Perioada interbelica si revizionismul maghiar

Perioada interbelica si revizionismul maghiar

Societatea romaneasca a fost confruntata cu pericolul iredentist ungar, inca inaintea semnarii Tratatului de la Trianon.Numeroase documente de arhiva atesta faptul ca Ungaria folosea diferite metode pentru a produce agitatie in Transilvania,incercand sa speculeze aceasta situatie in cadrul conferintei de pace, care isi continua lucrarile la Paris.

Dupa semnarea Tratatului de la Trianon, organismele specializate ale statului roman erau la curent cu eforturile facute de Ungaria pentru propaga iredentista in Transilvania. 1)

Opinia publica din Romania a luat cunostinta cu ingrijorare de intensificarea propagandei revizioniste ungare pe seama statului roman si a actionat in consecinta.

Pana in 1929 actiunile desfasurate capata un caracter declarat antirevizionist.S-au organizat anual comemorari ale zilelor de '1 Decembrie si 24 Ianuarie, ale revolutiei de la 1848, etc.Deviza acestor comemorari era : 'sa traim in ele ca ele sa traiasca in noi' 2). Acest mod de a actiona s-a acordat faptului ca pana la inceputurile deceniului al IV-lea , societatea romaneasca privea campania antirevizionista oarecum linistita si avand unde in crestere in normele dreptului international dublate de aliantele defensive incheiate de Romania in deceniul III.

Incepand insa cu anul 1932, cand a devenit evidenta intensificarea propagandei si a actiunilor revizioniste, societatea romaneasca incepe sa constientizeze marele pericol, care viza frontierele statului national unitar.S-a resimtit astfel nevoia de a ajuta statul roman in demersurile sale diplomatice iar opinia publica mondiala sa cunoasca starea de spirit profund antirevizionista a societatii romanesti.

1.Intr-o nota primita de prefectul judetului Alba la 31 iulie 1921 din partea Ministerului de Interne se arata : 'Dupa informatiile precise primite din Ungaria suntem instiintati ca guvernul maghiar pentru a intretine agitatiile iredentiste din Ardeal a alcatuit un bogat material de propaganda.S-au si tiparit carti,brosuri,ilustratii sugestive,manuale cu indrumari de propaganda,filme cinematografice,ce urmeaza a fi transmise spre a fi raspandite in Transilvania.(Arhivele statului-Filiala Alba,Fond:Prefectura judetului Alba,Cabinetul Prefectului,Dosar 6/1921,filiala 4.)

Marile demonstratii cu caracter antirevizionist s-au declansat dupa ce guvernul ungar a organizat actiunile de masa cu caracter revizionist din 13 noiembrie 1932, cu prilejul implinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de catre parlamentul din Budapesta.2 Ca urmare a efortului de mediatizare a acestor adunari,participarea a fost numeroasa, demonstrand starea de spirit profund antirevizionist ce cuprinsese toate straturile societatii romanesti.

In judetul Hunedoara au avut loc 6 adunari antirevizioniste la Deva,Orastie, Hateg, Lupeni, Petrosani si Baia de Cris.3) Daca despre adunarile antirevizioniste din comunele urbane ale Judetului Hunedoara am mai scris in unele studii, manifestatia de la Baia de Cris ,o localitate din Tara Zarandului merita de asemenea subliniata in acest context.Un rol deosebit in organizarea acestei manifestatii l-au avut invatatorii zarandeni, care cu prilejul cercurilor culturale informau satenii despre intensificarea propagandei revizioniste impotriva Romaniei.La indemnul dascali-lor,locuitorii comunei Mihaileni sau intrunit la Baia de Cris, pentru a aniversa unirea Ardealului cu Romania, printr-o mare adunare cu caracter antirevizionist.Sub lozinca : 'Traiasca pacea si sfintele tratate', vorbitorii, printre care s-au aflat si multi tarani respectati in comunitatile lor, au spus raspicat ca vor sa traiasca mai departe liberi si nestanjeniti de nimeni in datina lor stramoseasca, nu ca inainte de 1918, fiind hotarati sa apere cu viata intrengibilitatea grnitelor actuale ale tarii.Motiunea adoptata evidentia constiinta legaturii cu trecutul de lupta al oamenilor acestor locuri si darzenia specifica motilor.4)

