PRODUCTIA DE BUNURI MATERIALE SI ISTORIA VIETII ECONOMICE

PRODUCTIA DE BUNURI MATERIALE SI ISTORIA VIETII ECONOMICE

Comuna primitiva - productia de bunuri materiale incepe in paleoliticul inferior, cand tehnica de fabricare a uneltelor este cioplirea. In prima faza obiectele sunt din prundis, fiind atestata si pe teritoriul patriei noastre cultura de prund, ca pe tot mapamondul. S-au pastrat unelte rudimentare de scos radacini, pentru ucis si taiat animale, pentru vanatoare, pentru razuirea pieilor de animale si a scoartei de copac.

Exista focul ca produs natural.

Ocupatiile erau culesul (realizat de femei) si vanatoarea (barbatii, care cunosteau foarte bine comportamentul variat al animalului).

In paleoliticul mijlociu se utilizeaza focul produs prin frecare si lovire. Apar unelte din silex, os, lemn cu care se continua aceleasi ocupatii. In paleoliticul superior se diversifica uneltele la cutite, varfuri de sageti, topoare, ace, harpoane de pescuit; acele dovedesc ca se prelucrau blanurile.

In mezolitic apar arcul cu sageti, topoare cu coada legata, acestea generand vanatoarea la distanta; pescuitul de mari dimensiuni, domesticirea cainelui, utilizarea barcii dintr-un lemn (monoxila). Apar si unelte de mici dimensiuni.

In neolitic se utilizeaza tehnici de slefuire si perforare a pietrei. Incepe economia productiva cu doua sectoare:

-domesticirea si cresterea animalelor (taurine, porcine, ovine, caprine, cabaline);

-cultura plantelor, inclusiv a cerealelor (grau, orz, mei; pana in sec XVII nu se cultiva porumbul).

Incepe rotatia culturilor, destelenirea, taruitul, macinarea cerealelor in rasnita de mana initial, apoi de picior si in final la moara (care va fi pentru multa vreme monopolul proprietarului), torsul (la razboi primitiv), olaritul (se facea cu mana; vasele erau arse la soare, apoi in cuptoare deschise; din aceasta perioada ne-a ramas ceramica de la Cucuteni, unica in europa, produsa din pasta, pleava si nisip).

Alte ocupatii includeau producerea uleiului comestibil (datorita faptului ca s-a inventat piva sau piua), prelucrarea laptelui (sistar, putinei, raboj), prelucrarea aurului (podoabele se faceau prin batere), cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie (exista zdrobitorul de fructe si linul pentru calcarea boabelor). In acest stadiu mestesugurile sunt casnic-gospodaresti, inca nu sunt de sine-statatoare.

Din eneolitic si tranzitia spre bronz dateaza primele unelte de cupru si inceputul transhumantei cu sedentarism, venita de la indo-europeni. Creste rolul barbatului in agricultura. Ceramica se picteaza.

In epoca bronzului (bronzul este un aliaj de arama cu cositor sau plumb) uneltele se diversifica, aparand seceri, securi, carlige, sule, arme, pumnale, sabii, topoare de lupta, sabii foarte bune, comparative cu cele italienesti sau germane. Cu 1800 i.Hr incepe folosirea carului cu doua roti, de doua tipuri: cu protap (pentru cornute) si cu oiste (pentru cabaline).

Economia devine agrar-pastorala; se inventeaza sapa, harletul, se perfectioneaza plugul, coasa. Cresc suprafetele agricole prin defrisare, se dezvolta cultura legumicola. Sunt atestate instrumente care arata dezvoltarea pomiculturii: teascul de stors fructe si viticultura. Apar solide constructii pastorale: celarul, staulul ramane si peste iarna.

Decade vanatoarea, ramanand numai cea de mistret, cerb, zimbru.

Datorita progreselor economice apare dezvoltarea schimburilor de produse - trocul; pe la noi trece drumul chihlimbarului din Marea Baltica.romanul invata din ce vede.

