistrate pe tema relatiei intre regiunea autonoma si Romania, tip de interdependenta care se caracterizeaza prin obtinerea autonomiei de catre regiunea "secuiasca", dar aceasta sa fie sustinuta financiar de catre statul roman. Demn de retinut, este faptul ca nu se specifica ce ar trebuie sa se intample cu minoritatea numerica, respectiv populatia de nationalitate romana.

In definirea conceptului de autonomie sunt utilizate doua definitii lingvistice, care in limbile franceza, engleza, sau maghiara, sunt sinonime cu conceptele de autoguvernare, sau autoguvernare locala. Odata cu trecerea anilor se pare ca punctele de referinta pentru tot ce inseamna autonomie si este in sprijinul obtinerii acesteia, se muta de la nivel local (referinte istorice locale legate de Romania sau Ungaria), la nivel mai general si anume european. In acest context, se fac comparatii doar cu cele cateva cazuri punctuale din tarile europene, care sunt in favoarea autonomiei sustinute de liderii maghiari (Finlanda, Italia, Spania), neaducandu-se in discutie legislatia si practica in materie, din tari precum Franta, Grecia s.a.

In discursul public al liderilor maghiari, conceptul de autonomie a fost si este, in repetate randuri legat, si de acela de regiune de dezvoltare. Acest tip de abordare se face cu urmatoarele elemente: a) o autonomie la fel ca in Regiunea Autonoma Maghiara; b) autonomia "Pamantului Secuiesc"; c) autonomia definita ca regiune de dezvoltare si rezultanta a asociatiilor intercomunitare. Obtinerea autonomiei, in presa analizata, este vazuta ca un proces incarcat de foarte multa agresivitate, in discursul liderilor maghiari, atat a celor "moderati", cat si a celor "radicali", constituind o tema favorita, pentru castigarea electoratul maghiar din zona.

Referitor la folosirea "obsesiva" de catre liderii maghiari a termenului de "Pamant secuiesc", din informatiile referitoare la structura etnica si confesionala a populatiei celor trei judete, in istorie si contemporaneitate, datele demografice pun in evidenta faptul ca, zona este un "melting pot" (creuzet), in care mai multe etnii au fost asimilate de catre cea maghiara. Si astazi, realitatea etno-demografica din judetele Covasna, Harghita si Mures, este departe de imaginea unui grup etnic compact. Pentru romanii din zona, institutionalizarea unei autonomii pe criterii etnice, ar insemna oficializarea marginalizarii si a discriminarilor, accelerarea deromanizarii si lipsa oricaror sanse reale de prezervare si afirmare a identitatii culturale, lingvistice si confesionale.

In legatura cu propunerile formulate de catre liderii maghiari, cu privire la necesitatea reimpartirii administrativ-teritoriale a tarii si la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare, propuneri care, mai nou, au fost prezentate si in cadrul Uniunii Europene, sunt tot mai multe puncte de vedere care pledeaza pentru o noua impartire administrativ-teritoriala a tarii. Astfel, analistul Cristian Parvulescu apreciaza ca "actua-lele judete nu mai fac fata" si ca "administratiile judetene reprezinta o cultura institutionala care si-a dovedit limitele". In aceste conditii o regionalizare economica, financiara nu se poate face fara o baza administrativa.

In acest sens, in perspectiva unor variante de formare a unor regiuni administrative in arealul la care ne referim, redam in continuare structura etnica a populatiei actualei regiuni "Centru", formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu - regiune care, din punctul nostru de vedere poate fi trans-formata in regiune administrativa, a variantei sustinuta de UDMR, respectiv o regiune - formata din judetele "secuiesti" - Covasna, Harghita si Mures (reinviindu-se in acest fel Regiunea Autonoma Maghiara) si a altor trei variante de regiuni. Cele trei variante propuse sunt, la randul lor, sustinute cu argumente istorice, economice si sociale dar, in toate cele trei, raportul majoritate - minoritate, este de natura a elimina actualele efecte perverse determinate de situatiile in care, in actualele judete Covasna si Harghita, minoritatea nationala este majoritate locala, iar majoritatea nationala este minoritate regionala.