In anul 1933 s-au inmultit manifestatile declarat antirevizio-niste,ca urmare a sustinerii revizionismului de catre Germania in care Hitler si Partidul Nazist ajunsesera la putere.Statele amenintate de propaganda revizionista au incercat sa-si coordoneze actiunile pentru a contracara mai bine acest pericol. Astfel la 28 mai 1933, cand la Praga se intrunea delegatii statelor din Mica Intelegere pentru o conferinta,la aceea data la Bucuresti ; Praga, Belgrad si chiar la Varsovia sau organizat mari adunari antirevizioniste. Organizatorii au tinut sa precizeze ca aceste demonstratii ,, nu erau indreptate impotriva vreunui stat, ci numai impotriva ideii revizioniste si a pericolelor acestei idei, care ar duce la razboi. ).

In data de 28 mai 1933 au avut loc mari manifestatii antirevizioniste in toata tara, dar in special in Transilvania. In judetul Hunedoara, la aceasta data au avut loc intruniri antirevizioniste la Hunedoara, Orastie si Hateg.

La Hunedoara adunarea s-a tinut in pavilionul de vara al uzinelor si au participat 1600-2000 de oameni, sub conducerea presedintelui Astrei, Ioan Bancovean. Au vorbit, Pop Iuliu-preot, Popa Petru-directorul gimnaziului din localitate, Ovidiu Palonte-inginer, Hancu Vasile-medic, Constantinescu Anghel - profesor Onescu Ioan - presedintele voluntarilor, Moisin Victor - muncitor si Andru Aron - plugar din Buituri.6)

La Orastie, intrunirea s-a tinut in piata orasului, sub presedentia lui Aron Demian - directorul liceului din localitate si au luat parte

1200-1500 persoane. Printre vorbitori s-au numarat : Stanciu Zaharia

- profesor , Enea Ioan - protopop, dr. Braia Jeno - deputat, dr. Radu Izidor - avocat, Cretu Nicolaie - profesor, dr.Muntean Eugen - secretarul primariei, dr. Alexabdru Herlea - avocat si Popa Ioan - agricultor.6) Toti au protestat vehement impotriva propagandei facute pentru reviziurea tratatelor de pace, fara sa critice actiunea persoanelor politice straine, dupa cum sublinia un document al chesturii de Politie din Deva.7)

Manifestatia antirevizionista de la Hateg sau organizat in piata orasului cu participarea a 1000-1200 persoane, sub presedentia lui Toma Vasinca. Au vorbit,dr.Emil Selariu-deputat,Eronim Ciocan -protopop, Victor Savu - primarul orasului, dr. Comes Petru, Iuliu Nasta si Salin Burnea -avocati si Olariu Petru-directorul gimnaziului. Toti au combatut vehement revizionismul, considerat un pericol pemtru intreaga omenire. 8)

La 15 decembrie 1933 s-a constituit Liga Antirevizionista Romana cu scopul de a coordona miscarea antirevizionista in tara si in strainatate si de a ,,dezvolta simtaminte de solidaritate si rezistenta romaneasca, organizate impotriva incercarilor si atingerilor aduse unitatii teritoriale a tarii romanesti si demnitatii nationale a poporului roman '.9) In scopul unei mai usoare functionari si datorita faptului ca in Transilvania populatia a reactionat impotriva revizionismului cu mult inainte de infintarea Ligii Antirevizioniste, s-a constituit pentru aceasta parte a tarii, Comitetul Regional pentru Transilvania a Ligii Antirevizioniste Romane in 8 ianuarie 1934.10)

In judetul Hunedoara, activitatea de organizare in cadrul L.A.R. a inceput la 3 zile de la constituirea Comitetului Regional din Cluj. Astfel, la 11 ianuarie 1934, la Deva s-a infiintat ,,Liga Antirevizionista Regionala Hunedoara', compusa din urmatorul comitet : Presedinte :dr.Eugen Tatar,decanul baroului avocatilor din Deva,vicepresedinte: Petru Perian - primarul orasului Deva si dr.Victor Suiaga - avocat ; secretar de sedinte: dr. Lazar Dansoreanu -avocat si Dobre Ioan,casier :Iosif Stanca-profesor.Asa cum observa un raport al chesturii de Politie Deva, numai 'la constituire s-au inscris 6.000 de membri in Liga insa,in prezent se continua cu inscrierea.' 11)