In ceea ce priveste mestesugurile, se perfectioneaza prelucrarea aurului, ramanand unica tehnica autohtona, care este de o varsta cu cea elena. Metalurgia bronzului este remarcabila, iar in afara de acestea se confectioneaza obiecte de lemn pentru uz casnic.

Antichitatea - epoca fierului e perioada individualizarii geto-dacilor. Sunt prezente unelte variate de fier, care determina cresterea productivitatii muncii: plugul cu brazdar de fier, greutatile de fier pentru razboaiele de tesut; dalte, ciocane, cosorul dacic pentri vita-de-vie, roata olarului (ceramica devine de dimensiuni variate, are ornamente geometrice, vegetale si animale). S-au pastrat si vase din argint frumos ornamentate.

Ocupatiile principale:

-agricultura (de baza);

-albinaritul pentru uz personal, dar si comert; produse importante caum ar fi ceara pentru lumanari si mierea se vand;

se dezvolta pastoritul si legumicultura (varza, linte, napi, ceapa).

Alte ocupatii:

-prelucrarea pieilor, a lanei, a fibrei textilw (canepa si inul);

-moraritul (existau mori de apa in toate cetatile dacice);

-dezvoltarea mineritului aurifer si de argint, dacii fiind mari fauritori de podoabe foarte cautate si apreciate;

-comertul se dezvolta si se face cu moneda. Se face cu grecii si romanii, dacii importand si exportand mult. Se dezvolta comertul pe Dunare.

In perioada stapanirii romane agricultura ramane de baza. Acum pamantul apartine colonistilor, iar in satelor libere ramane al obstilor. Se extrag metale, crescand numarul localitatilor miniere. Se diversifica mestesugurile si apar mestesugari si centre mestesugaresti in orase pentru dulgherit, olarit, incepe producerea sticlei, caramizilor. Negotul este amplificat datorita drumurilor comerciale construite de romani.

Perioada migratorilor a influentat mestesugurile.

In epoca medievala agricultura ramane de baza, dar in feudalismul timpuriu randamentul este scazut datorita tehnicilor depasite. In feudalismul mediu creste productivitatea muncii datorita tractiunii animale, ameliorarea utilajelor agricole, folosirea ingrasamantului natural; este atestat asolamentul bienal si trienal. Se cultiva mei (de baza), porumbul si orezul cu sec.XVIII; graul pe scara mai larga, dar numai pentru cei instariti si pentru plata tributului, orzul, ovazul, secara. Dezvoltarea productiei cerealiere a impulsionat moraritul care devine "industrie feudala". Din sec.XIV se construiesc mori cu cai, de vant si mori specific romanesti cu ciutura sau plutitoare pe rauri.

Se cultiva pepeni verzi si galbeni din sec.XVII, trifoi pentru animale.

Apar pe suprafete mari livezi si vita-de-vie, vinul si miedul (din vin si miere), cidul (din mere) in nord.se bea pe scara larga, iar boierii beau bere. Apar teascurile de diferite tipuri.

Devine importanta cresterea animalelor datorita cererii de lana si carne pe piata externa. Din sec.XVII apar manufacturile textile urbane.

Se dezvolta de asemenea apicultura, cultura plantelor textile si mestesugurile, cele din urma impresionant de mult. Se pune accentul pe diversificarea si specializarea ocupatiilor mestesugaresti. Apar breslele, asociatii specifice Evului mediu. In sec.XIV-XV in Transilvania existau 19 bresle cu rol nu numai in producere, ci si in dezvoltarea comertului, ridicarea constructiilor urbane. In Tarile Romane breslele apar abia in sec.XVII, iar aici exista diferente intre mestesugarii domeniari (lucrau pe domenii funciare si erau in generali romi), mestesugarii satesti si cei de oras.

Legat de prelucrarea lemnului, in sec.XV se foloseste primul strung in lemn.

Prelucrarea fierului se diversifica, specializandu-se astfel lacatusi, tunari.

Apar postavarii, boiangiii (vopsitori de stofe), croitorii, sapunari, ciobotarii, curelarii, din sec.XVI tipografii; incepe smaltuirea vaselor care inainte se lustruiau cu piatra de rau, arderea lor in cuptoare.

