ANTROPOGENEZA

ANTROPOGENEZA

Creatie sau evolutie ? sau.. Creatie si evolutie ?

Nu cunoastem indeajuns , fiindca stiinta intreaga a fenomenelor ar presupune stiinta intreaga a cauzei, care este Dumnezeu.

H. D. Lacordaire

Omul nu se naste om, ci devine om.

A. L. Huxley

Cea mai nobila preocupare a omului e omul.

G. E. Lessing

Omul este singurul ratacit din creatie.

Sf. Atanasie cel Mare

In lume sunt multe mari minuni, dar nu mai mari ca omul.

Sofocle

Omul e un sir nesfarsit de oameni.

M. Eminescu

Omul este stapanul si sluga naturii.

J.G. Herder

Ce este omul in natura ? Un neant fata de infinit, un tot fata de neant, la mijloc intre nimic si tot.

B. Pascal

Valoarea omului rezida in ceea ce acesta da.

A. Einstein

Intelege ca inlauntrul tau exista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si stelele.

Origen

AUSTRALOPITECINELE (pithecus = maimuta; austral - de sud)

Genul Australopithecus este distinct de Homo, chiar daca face parte din grupa hominidelor. Hominidele s-au dezvoltat in medii mai uscate, ca cele de savana, prin dezvoltarea vanatorii, alimentatie omnivora si instruire (transmiterea cunostintelor din generatie in generatie). Primele hominide cunoscute sunt australopitecinele. Filogenetic se situeaza ca intermediar intre Kenyapithecus si Homo. In cadrul acestei familii exista o mare varietate de forme. De aceea, problema originii lor ramane in continuare mult discutata.

Australopithecus a fost cunoscut pentru prima data in urma cercetarilor intreprinse de R. Dart (1924) in sudul Africii. La Taung a aparut un craniu de copil, publicat in 1925 sub numele de AUSTRALOPITHECUS AFRICANUS. Din 1950 incepe exploatarea sistematica a vaii Oldway din Tanzania de catre sotii Mary si Louis Leakey. In 1960 si 1975 cercetarile arheologice au fost reluate in Etiopia, Tanzania, Kenia, dintre descoperirile cele mai cunoscute fiind celebra 'Lucy' - un schelet de femeie apartinand familiei Australopithecus afarensis (1974). In prezent este cercetata zona muntilor Hadar (teritoriu Afars) din Etiopia.

2. Cronologie

14 / 7 mil. ani

in Asia exista Ramapithecus din care a luat nastere urangutanul

in Africa Kenyapithecus din care a luat nastere gorila si cimpanzeul

7 / 4 mil. ani - resturi dispersate, putin semnificative

- la Lothagam (L. Turkana, in Kenia) s-a descoperit o semimandibula (datata - 5,5 mil. ani) care se apropie de Australopithecus;

la Lukeino (L. Baringo, in S. Keniei) - un molar (6 mil. ani)

la Aramis (Etiopia) - o mandibula si cativa dinti superiori ( 4,4 mil. ani)

4 / 3 mil. ani

Afars - termenul de Australopithecus afarensis provine de la triburile nomade Afars din apropiere de Hadar si valea fluviului Awash. In aceasta regiune a fost descoperit scheletul unei tinere fete (20 ani) din familia Australopithecus, numita 'Lucy' (3,8 mil. ani)

Laetoli (L. Eyasi, Tanzania) s-au pastrat urmele (amprentele) de la 5 hominide (3,5 mil. ani) - locomotia bipeda a fost astfel demonstrata. 'Identificarea a 2 urme paralele sugereaza existenta cuplurilor (?) sau insotitorilor."

3 / 2 mil. ani

Se contureaza mai multe forme de australopitecine:

AUSTRALOPITHECUS AFRICANUS - gracil, omnivor

AUSTRALOPITHECUS ROBUSTUS - robust, vegetarian

2. AUSTRALOPITHECUS - ANATOMIE

1. Caracteristici generale

talia: variaza intre 1,20 - 1,50 m

greutate: 35 - 40 kg

capacitate craniana: 400 - 600 c.c.

mersul biped - dupa cum indica caracterul bazinului, femurul si, orificiului occipital si toracelui, amprentele de pasi

mainile prehensibile - permiteau manipularea obiectelor

craniul prevazut cu proeminente supraorbitale

prognatism facial

2. Aspecte particulare

Australopithecus afarensis

cea mai veche forma de Australopithecus

de talie mica - 40 kg

capacitate craniana mica - 415 c.c.