I. Situatia existenta - Regiunea Centru, formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

II. Varianta sustinuta de UDMR - O propunere de regiune - formata din judetele "secuiesti" - Covasna, Harghita si Mures.

III. Variante alternative

Varianta A - O propunere de regiune formata din judetele Brasov, Covasna, Harghita si Mures.

Varianta B - O propunere de regiune formata din judetele Brasov, Covasna si Sibiu.

Varianta C - O propunere de regiune formata din judetele Bistrita-Nasaud, Harghita si Mures.

Sursa: date calculate dupa: "Recensamantul Populatiei si al Locuintelor 2002. Volumul IV Structura Etnica si Confesionala", Institutul National de Statistica, Bucuresti 2003

Asa cum s-a subliniat, odata cu accelerarea procesului de descentralizare si sporirea autonomiei locale, principalele obiective ale autonomiei pe criterii etnice, dorite de liderii maghiari se consolideaza, iar in conditiile specifice ale judetelor Covasna, Harghita si partial Mures, capata conotatiile specifice unei autonomii etnice. Si atunci, pe drept cuvant, se pune intrebarea: de ce mai este nevoie de a recurge la institutionalizarea unei autonomii anacronice si care, de fapt nu a existat nici pana la sfarsitul secolului al XIX-lea? Apoi, pe drept cuvant, se pune si urmatoarea intrebare. Se poate obtine aceasta autonomie impotriva vointei populatiei romanesti? Daca era previzibil votul negativ din Parlamentul Romaniei, atunci are cineva interes de a internationaliza problematica Covasna-Harghita? Si daca da, cine ar avea de castigat din toate aceste demersuri? Sunt intrebari care preocupa deopotriva pe toti romanii si maghiarii din Romania si nu numai.

In aceste conditii este imperios necesar ca Statul roman, in consens cu practica europeana, sa elaboreze si sa implementeze acele strategii de dezvoltare economico-sociala a zonei care sa asigure o fizionomie multietnica si pluriconfesio-nala, concomitent cu intarirea capitalului social, prin refacerea increderii cetatenilor din toate zonele tarii in zona Covasna-Harghita, in beneficiul tuturor locuitorilor de aici.

Dupa cum s-a vazut, din perspectiva liderilor maghiari, institutionalizarea autonomiei teritoriale a asa zisului "Tinut secuiesc", nu este motivata de obtinerea unor noi drepturi si libertati, deoarece toate acestea exista la nivelul standardelor europene. Obtinerea acestui dezide-rat, are mai degraba, o valoare in plan simbolic, al satisfacerii unor frustrari si sensibilitati existente la nivelul mentalului colectiv maghiar. Afirmam aceasta deoarece obiectivele autono-miei teritoriale a asa-zisului "Tinut secuiesc" exprimate de Gazda Zolt n - unul din liderii Consiliului National Secuiesc, conform carora autonomia etnica este necesara pentru ca "vrem sa ne hotaram singuri soarta, sa decidem singuri in privinta invatamantului, a culturii, a resurselor naturale, a resurselor financiare si a vietii noastre", sunt deja realizate.

Spre deosebire de aceasta stare de fapt, din perspectiva societatii civile romanesti din zona, si fara institutionalizarea autonomiei etnice, exista o serie de probleme vitale, pentru conditia romanilor si a romanitatii, ce asteapta, de prea mult timp, solutii echitabile, in consens cu practica europeana, care sa le permita o convietuire normala, intr-o zona in care romanii sunt numeric minoritari. Toate aceste aspecte au fost prezentate, in nenumarate randuri, autoritatilor centrale ale statului roman, inclusiv la intalnirea pe care reprezentantii romanilor din judetele Covasna si Harghita, au avut-o cu presedintele Traian Basescu, in februarie 2008, in statiunea Covasna.