Sunt tot mai numeroase centrele specializate mestesugaresti. In Transilvania erau la Cluj, Sibiu, Brasov, Sighisoara; in Tara Romaneasca la Curtea de Arges, Campulung; in Moldova la Suceava, Chilia, Cetatea Alba.

In sec.XVII, in Transilvania, apar primele manufacturi (de hartie si postav). Acestea sunt de stat, de nobil, de negustori.

In Tara Romaneasca manufacturile apar cu un secol mai tarziu, la Targoviste, si sunt intai de sticlarie, iar mai apoi de hartie.

Se dezvolta comertul, primele mentiuni fiind legate de cerealele pentru export, apar multe pravalii, piete, depozite, porturi, iar in sec.XVIII primele companii negustoresti (Sibiu, Brasov). Multe targuri devin centre comerciale si fac exporturi cu zone indepartate geografic. Se continua mineritul (aur, fier, sare) pentru comertul exterior; primele regiuni miniere sunt in Transilvania si in Banat. In sec.XVII la Hunedoara se infiinteaza prima turnatorie.

Iobagia a intarziat progresul economic, afectand romanii din Transilvania, aceeasi consecinta avand-o toate dominatiile (otomana, habsburgica, poloneza in nord, ruseasca). Au existat insa si domnitori luminati care au promovat progresul.

Epoca moderna debuteaza greu in Romania. Revolutia de la 1821 inscrie Romania in societatea moderna, fiind momentul in care se formeaza natia romana. Se cere piata de marfuri. Efect contradictoriu are, pentru inceput, dominatia ruseasca cu Regulamentele Organice; guvernatorul Kiseleff a contribuit mult la dezvoltarea vietii economice si la modernizarea Bucurestiului, s-au desfiintat vamile interne, s-a modernizat sistemul financiar, dar a crescut numarul zilelor de claca.

Economia romaneasca a luat avant dupa Tratatul de la Adrianopol. In prima jumatate a sec.XIX agricultura se baza pe taranimea independenta, iar boierii introduc lent tehnicile noi. Se inmultesc manufacturile (de ulei, zahar, conserve de peste si carne). In Transilvania, pentru prima data se foloseste masina cu aburi, pentru nevoile metalurgice.

Comertul se face interior, exterior, de tranzit. Orasul Brasov este centrul principal de comert de tranzit intre Transilvania si Regat. Galati si Braila erau in regim de portofranco????, Imperiul otoman cumpara ieftin???. Se construiesc drumuri, poduri, cum ar fi cel peste Olt de la Slatina. Orasul Alexandria se construieste pentru comert. Comertul cu Occidentul are ca inconvenient feptul ca nu exista moneda nationala.

Revolutia de la 1848 a impulsionat lupta pentru unire. Realizarea Unirii la 1859 si reformele lui Cuza vor genera o etapa de mare avant. Printre masurile luate de domn au fost:

-unificarea serviciului de vama;

-unificarea monedei, aparand astfel moneda nationala;

-secularuzarea averilor manastiresti;

-Legea agrara din 1864, care a dus la improprietarirea taranilor;

-infiintarea Camerelor de Comert.

Dupa abdicarea lui Cuza urmeaza la tron Carol I de Hohenzolern, iar Romania devine regat.

In ceea ce priveste paridele, conservatorilor (care, aparand marea proprietate funciara, mentin stadiul de nedezvoltare) le succed liberalii (Bratienii) care sprijina dezvoltarea economica, sustinand dezvoltarea capitalismului romanesc. Acest fapt dezvolta industria romaneasca cu peste 50%; numarul unitatilor industriale creste cu peste 35% si se exploateaza petrolul (cu capital strain), gazele naturale, se dezvolta industria aurifera, industria chimica, metalurgia (mult export), industria alimentara si constructiile.

La expor Romania se afla intre primele locuri din lume (locul II la petrol, IV la productiile agricole); se mentin greutatile datorita capitalului autohton slab, precum si datorita imprumuturilor care se platesc greu. Intre 1929-1934 are loc criza mondiala, care intre 1938-1939 atinge in Romania varful ei din toate timpurile.