canini mari sugereaza alimentatia carnivora

prognatism

biped rudimentar

viata terestra si arboricola

Australopithecus africanus

alimentatie omnivora - dezvoltati caninii si incisivii

membrele superioare inca primitive; membrele inferioare evoluate - mersul a fost criteriul determinant inaintea fauririi uneltelor

capacitate craniana - 400 / 500 c.c.

greutate: 30 kg

talie: 1,30 / 1,40 m

fruntea tesita

Australopithecus robustus

numit si Sinianthropus sau Australopithecus Bosei

talie: 1,50 m

greutate: 40 - 50 kg

regim vegetarian (molari mari)

capacitate craniana: 500 - 550 c.c.

are fruntea tesita - cu proeminente supraorbitale bine marcate

adaptarea excesiva si modul de viata vegetarian au determinat probabil disparitia sa ulterioara.

3. HOMO HABILIS - ANATOMIE

numit si Homo rudolfensis

clasat in alta familie decat Australopithecus, a fost totusi contemporan cu acesta (2,5 - 1,9 mil. ani )

filiatia sa este departe de a fi pe deplin lamurita

greutate: 50 kg

capacitate craniana: 650 - 700 c.c.

prognatism

coc occipital

bazinul mai dezvoltat la femei a permis o dezvoltare prelungita a foetus-ului, cu craniu mai dezvoltat

membrele superioare si inferioare evoluate

Diferentele morfologice fata de forma Australopithecus robustus exclud posibilitatea originii din aceasta specie. De aceea, problema ramane deschisa, pana in prezent nefiind cunoscuta veriga de legatura dintre Australopithecus si Homo Habilis.

Modul de viata

Dezvoltarea lui Homo Habilis pare sa se fi derulat in medii deschise si uscate (savane), unde acesta s-au adaptat la mersul biped. Locuirile sunt situate in apropierea apelor (lacuri, rauri). Alimentatia nu a fost numai ierbivora (fructe, radacini) fiind vanate si animale mici. Un moment important in evolutia lui Homo Habilis l-a reprezentat trecerea la un vanat de talie mai mare - actiune colectiva care a dus la stabilirea unor relatii sociale mai complexe. De asemenea, dezvoltarea vanatului a determinat si o mai mare mobilitate. In unele situri cercetate s-a putut observa o anumite dispunere spatiala a activitatilor - spatii destinate prelucrarii pietrei, locuri de transare a vanatului. La Oldway (Tanzania) s-a descoperit un adapost amenajat cu ajutorul unor bulgari de piatra dispusi in cerc (diametrul D = 4 m) - coliba.

Industria litica

Mici aschii taiate din cuart apar la nivel de Australopithecus africanus la Omo (Etiopia), datate 2,4 mil ani. Autorul acestor unelte puteau sa fie la fel de bine Homo Habilis - care era deja prezent in acea perioada. Prin urmare nu exista dovezi convingatoare privind capacitatea australopitecinelor de a fauri unelte.

Primele piese create de Homo Habilis au fost de tipul choppers (unifaciale) si chopping tools (bifaciale).

Organizare sociala

Evidenta slabiciune a lui Homo Habilis a fost compensata prin organizarea de grup. Intr-un peisaj deschis, individul singur nu se putea apara de animalele de prada. De aceea, o organizare era necesara atat pentru aprovizionarea cu materii prime cat si pentru vanatoare. Existenta unui adapost permitea protejarea femeilor si a copiilor. Acum se poate vorbi de o organizare familiala, aceasta a permis formarea tinerilor, transmiterea cunostintelor tehnice din generatie in generatie - o dovada evidenta in acest sens reprezentand-o industria litica. Apare o limba rudimentara, necesara pentru transmiterea cunostintelor - moment crucial in istoria umanitatii.

Concluzii

Primele adaptari la modificarile climatice pot fi sesizate in urma cu 3 mil. ani - Homo Habilis, spre deosebire de australopitecine, se va adapta noului climat, faurind primele unelte din piatra cioplita si organizandu-se in mici comunitati familiale. Cresterea demografica a determinat o expansiune geografica spre Asia si Europa. Filogeneza sa ramane total necunoscuta - intre australopitecine si Homo Habilis lipsind veriga de legatura.