In acest cadru, le redam pe cele mai importante: stoparea practicilor discriminatorii de conditionare a ocuparii functiilor publice de cunoasterea limbii maghiare; solutionarea reprezentarii populatiei romanesti in Consiliile locale si in Parlamentul tarii; acordarea sprijinului financiar Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei pentru activitatea sa misionara, culturala si sociala; asigurarea functionarii institutiilor culturale romanesti, a caror existenta este amenintata odata cu accelerarea procesului de descentralizare; urgentarea retrocedarii catre parohiilor ortodoxe a suprafetelor de teren agricol si a bunurilor confiscate de regimul comunist; finantarea de la bugetul central, printr-o fila distincta, a proiectelor asociatiilor culturale romanesti; asigurarea respectarii statutului limbii romane ca limba oficiala in activitatea institutiilor publice locale; retragerea din cadrul dezbaterilor par-lamentare a proiectului "legii privind statutul minoritatilor nationale", in forma sa actuala, act normativ, care statuiaza drepturile colective si a conceptului de autonomie culturala, nerecunos-cute pe plan international; elaborarea unei strategii nationale pentru solutionarea proble-melor specifice zonelor unde romanii sunt in minoritate numerica s.a.

Avand in vedere fizionomia etnica a judetelor Covasna si Harghita descentralizarea trebuie realizata cu "reguli precise", deoarece altfel acest proces, necesar si benefic pentru intreaga tara, va conduce inevitabil la autonomie teritoriala, in cele doua judete.

Principiala si datatoare de speranta a fost, in acest sens, pozitia presedintelui Romaniei Traian Basescu care, in urma intalnirii cu reprezentantii societatii civile romanesti si ai administratiei publice locale maghiare din Covasna si Harghita, din luna februarie 2008, a afirmat cu claritate faptul ca, "romanii si maghiarii de oriunde in Romania trebuie sa traiasca impreuna in cadrul constitutional de acum. Viitorul Covasnei si Harghitei - a spus presedintele - trebuie legat in primul rand de buna convietuire intre romani si maghiari si in egala masura de crearea prioritatilor pentru absorbtia fondurilor europene. Bunastarea nu vine din povesti, din lozinci, bunastarea vine doar din valorificarea sansei de a fi in Uniunea Europeana - a declarat seful statului - subliniind ca, daca cineva crede ca a vorbi de autonomie dincolo de limitele constitutionale este o solutie, nu face decat sa creeze tensiuni inutile".

Argumentele redate, in prezenta lucrare si multe altele, ne arata ca suntem haraziti sa traim impreuna si nu despartiti de ziduri artificiale, in ghetouri etnice. Ceea ce ne apropie este infinit mai mult decat ceea ce ne desparte, iar semnele vremurilor prezente ne arata ca a sosit timpul sa construim punti si nu ziduri. Acesta ar trebui sa fie de fapt dezideratul real al liderilor maghiari din "Tinutul secuiesc" - tinut din inima Roma-niei, in care toti locuitorii sai trebuie sa se simta acasa.

Bibliografie

A. Volume si studii

***, 1998, Bisericile din Harghita si Covasna - in pericol, Societatea Adevarul", Bucuresti

, Raportul Comisiei parlamentare de audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost nevoite sa paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Covasna si Harghita, Bucuresti

***, 2003, Institulul National de Statistica, Recensamantul Populatiei si al Locuintelor 2002, Bucuresti

BAICU, Dan Vasile, 2006, Istorie si arhivistica in Arcul Intracarpatic, volum de studii si articole alcatuit si ingrijit de Adina Fofirca si Ioan Lacatusu), Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

BOAR, Liviu, 2004, Romanii din Scaunele Ciuc, Giurgeu si Casin in secolul al XIX-lea, Editura Universitatii "Petru Maior", Targu Mures

BOGDAN, Ioan, 1916, Acte romanesti din Ardeal privitoare in cea mai mare parte la legaturile secuilor cu Moldova, in "Buletinul Comisiei istorice a Romaniei", vol. 2, Bucuresti

BOLOVAN, Ioan, 2000, Transilvania la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Realitati etno-confesionale si politici demo-grafice, Cluj-Napoca

CAVRUC, Valeriu, 1998, Repertoriul arheologic al judetului Covasna, Editura Carpatii Rasariteni, Sfantu Gheorghe

CAVRUC, Valeriu, 2000, Repertoriu arheologic al judetului Harghita, Sfantu Gheorghe

CHINDEA, Teodor, 1938, Secuii si atitudinea lor fata de Principatele Romane, in "Reinvierea romaneasca", Tg. Mures, ianuarie-martie / 1938