Pe teritoriul romanesc se desfasoara si razboiul ruso-turc, a carui singura urmare pozitiva pentru noi este obtinerea independentei, ceea ce va determina progrese in agricultura si in industrie:

-in 1880 se infiinteaza Banca Nationala a Romaniei;

-caile ferate se intind pe 3800 km.;

-in 1895 Saligny construieste podul de la Cernavoda;

-comertul extern cu Austro-Ungaria, Germania, Italia, Anglia, Turcia implica exportul de grau, porumb, carne, petrol, lemn si produse lemnoase.

Reteaua rutiera ramane slaba.

Situatia taranimii se imbunatateste dupa 1907, dar dezvoltarea economica este intrerupta de primul razboi mondial. Nemtii ocupa tara si duc in Germania extrem de multe produse, apoi vin rusii. Dupa 1918 se purcede la refacerea economiei. Agricultura dobandeste suprafete mari, cele de la austro-ungari, iar in industrie se refac intreprinderile distruse, se construiesc altele dotate cu masini moderne, se dezvolta productia de locomotove, vagoane, cisterne, motoare de avioane, industria chimica, industria militara.

Creste numarul investitiilor in industrie. Apar multe banci, dar acestea erau realizate cu capital strain, nu ca in deviza liberala prin noi insine.

In ceea ce priveste criza economica procesul este agravat de al doilea razboi mondial, in urma caruia industria este distrusa, iar petrolul luat in cantitati uriase.

Dupa intrarea in sfera de influenta ruseasca (v.negocoerea dintre Churchill si Stalin) se incepe refacerea industriei, a economiei, intre 1944-1950 atingandu-se nivelul din 1938. Acum trebuie platite datoriile de razboi impuse de armistitiul cu Moscova in 1944 si acceptat de Anglia si Franta, desi dupa 23 august 1944 Romania devenise cobeligeranta cu aliatii. Initial datoriile (achitate in petrol, masini industriale, aur) trebuiau finalizate in sase ani, dat termenul s-a prelungit la opt.

-in 1946 se nationalizeaza BNR, iar in 1948 au aceeasi soarta principalele mijloace de productie, solul, subsolul, intreprinderile industriale, toate bancile, case, transportul, telecomunicatiile, comertul, cinematograful, institutiile sanitare. S-a ajuns la lichidarea proprietatii private si a economiei concurentiale

-in acelasi an o alta reforma agrara improprietareste taranii si organizeaza SMT-uri pentru mecanizarea agriculturii;

-in 1949 se infiinteaza Comitetul de Stat al Planificarii, care elaboreaza planurile anuale si cincinale;

-intre 1960-1962 au loc la sate intovarasiri, apoi cooperative dupa modelul rusesc.

Proprietatea asupra pamantului arata astfel

-15,6% consta in proprietate particulara, mai ales in zonele greu cooperativizabile, plus gradinile de langa case;

ambele erau proprietati de tip socialist

-54,7% apartinea cooperativelor (G.A.C);

-29,7% apartinea cooperativelor de stat.

In 1964 Declaratia din aprilie genereaza o revigorare, un proces de desovietizare, incep acordurile comerciale cu firme occidentale pentru retimologizarea industriala, are loc modernizarea agriculturii urmata de cresterea productiei la ha; se infiinteaza fermele de stat (legumicole, pomicole, avicole, combinate de porci, vite, vitei etc.). are loc o anume descentrare a economiei in general. Apar statiuni de cercetare pentru diverse soiuri de plante si rase de animale. Se fac imprumuturi externe pentru cumpararea de utilaje, masini s.a., venitul national al Romaniei crescand de 16 ori mai mult comparativ cu 1938. Pe piata apar si pentru romani produse occidentale, la preturi reyonabile.

In anul 1968 incepe fabricarea Daciei cu Renault, iar un an mai tarziu exista primul elicopter romanesc, I.A.R. 316.