Actiunea de inscriere a fost publicata in presa locala prin numeroase apeluri facute de catre Comitetul Judetean.Textul unui asemenea apel publicat in 'Gazeta Hunedoarei' din 14 septembrie 1935,era formulat astfel : 'Astazi cand dusmanii tarii duc o campanie desantata impotriva scumpei noastre patrii,e o datorie sfanta a fiecarui roman sa intre in randurile noastre pentru a lupta cu puteri unite impotriva instigatorilor.In acest scop rugam in mod deosebit pe preotii ,invatatorii si notarii din toate comunele judetului nostru sa intre in legatura cu Regionala Hunedoara din Deva,sau cu secretariatul nostru din Simeria,pentru a putea constitui subsectii antirevizioniste pe intreg cuprinsul judetului Hunedoara.Cunoscand sentimentele frumoase ale preotimii si invatatorimii noastre,indraznim sa speram ca prezentul apel va avea rasunet in constiinta lor si-n curind vor avea fericirea de a vedea constituita Liga Antirevizionista si in cel mai indepartat catun al judetului nostru.' 12)

La fel ca la Deva si in celelalte colturi ale judetului actiunea de organizare in cadrele Ligii s-a desfasurat cu repeziciune.Documentele de arhiva atesta faptul ca mai intai au luat fiinta comitetele orasenesti, apoi cele comunale si satesti.La 8 decembrie 1935,printr-o mare intruniire romaneasca la Vulcan s-a infiintat Comitetul Ligii Antirevizioniste,data la care s-a incheiat actiunea de infiintare a comitetelor ligii in orasele jud. Hunedoara. 13) In satele si comunele judetului ,actiunea de infiintare a nucleelor Ligii Antirevizioniste Romane a continuat si in anul urmator.

Constituirea structurilor organizatorice ale L.A.R. a determinat intensificsrea actiunilor cu caracter antirevizionist.Cele mai importante si cele mai utilizate mijloace de actiune au fost manifestatiile cu caracter declarat antirevizionist.De regula,mari manifestatii antirevizioniste au avut loc cu prilejul aniversarii zilei de 1 Decembrie,care a fost declarata zi patronala a L.A.R. 14) In apelurile si corespondenta Comitetului Regional cu organizatiile subordonate din judetul Hunedoara se recomanda ca serbarilor de la 1 Decembrie sa 'li se dea un pronuntat caracter antirevizionist,pentru a se manifesta cu cat mai multa hotarare dorinta romanilor din Transilvania de a apara patrimoniul national impotriva oricarei uneltiri dusmanoase.' 15)

Manifestatiile cu caracter antirevizionist au avut loc insa si la alte date in afara zilei de 1 Decembrie,unele la indemnul C.R din Cluj,pentru a avea o unitate de simtire si de a da o puternica impresie peste hotare,altele la initiativa comitetelor locale ale L.A.R,fiind legate de trecutul istoric al localitatii respective sau de a da impulsul de a ri-posta imediat propagandei revizioniste.

Cea mai importanta manifestatie antirevizionista in afara zilelor de 1 Decembrie a avut loc la Petrosani la 1 septembrie 1935,la care au participat 5.000 de oameni.16) Cu acest prilej au vorbit si reprezentatii minoritatii maghiare.Dionisie Muszka,din partea muncitorilor minori-tari de la mina Petrila a aratat ca a actionat din proprie vointa,nesilit de nimeni si a exprimat 'recunostinta pentru tratamentul fratesc pe care noi muncitorii de alta limba si confesiune l-am avut in toate imprejurarile.' 17) Andrei Szabo si apoi Carol Butyka au vorbit in nume-le muncitorilor de la Lonea .Ultimul a aratat ca : 'noi nu dorim si nici nu vom admite nici un fel de schimbare a hotarelor actuale,fiind convinsi ca tendintele revizioniste nu sunt altceva decat tendinte razboinice,care nicidecum n-ar putea aduce bine,ci numai rau.' 18)