CHINDEA, Teodor, 1995, Contributii la istoria romanilor din Giurgeul - Ciucului, Editura Bradut, Targu Mures

CIOLAN, Ioan, 1997, Transilvania - ultima prigoana maghiara, Editura Europa, Roma, 1980 (retiparita cu titlul Transilvania prigonita de unguri), Targu Mures

CIOLAN, Ioan; RACOVITAN, Mihai s.a., 2000, Transilvania - istorie si dainuire romaneasca. Documente oficiale ungare confirma, Editura Sirius, Bucuresti

COBIANU-BACANU, Maria, 1998, SOS - romanii din Covasna si Harghita, Editura Petru Maior, Targu Mures

COBIANU-BACANU Maria, 2000, Drama maghiarizarii romanilor din Covasna si Harghita, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe

COBIANU-BACANU, Maria, 2006, Romanii la contactul dintre culturi, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

CORNEANU, Nicolae; 1986, Biserica romaneasca din Nord-Vestul tarii in timpul prigoanei horthyste, Bucuresti

CRISTACHE-PANAIT, Ioana, 1993, Arhitec-tura de lemn din Transilvania, Bucuresti

CRISAN, Viorica, 2000, Dacii in estul Transilvaniei, Editura Carpatilor Rasariteni, Sfantu Gheorghe

Dobrean Ana; LACATUSU, Ioan, 2000, Marc Aurel, Contributii la istoria judetului Harghita, Editura Eurocarpatica

DOBREANU, Doina. DOBREANU, Vasile, 1999 Subcetate Mures. File de monografie, Editura Motiv

DOBROTA, O. M., 1940, Romanii secuizati si regiunea secuizata, Odorheiu Secuiesc

DRAGOS, Z., 1996, Marturii tragice, Bucuresti

DUMITRASCU, N. I., 1936, Praid. Sat intr-un tinut secuizat, Sibiu

DUSA, Traian, 2006, Toplita Romana vatra de istorie, vatra de ortodoxie, Targu Mures

FATU, Mihai, 1985, Biserica romaneasca din Nord-Vestul tarii in timpul ocupatiei hortyste, Bucuresti

FILIMON, Mihai, 2004, Insemnari de dincolo de hotarul pus intre frati - 1940-1944, Targu Mures

GARDA, B. Dezso, 1977, Mediul geografic si evolutia socio-demografica in Bazinul Giurgeului si Ciucului in secolele XVI - XVII, Miercurea-Ciuc

GRAMA, Brescan Ana, 2007 Romani sudtransilvani in secolul al XIX-lea. Judetul Covasna. Contributii documentare, Editura Arcus, Arcus

IONESCU, Nicolae, 1941,Problema romanilor secuizati, BucurestI

IORGA, Nicolae, 1914, Acte romanesti din Ardeal privitoare in cea mai mare parte la legaturile secuilor cu Moldova, Bucuresti

IORGA, Nicolae, 1936, Inceputurile si motivele desnationalizarii in Sacuime, in "Academia Romana", Seria II, Tom. XVIII, Bucuresti

LAZAR, Costel Cristian, 2007, Romanii din judetul Ciuc in perioada interbelica, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

LACATUSU, Ioan, 1995, Identitate si cultura la romanii din secuime, Editura Carpatica, Cluj-Napoca

LACATUSU, Ioan, 1998, Personalitati din Covasna si Harghita, Editura Carpatica, Cluj-Napoca

LACATUSU, Ioan, 1999, Aurel Nistor, o pagina din istoria Bisericii si a Neamului, Editura Carpatii Rasariteni, Sfantu Gheorghe

LACATUSU, Ioan, 2002, Spiritualitate romaneasca si convietuire interetnica in Covasna si Harghita, Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

LACATUSU, Ioan; LECHINTAN, Vasile; PATRUNJEL, Violeta, 2003, Romanii din Covasna si Harghita. Istorie. Biserica. Scoala. Cultura, Miercurea-Ciuc

LACATUSU, Ioan, 2003, Structuri etnice si confesionale in judetele Covasna si Harghita (rezumatul tezei de doctorat), Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

LACATUSU, Ioan, 2004, Tendinte de enclavizare a unui spatiu romanesc. Covasna-Harghita Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

