Cetatea dacica Capalna, Banita , Costesti - Cetatuie

Cetatea dacica Capalna

Capalna, sat in com. Sasciori (jud. Alba), pe teritoriul caruia pe 'Dealul Cetatii' s-a cercetat cetatea dacica (sec. 1 a. Chr. -2 p. Chr.) (610 m alt.) Acesta se inalta in stanga Sebesului, legat fiind de restul inaltimilor cu o sa ingusta si marginit de doua paraie: Valea Gargalaului si Paraul Rapii. Saua de legatura a fost barata de daci (in ordinea enumerarii) cu sant (larg la gura de 5 si adanc de 1 m), val semilunar (lat la baza de 11 si inalt de 1 m) cu sant interior (larg la gura de 3,50 si adanc de 0,50 m), val semilunar (lat la baza de 6 si inalt de 1,50 m) cu sant interior (larg la gura de 2,50 si adanc de numai 0,40 m) si o palisada.

Partea superioara a mamelonului, amenajata in terase, este aparata de un turn-locuinta de la care porneste zidul de incinta. Turnul-locuinta se afla in fata seii, pe o platforma taiata in stanca, este patrat (cu latura de 9,50 m si grosimea zidului de 1,73 m) si are intrarea pe latura de S-E (larga de 1,26 m). De la 1,70 m in sus zidul de tip murus Dacicus; continua inca aprox. 3 m in caramida slab arsa; urma acoperisul din sindrila. Zidul de incinta inegal ca grosime (de la 1,50 la 2,50 m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Paramentul interior era suplinit, in partea inferioara a zidului, de stanca si se ridica din blocuri de calcar abia de la oarecare inaltime. Perimetrul cetatii (zid si o latura a turnului-locuinta) masoara 280 m.

Intrarea principala in cetate se facea prin turnul (6 x 9 m la exterior) de pe latura de

S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundara marginita de doua ziduri. In interiorul cetatii se ridicau mai multe constructii: pe cea mai inalta terasa un turn de veghe din lemn, o constructie cu pereti din lemn si baza de piatra langa turnul locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe baraci de lemn.

Materialul arheologic consta din ceramica lucrata cu mana si la roata (inclusiv pictata cu motive geometrice), unelte de fier, obiecte de podoaba din fier, argint si bronz, vase de bronz, monede romane republicane si imperiale.

Cetatea dacica pare sa fi fost ridicata pe timpul domniei lui Burebista. si-a incetat existenta printr-un incendiu de proportii in timpul razboaielor daco-romane de la inceputul sec. 2 p. Chr. Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, strabatea muntii prin Pasul Urdele si cobora in Valea Somesului.

Cetatea dacica Banita

Banita, com. in jud. Hunedoara, unde, la 'Piatra Cetatii' de la limita de V a bazinului vaii Jiului (cca. 1000 m alt.), la 4 km E de sat, a fost descoperita o cetate dacica fortificata (sec. 1 a. Chr. -sec. 1 p. Chr.). Sapaturile efectuate aici in anii 1960-1961 au scos la iveala zidul de aparare al cetatii construit din blocuri de piatra fasonata in tehnica dacica binecunoscuta si trei terase amenajate special si intaritecu ziduri de piatra. In interiorul cetatii au fost descoperite urmele unui sanctuar dacic cu romburi de piatra de genul celor cunoscuti la Sarmizegetusa, temelii sau conturul unor constructii de lemn, un turn de veghe construit din chirpici si lemn, o platforma de lupta etc.

Printre particularitatile cetatii de la Banita se numara latimea mai mica a zidurilor de aparare care nu depaseste 2 m, precum si felul ingenios de a imbina tehnica de constructie cu particularitatile reliefului stancos. Cetatea este inconjurata de ziduri de piatra doar pe laturile de N si S, cele de E si V fiind aparate de pantele abrupte ale terenului.

Printre descoperirile facute la Banita se numara: ceramica dacica de diferite tipuri, unelte de fier, fibule de metal, varfuri de sageti, bratara de argint, greutati pentru razboiul de tesut, prasnele de lut, pietre de rasnita, tipare de lut pentru turnat obiecte de metal, creuzet etc.

Cetatea de la Banita facea parte din sistemul de aparare dacic din Muntii Sebesului, supraveghind dinspre S accesul spre centrul dacic de la Gradistea Muncelului, fiind distrusa de armata lui Traian (cca. 106).

Cetatea dacica Costesti - Blidaru

Blidaru, platou situat la SV de com. Orastioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se afla ruinele cetatii dacice cu acelasi nume, integrata in principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Muntilor Orastiei.

Cetatea se compune din doua parti, ambele inconjurate de ziduri lucrate de piatra fasonata. Prima parte, respectiv prima cetate, in ordine cronologica, are forma unui trapez neregulat, fiind prevazuta la colturi cu cate un turn. Intrarea se facea prin turnul deS-V. In interior se mai afla un turn-locuinta, din piatra si lemn.