In 1970 se construiesc primele turbine hidroelectrice la Portile de Fier I; se electrifica multe cai ferate; incepe T.I.B., care va aduce zeci de firme straine, dezvoltand import-exportul.

In 1974 se construieste, in urma cu efort considerabil, Transfagarasanul, obiectiv cu dubla intentie: militara si turistica.

1979 este anul de finalizare a primului tronson al metroului Bucuresti. Tot acum se lanseaza platforme maritime pentri petrol si se da drumul centralei de la Cernavoda. Se construiesc numeroase poduri rutiere si fluviale, nave (la un anume tip Romania ocupa locul II in lume).

In 1982 se construiesc primele avioane ROMBAC (cu Marea Britanie), ca si primele avioane de vanatoare (cu Jugoslavia).

1984 - canalul Dunare-Marea Neagra.

In 1974 Ceausescu devine primul presedinte al Romaniei; incepe cultul personalitatii, el fiind cel care va lua masuri cu numeroase consecinte negative, care in perioada urmatoare au curmat brusc evolutia Romaniei. Prima masura: de platit 10 mild. El forteaza exportul vanzand sub pretul de cost! Nu se mai investeste in agricultura, productie, scade productivitatea muncii, se exporta bunuri de prima necesitate, ceea ce la noi genereaza lipsa alimentelor.

In anii 80 are loc prima mare criza mondiala a petrolului datorita tarilor arabe, iar Ceausescu continua o politica total gresita de construire a unitatilor industriale energofage (aluminiu, ciment, sticla); incepe megalomania cu construirea Casei Poporului, a doua cladire ca marime in lume dupa Pentagon. Se construiesc combinate uriase (Midia, Galati, Targoviste). Ceausescu crede ca rezolva problema petrolului construind termocentrale cu carbune de proasta calitate (.udat cu petrol).

Incepe noua revolutie agrara", cu rezultate fabuloase la televiziune si in ziare. Economisirea energiei electrice inseamna ca aproape totata lumea tremura de frig, ca sufera de numeroase lipsuri, ca se reintroduc cartelele la oua, ulei, carne, paine, iar toate aceste masuri duc la o degradare cumplita a nivelului de trai.

Au loc miscari de protest in Valea Jiului, apoi la Brasov (la uzine Tractoru), care au un ecou international extrem de negativ pentru Ceausescu. Incepe criza: caracterul centralist-birocratic al planificarii economiei nationale, erori de economie politica, structura irationala a industriei si a economiei in general (se neglijase sectorul servicii), politica de dezvoltare externa, nivelarea financiara la pragil de jos a populatiei.

Cu toate acestea, in 1989 Romania nu avea nici o datorie, avea de incasat 2 mld. de si dispunea de 1 800 000 000 depozit.

Dupa 1989 si pana acum ne tot aflam intr-o tranzitie dificila, cu masuri nu prea gandite: liberalizarea preturilor, monopolizarea industriei (conducatorii nu aveau pregatire manageriala), privatizarea pe scara larga, dar facuta gresit, greseli in industrie.

Incet-incet se contureaza microstabilitatea sociala. Se elaboreaza Constitutia din 1991 si Strategia Parlamentului din 1992.

Reforma nu a reusit datorita demolarii irationale a fostei economii, intarzierii cadrului juridic, scaderii investitiilor, scaderii productiei la jumatate fata de 1989, ruperii legaturilor financiare intre intreprinderi, dobanzilor foarte mari pe care le solicitau bancile, stanjenind astfel investitiile.      Se depreciaza leul fata de dolar si euro. Se fac imprumuturi cheltuite neproductiv, se face import de capital mic datorita birocratiei si fiscalitatii, are loc privatizarea unor oraseni (exista 40 mil. De parcele pe care nu se face agricultura), se desfiinteaza combinatele agricole; importam grau, carne, fructe. Se dezvolta economia subterana si ducem lipsa de piata pentru export etc. se lupta pentru combaterea coruptiei, pentru atragerea investitorilor straini, pentru diminuarea saraciei, a somajului, pentru crearea locurilor de munca.