LACATUSU, Ioan, 2006, Romanii in mass-media maghiara din Harghita si Covasna Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

LACATUSU, Ioan, 2007, Dainuire romaneasca in Covasna si Harghita, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

LACATUSU, Ioan; SOLOMON Ioan, 2007, Un fals "Referendum" pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

LECHINTAN, Vasile, 2004 -2007, Limba romana in viata secuilor de-a lungul secolelor (pana in 1918), I. in "Angvstia" 8/2004, II. in "Angvstia" 10/2006, III. in "Angvstia" 11/2007

MAGHERAN, Elena, 2007, Cercetare asupra procesului de obtinere a autonomiei Tinutului secuiesc in presa de limba maghiara din judetul Covasna, in, "Angvstia" nr. 11/2007

METES, Stefan, 1971, Emigrari romanesti din Transilvania in secolele XII-XX (Cercetare de demografie istorica), Editura Stiintifica, Bucuresti

MICU, Emil, 1996, Din trecutul bisericesc, cultural si economic al romanilor din Secuime, Tip. ASTRA, Brasov, 1946, (reeditare) Ed. Bravox", Brasov

MILLEA, Zeno, 2004, "Chestiunea Transilvaniei" versus "Problema Transilvana Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

MILLEA, Zeno, 2007, Antiromanismul moderat si radical, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

NEGREANU, Maria, 1943, Romanii din Targu Secuiesc si satele invecinate, dupa condica bisericii ortodoxe din Tg. Secuiesc, Bucuresti, 1943

NISTOR, Aurel, 1929, Crampee de munca romaneasca in Secuime, Tip. Patria, Sfantu Gheorghe

NISTOR, Aurel, 1939, Problema romaneasca din tinuturile secuizate si biserica ortodoxa, Sibiu

OPREANU, Sabin, 1926, Contributii la toponimia din tinutul Sacuilor, Cluj

OPREANU, Sabin, 1927, Sacuizarea romanilor prin religie, Cluj-Napoca

OPREANU Sabin, 1927, Tinutul Sacuilor. Contributii de geografie umana si de etnografie, Tiparul "Ardealul", Cluj

PACURARIU, Francisc, 1988, Romanii si maghiarii de-a lungul veacurilor, Editura Minerva, Bucuresti

POPA-LISEANI, George, 1937, Date privitoare la maghiarizarea romanilor, Ed. ziarului Universul, Bucuresti

POPA-LISSEANU Gheorghe, 2003, Originea secuilor si secuizarea romanilor, (reeditarea editiei din 1941, ingrijita de Ioan Lacatusu si Vasile Lechintan, postfata de Ioan Ranca), Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

POPESCU, Ioan Longin, 2006, O Insula a Serpilor in centrul Romaniei - despre soarta romanilor din Harghita si Covasna, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

PRODAN, David, 1947, Toplita la 1785, Cluj-Colozsvar

PRODAN, David, 1992, Transilvania si iar Transilvania, Editura Enciclopedica, Bucuresti

RAFIROIU, Gheorghe, 1938, Din tinutul secuizat Araci, Salonta, 1938

RAIN, Lily, 2001, Familia etnic mixta. Judetul Covasna, Editura Arcus, Sfantu Gheorghe

RANCA, Ioan, 1995, Romanii din scaunele secuiesti in antroponimele din conscriptii Scaunul Mures. Vol. I 1699-1821, Editura Ciubancan, Cluj-Napoca

RANCA, Ioan, 1997, Romanii din scaunele secuiesti in antroponimele din conscriptii Scaunul Ciuc, Giurgeu, Casin. Vol. II 1567-1850, Editura Pax Historica, Targu Mures

Ranca, Ioan, 2000, Romanii din Secuime si rascoala lui Horea, Editura Pax Historia, Targu Mures

RACHITAN, I. Ioan, 2001, Cartea satului Valea Mare, Bucuresti

ROTARIU, Traian; SEMENIUC, Maria; MEZEI, Elemer, 1996, Evolutia structurii etnice si confesionale a populatiei judetului Covasna intre 1850-1992, in "Angvstia" 1/1996, Cluj-Napoca, Sf. Gheorghe