Partea a doua, construita ceva mai tarziu, poate chiar in intervalul dintre cele doua razboaie daco-romane, reprezinta de fapt o extindere a celei dintai, la nivel inferior, forma acesteia fiind un poligon neregulat. Latura de N a celei de a doua cetati este dublata de un alt zid din pietre obisnuite, nefasonate, intre cele doua constructii obtinandu-se un fel de incaperi, parterul acestora fiind utilizat drept depozit, iar partea superioara ca platforma de lupta. In zidurile acestei a doua parti suntcuprinse si doua turnuri unul dintre ele fiind contemporan cu prima cetate. In cuprinsul celor doua turnuri s-au descoperit mai multe vase mari de provizii.

Cetatea dacica Costesti - Cetatuie

Costesti, sat in com. Orastioara de Sus (jud. Hunedoara), unde, pe dealul numit 'Cetatuia', la alt. de 561 m, se afla una dintre cele mai insemnate cetati dacice din ultimele doua sec. dinainte de cucerirea romana. Fortificatia acesteia consta dintr-un val de pamant cu palisada, lat la baza de cca. 6 -8 m si cu o inaltime de 2 -2,50 m, care proteja partea superioara a dealului, platoul si terasele.

In partea de S-V, fortificatia era dublata de un zid masiv, prevazut cu turnuri, lucrat din blocuri de piatra fasonata pe fetele exterioare (paramente), legate intre ele prin intermediul unor barne de lemn, interiorul fiind umplut cu pietre si pamant (emplecton), tip de zid de aparare dacic numit murus Dacicus. Latimea lui era de 3

m. Acestor intarituri li se mai adauga si o dubla palisada care inconjura platoul si doua turnuri de paza situate pe coasta de N, un al 3-lea turn cu aceleasi functii fiind gasit pe latura de E.

Pe platou se afla urmele a doua turnuri-locuinta, construite, la baza, cu temelii de piatra si in partea superioara din caramizi (chirpici). O scara monumentala, din piatra fasonata, lata de 3 m, ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevazuta cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar in fata cu o poarta de lemn.

Pe laturile de E si de V ale cetatii s-au gasit doua cisterne de apa, la care se adauga si cateva gropi sapate in stanca pentru strangerea apei de ploaie. Pe terasele din jurul platoului au fost ridicate sanctuarele cetatii, ale caror resturi constau din siruri (aliniamente) de discuri de piatra de calcar, similare celor de la Gradistea Muncelului - Sarmizegetusa Regia. Cetatea de la Costesti a fort resedinta unora dintre regii geto-daci. Situata la intrarea in valea apei Gradistea, centrul de la Costesti a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Gradistea Muncelului. Distrusa in timpul primului razboi daco-roman, in 102 p. Chr., cetatea este grabnic refacuta si apoi definitiv distrusa si abandonata in anul 106 p. Chr., odata cu cucerirea Daciei de catre romani. Ruinele ei au servit drept cariera de piatra pentru construirea castrului de la Bucium.

////////

Dealul 'Cetatuia', cu cetatea de pe culmea sa formeaza un punct de paza deosebit,cu vedere la mare distanta, plasat la intrarea in masivul stancos al MuntilorSureanu, acolo unde Apa Gradistei se ingusteaza deodata.

Sistemul de aparare al cetatii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificatii:valuri de pamant, un zid de piatra gros de cca. 3 m, flancat de trei bastioane si odubla palisada ce inconjoara partea de sud a inaltimii.Platoul cel mai inalt este ocupat de doua turnuri-locuinta, construite din blocuri depiatra si caramizi, la care se ajungea urcand pe o scara monumentala. Tot aici segasesc urmele baracilor soldatilor din garnizoana si un turn de observatie.

Pe terase au fost identificate lacasuri de cult (sanctuare), cisterne de apa, etc.Cetatea, asemeni celorlalte din sistemul de fortificatii dacice din muntii Orastiei, afost construita in perioada dintre domnia lui Burebista si cea a lui Decebal (sec. I a.

Chr. -sec. I p. Chr.). Distrusa in urma celui de-al doilea razboi daco-roman (105 -106 p. Chr.), cetatea nu a mai fost refacuta.

1                    drum de acces

2                    val de pamant

3                    zid de incinta

4                    turnuri de observatie

5                    turnuri locuinta

6                    baza de piatra a turnului de veghe

7                    sanctuare rectangulare

8                    cisterne

Cetatea Luncani - Piatra Rosie

Piatra Rosie, inaltime submontana (832 m alt.) in zona Muntilor Orastiei, situata pe teritoriul com. Bosorod (jud. Hunedoara), pe al carei platou a fost ridicata o cetate dacica datata la finele sec. 1 a. Chr. si in sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevazuta cu o dubla fortificatie.

Primul zid de incinta, cel mai vechi, de forma patrulatera, cu dimensiunile de 102 x 45 m si cu cinci turnuri interioare (patru la colturi si unul pe latura de E), a fost construit din blocuri de piatra fasonata legate intre ele prin intermediul unor barne de lemn ale caror capete erau fixate in scobituri in forma de coada de randunica. Spatiul dintre cele doua paramente era umplut cu pietre obisnuite si cu pamant, tehnica folosita si la celelalte fortificatii ale cetatilor dacice din aceeasi zona. Accesul in cetate se facea prin turnul din coltul de N-E spre care ducea un drum lat de 3 m, in trepte, pavat cu lespezi de piatra.