Pe langa manifestatiile cu caracter antirevizionist,un rol important l-au avut si conferintele unor personalitati culturale,stiintifice sau politice.Scopul acestor conferinte era demascarea cu argumente stiintifice a neadevarurilor sustinute de propaganda revizionista sensibilizarea auditoriului la ideea luptei antirevizioniste.Sustinerea conferintelor cadea in sarcina membrilor Comitetului Regional din Cluj ,care in totalitate erau oameni de o probitate stiintifica exceptionala,cu-noscuti pentru lucrarile lor in diferite domenii.Printre acestia,profeso- rul Ioan Lupas a sustinut numeroase conferinte cu caracter antirevizionist in localitatile din Transilvania.In judetul Hunedoara a sustinut doua conferinte antirevizioniste,la Brad in 25 septembrie 1935 cu tema : 'Revizionismul si framantarile constitutionale din statele Europei Centrale' si la Deva,in 27 septembrie,cu tema : 'Antirevizionis-mul si restaurarea habsburgilor.'19)

In afara personalitatilor amintite,au mai sustinut conferinte antirevizioniste si membrii organizatiilor locale ale ligii,care formau in general elita intelectualitatii din zona si se bucurau de aprecierea concitadinilor.De exemplu,la Deva in 17 iunie 1934 a fost comemorat procesul memorandistilor in sala Teatrului orasenesc prin doua conferinte sustinute de avocatul Eugen Tatar - presedintele organizatiei L.A.R. si profesorul G.Ghinea,secretarul general al organizatiei.20) Despre prima conferinta, 'Gazeta Hunedoarei ' scria ca spera sa o poata reda pe larg datorita calitatii deosebite a expunerii. Referitor la conferinta profesorului Ghinea,acelasi ziar nota ca a fost strabatuta de un suflu de autentic patriotism.21)

O alta directie a actiunilor cu caracter antirevizionist a fost inaugurarea unor monumente,troite sau placi comemorative,care aminteau de istoria zbuciumata a romanilor din Transilvania.Ca in intreg Ardealul si in judetul Hunedoara s-au ridicat un numar impresionant de monumente si alte semne ale luptei si jertfei oamenilor acestor locuri.De exemplu in sedinta Comitetului Judetean al L.A.R. din Deva din 3 ianuarie 1935,la propunerea avocatului Victor Suiaga s-a decis pornirea unei actiuni pentru ridicarea unui monument in memoria celor 56 de tarani romani executati langa cetatea orasului in noiembrie 1784,in timpul rascoalei lui Horea.22)

Manifestatiile cu caracter antirevizionist declansate la inceputul deceniului patru au avut ca efect crearea unei stari de spirit profund antirevizioniste,care sa extins in intreaga tara,cuprinzand societatea romaneasca in toate structurile ei.Aceasta stare de spirit este foarte sugestiv descrisa in numeroase documente de arhiva si pentru judetul Hunedoara.Referitor la denuntarea pactului de la Locarno de catre Germania in 1936,intr-o nota a chesturii de Politie din Deva din 30 martie 1936 se arata ca : populatia romaneasca,in majoritate sustine punctul de vedere al Frantei,condamnand atitudinea Germaniei,care este provocatoare si care nu urmareste decat tulburarea linistii in europa,sub pretext ca cere egalitate de tratament pentru inarmari,ca-utand in realitate,ca fara nici o stanjenire sa se poata inarma.'23)

Intr-un alt raport,care analiza starea de spirit a populatiei orasului Simeria la 24 martie 1936, se mentiona ca : 'nimeni din populatia romaneasca nu admite gestul Germaniei.'24)

Sensibilizata la efectele situatiei internationale asupra pozitiei Romaniei,populatia romaneasca era constienta de faptul ca Ungaria va urma Germania in orice conditii,datorita pozitiei identice a celor doua state in problema revizuirii tratatelor.Constienta de gravitatea situatiei,populatia judetului Hunedoara era hotarata sa apere cu arma in mana integritatea teritoriului national.In raportul Comisariatului de Politie Hateg,din 25 martie 1936 se mentiona : 'Spiritul populatiei romane este foarte multumitor,deoarece sunt gata in orice moment a satisface cerintele,pentru a-si apara Tronul si Tara,pentru pastrarea libertatii si ca sa nu fie subjugati de alta natiune.Aceste constatari s-au facut de noi,chiar in patura taraneasca,gata in oricare moment pentru a prinde arma pentru a-si apara patria iubita si pamantul stramosesc.'35)