RUSSU, Ion I., 1990, Romanii si secuii, Editura Stiintifica, Bucuresti

SFARLEA, Mircea, 1995, Romanii din Sfanta Episcopie a Covasnei si Harghitei, Colectia "Spiritualitate romaneasca", nr. 2, Editat de Departamentul Informatiilor Publice, Bucuresti

SOMESAN, Liviu; MICU, Emil; PPOP, V., 1947, Depresiunea Intorsurii Buzaului, Brasov

STROIESCU, Vasile, 1932, Biserica de la Ghelinta, Tiparul Cultura", Bucuresti

STROIESCU, Vasile, 1932, Covasna - ilustrata balneara, istorica, geografica, economica si sociala, Bucuresti

SANDRU, Codrina, 2007, Comunitati etnice si elite locale, Editura Universitatii Transilvania din Brasov

SANDRU, Ilie, 2000, Tulghes. File de monografie, Sibiu

SANDRU, Ilie, 2005, O stafie bantuie prin Ardeal, Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

SANDRU, Ilie, 2006, O victima a extremismului maghiar. Asezamantul "Sfantul Iosif" din Odorheiul Secuiesc Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe

TURLEA, Petre, 2003, UDMR si societatea romaneasca, Editura Romania Pur si Simplu, Bucuresti

TURLEA, Petre, 2005, Transilvania de Nord-Est, 1944-1952, Bucuresti

VARGA, E. rpd, 1998, Erdly etnikai s feletkezeti statisztikja, 1998 Pro-Print, Budapesta, Miercurea-Ciuc

B. Publicatii

Almanahul Grai Romanesc / 2006, Editura Grai Romanesc, Miercurea-Ciuc, 2006

Angvstia, nr 1-11, anuarul Muzeului Carpatilor Rasariteni si a Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", 1996-2007

Buletinul Despartamantului ASTRA Treiscaune,

Buletinului Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", Vol. I-III, Editura Eurocarpatica, Sfantu Gheorghe, 1998-2006

Buna Ziua - Covasna, cotidian, Sfantu Gheorghe, 1997-2000

Condeiul Ardelean, saptamanal de atitudine si cultura, Sfantu Gheorghe, 2007-2008 (in anul 2007 a aparut si sub titlul Adevarul Covasnei)

Cuvantul Nou, cotidian independent, Sfantu Gheorghe, 1990-2008

Dacia, saptamanal, Miercurea-Ciuc, 1926-1928

Era noua, Revista Asociatiei Invatatorilor din judetul Treiscaune, Sfantu Gheorghe, 1930-1940

Grai Romanesc, Foaie de spiritualitate Ortodoxa, Episcopia Covasnei si Harghitei, 1999-2008

Gazeta Ciucului, saptamanal, Gheorgheni, 1929-1940

Info Eurocarpatica, Buletinul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, nr. 1-5 / 2000-2002

Informatia Harghitei, cotidian independent, Miercurea-Ciuc, 1990-2008 (in perioada 1990-2007 a aparut sub titlul Adevarul Harghitei)

La noi, in judetul Trei Scaune, saptamanal, Sfantu Gheorghe, 1932-1934

Neamul nostru, saptamanal, Sfantu Gheorghe, 1934-1936

Oituzul, saptamanal, Sfantu Gheorghe, serie intai, 1935-1938; seria a doua (supliment cultural lunar, in cuprinsul ziarului Cuvantul Nou, 1992-2001)

Realitatea Transilvana, saptamanal, Miercurea-Ciuc, 2007-2008

Sangidava, nr. 1, anuarul Centrului de Cultura Toplita, Editura Ardealul, Targu Mures, 2007

Scoala noastra, publicatie trimestriala, Miercurea-Ciuc, seria intai, 1932-1935; si seria a doua, 1993-2008, editata de Asociatia Cadrelor Didactice din judetul Harghita

Scoala practica, revista lunara, Odorheiu Secuiesc, 1927-1938

Scoala satului din secuime, revista lunara, Odorheiu Secuiesc, 1938-1940

Transilvania jurnal, Seria Covasna-Harghita, cotidian regional

Tinuturi secuizate, saptamanal, Miercurea-Ciuc, 1934-1940

Viitorul Ciucului, saptamanal, Miercurea-Ciuc, 1933-1934