In interiorul cetatii s-au gasit urmele unei mari cladiri cu absida, construita din lemn pe temelii de piatra, si o cisterna. A doua incinta, constand dintr-un zid de piatra si pamant gros de 1,50-2 m, intarit si cu palisada, cuprindea zona de E, cu mai multe terase si reunind doua dintre turnurile ridicate anterior. Aceasta incinta, cu rol de avanpost, pare sa fi fost ridicata in rastimpul dintre cele doua razboaie daco-romane.

In partea de N-V a primei cetati s-au gasit cativa tamburi de piatra apartinand unui sanctuar si urmele unor cladiri cu mai multe incaperi, asezate pe temelii de piatra.In cursul cercetarilor arheologice efectuate in 1921 si 1949 au fost descoperite: ceramica de diferite tipuri, unelte, arme si piroane de fier, obiecte din bronz, printre care si un opait, monede din Thasos, Histria si denari romani republicani, la care se adauga un candelabru cu trei brate, bustul de bronz al unei divinitati si resturile din invelisul de fier al unui scut, frumos ornamentat, avand in centru un bour inconjurat de un decor de palmete.

Cetatea de la Piatra Rosie facea parte din sistemul de fortificatii dacice din zona Muntilor Orastiei, avand ca rol principal apararea dinspre V a capitalei Sarmizegetusa Regia de pe dealul Gradistea Muncelului. Ea a functionat pana in timpul razboaielor daco-romane din anii 101-106 p. Chr., cand a fost distrusa.

Pe Dealul Piatra Rosie, in apropierea satului Luncani, in partea superioara a vaii cu acelasi nume, la altitudinea de 831 m, se afla cetatea dacica cunoscuta sub numele de Luncani - Piatra Rosie.

Cetatea, ridicata din piatra, are forma patrulatera, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevazuta cu patru turnuri de aparare, situate in colturile incintei, iar un al cinceleafiind situat la mijlocul laturii de est a fortificatiei. In interiorul incintei au fost identificate vestigiile unei constructii de lemn, ale carei baze de piatra s-au pastrat integral. Pentru aprovizionarea cu apa a garnizoanei stationate aici, in coltul de nord-vest al cetatii exista o cavitate sapata direct in stanca.

In afara incintei cetatii au fost observate urmele unui sanctuar, format din aliniamente de baze de coloane din piatra (plinte).

Pe coasta estica a dealului, exista o a doua incinta, constituita din ziduri din piatra de stanca si o palisada. Latura estica a celei de-a doua incinte se unea cu laturavestica a fortificatiei de pe culme. In interiorul celei de-a doua incinte a fost observat traseul unui drum antic, pavat cu piatra.

Drumul de acces catre cetate, era flancat de trei turnuri de paza.

Cetatea de la Piatra Rosie face parte din sistemul de fortificatii care apara capitala regatului dac de la Sarmizegetusa Regia. Prin amplasarea ei geografica, cetatea controla accesul spre Gradistea de Munte dinspre Valea Streiului.

1                    Drum pavat

2                    Scara de acces

3                    Turnuri de observatie

4                    Zid de incinta

Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia

Grandioasa capitala a regatului dac, construita probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea in perimetrul sau cetatea, zona sacra si asezarea civila.

Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma ca zidurile ei, ridicate in tehnica 'murus Dacicus', inconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectand configuratia terenului. Dupa cucerire, romanii au reamenjat cetatea, marindu-I suprafata, fara a respecta insa traseul zidurilor dacice sau tehnica de constructie a acestora.

La cca. 100 m est de cetate, pe doua terase, se afla zona sacra, la care duce un drumpavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminandu-se intr-o piateta. In acest spatiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular si circular, unele fiind construite din piatra de calcar, iar altele din andezit.

Asezarea civila formata din cartierele de est si de vest, se intindea pe cateva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacica documentat pana in prezent. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite,hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile. Intr-una din aceste locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu stampila 'DECEBALUS PER SCORILO'.

Dupa victoria asupra dacilor, in urma sangeroaselor razboaie din anii 101-102 si 105-106, romanii au cantoinat temporar in cetate o garnizoana formata din detasamente ale Legiunii IV Flavia Felix.

A. Cetatea dacica

B. Cetatea romana

C. Zona sacra

1                    Poarta de vest

2                    Zidul de incinta al cetatii

3                    Poarta de est

4                    Drumul pavat

5                    Sanctuarul mare de calcar

6                    Sanctuarul mic de calcar

7                    Sanctuarul mare circular

8                    Sanctuarul mic circular

9                   

10                Sanctuar patrulater de andezit

11                Sanctuar patrulater de andezit

12                Discul solar (Soarele de andezit)

13                Sanctuarul mare de andezit

Baia romana

Turn de observatie pentagonal