Agravarea situatiei internationale in primavara anului 1939 a amplificat sentimentul de teama fata de izbucnirea unui nou razboi.Pe acest fond de deprimare produsa in sanul populatiei romanesti,chema- rea sub arme a unor contingente a generat un sentiment tonic de solidaritate nationala,care a fost sesizat datorita solicitudinii cu care cei chemati sub arme s-au prezentat la centrele de recrutare.'Gravitatea evenimentelor - nota un raport din 5 aprilie 1939 al Comisariatului de Politie din Petrosani - si situatia grea fata de care s-a vazut pusa tara noastra a fost primita de intreaga populatie cu calmul necesar.Teama de izbucnirea unui nou razboi si mai ales ororile unui conflict armat,au produs in sanul populatiei o profunda deprimare, care insa imbinata cu un elan de insufletire indescriptibil al rezervistilor nostri chemati sub arme,au ajuns pe planul al doilea,tot timpul dominand dorinta fierbinte a fiecaruia de a se jertfi bucuros pentru apararea integritatii hotarelor stramosesti .'26) In raportul aceleiasi institutii,la23 martie 1939 se arata ca : 'prin gari,la plecarea trenurilor cu concentrati ,familiile de sateni isi plang pe cei plecati,blastamand pe Hitler si Ungaria - insa cei plecati sunt disciplinati si toti in voie buna,strigand ca nu vor da nici o brazda de pamant ungurilor.'27)

Raportul Comisariatului de politie Hunedoara din 30 martie 1939 mentiona ca : 'moralul populatiei a fost foarte ridicat si cu multa insufletire, de nedescris, a raspuns acestei chemari, indreptandu-se imediat spre unitatile militare unde apartin, indeplinind astfel cea mai inalta datorie fata de tara.'28)

Starea de spirit antirevizionista a populatiei judetului Hunedoara s-a manifestat chiar dupa cedarea Basarabiei, Bucovinei de nord si tinutului Hertei, aceasta avand taria sa-si puna semnatura pe manifestul intitulat 'Nici o palma de pamant'.29) Ideea manifestului semnat de milioane de romani din Transilvania s-a materializat prin actiunea ziarului 'Tara Noua' din Cluj, care a incercat sa demonstreze Germaniei si Italiei ca pregatesc o judecata nedreapta pentru tara noastra.30)

Starea de spirit profund antirevizionista in randul populatiei jude-tului Hunedoara,cat si in intreaga tara,afirmata in anii 1934 -1938 prin mari manifestatii si adunari populare,s-a perpetuat si in perioada urmatoare,cand era amenintata insasi fiinta statala a poporului roman.Pentru a ilustra impactul Dictatului de la Viena asupra starii de spirit a populatiei,redam un pasaj din ziarul 'Solia Dreptatii' din Orastie,aparut la 15 septembrie 1940 : 'Ca un trasnet naprasnic a cazut asupra noastra hotararea comisiei de arbitraj de la Viena.O parte insemnata a scumpului nostru Ardeal a fost smulsa din trupul deja ciuntit si insangerat al patriei romanesti,atat de umilita si chinuita in ultimul timp.Aproape un milion si jumatate de romani,frati de sange de-ai nostri au intrat din nou,dupa abia 20 de ani de libertate sub stapanire straina.Cu ochii secati de lacrimi si pumnii stransi de durere ,am privit neputinciosi spectacolul sfasietor,care s-a desfasurat pe pamantul sfant al Transilvaniei.Durerea noastra incomensurabila nu poate fi cuprinsa in cuvinte.Svarcolirile disperate,strigatele de ajutor ale acelora care,in baza verdictului de la Viena au trebuit sa ia din nou drumul robiei odioase,nu le vom putea uita niciodata.'31)

In ciuda tragismului acestui tablou al disperarii nationale,romanii nu si-au pierdut speranta ca li se va face din nou dreptate,starea de spirit prin care se dorea refacerea unitatii neamului romanesc,rama-nand dominanta.