ISTORIE CLASA a IX-a

UNITATEA DE INVATARE

ROMA ANTICA

ROMA

INTEMEIERE

La caderea Troiei fiul regelui Troiei ENEAS fuge in zona Italiei, in LATIUM si creaza ALBA-LONGA.

Dupa 3 secole in Alba-Longa ajunge conducator NUMITOR care este inlaturat de AMULIU (fratele sau) si da ordin ca nepotii lui Numitor sa fie ucisi in padure; Calaul le face un cos din trestie si-i pune pe Tibru, apoi ii scapa o lupoaica care-i creste o perioada apoi un cioban ii ia si-i creste. Ajung mari si descopera istoria lor, i-l inlatura pe Amuliu si-l elibereaza pe bunicul lor Numitor, care-i lasa sa intemeieze un oras unde au fost crescuti de lupoaica. Cand este intemeiat orasul cei 2 frati se cearta pentru numele lui, dar se hotarasc ca acel care va vedea pe cer odata cei mai multi vulturi ii va da numele. Remus vede 6 si Romulus 12; Remus il provoaca la lupta pe Romulus dar castiga Romulus si-i da numele orasului ROMA in 753 i.Cr.

Intemeierea Romei este confirmata arheologic in sec. VIII i.Cr. prin descoperirea pe colina PALATIN a unei asezari de pastori. Condusa de regi (primul ROMULUS).

In sec. VI i.Cr. vin ETRUSCII (se pare din Asia Mica, si aduc scrisul) si incep amenajarea FORULUI de la poalele Palatinului si ridicarea unor fortificatii, dand in felul acesta Romei primele forme urbane.

CONDUCEREA

REGELE care avea puteri limitate, fiind judecator si preot, iar in treburile statului era ajutat de:

SENATUL - 100 membrii, alesi din randul patricienilor, elabora legile, confirma alegerea regilor si le controla activitatea.

ADUNAREA POPORULUI.

STRUCTURA SOCIALA - populatia cetatii (civitas) era impartita in:

PATRICIENII - singurii care se bucurau de calitatea de cetateni (membrii cetatii).

PLEBEA - restul populatiei libere.

Potrivit traditiei SERVIUS TULLIUS (al 6 rege) asasinat in 535 i.Cr. este autorul celor mai importante reforme din epoca regala prin care s-au format comitiile centuriate si calitatea de cetatean a fost conditionata nu de origine si de venit.

TERQUINIUS SUPERBUS (al 7 rege, si ultimul, etrusc) el a fost inlaturat de la putere in anul 509 i.Cr. in urma unei rascoale a romanilor nemultumiti de tirania lui, si se va instaura republica.

RES PUBLICA

Perioada de dubla confruntare, plebea impotriva patriciatului si lupta pentru supramatie in Italia.

Perioada 494-287 i.Cr. Plebea lupta pentru egalitate politica, in prima etapa aleg secesiunea, obtin dreptul la 2 tribuni care sa le apere interesele, iar in 494 i.Cr. primele legi scrise LEGILE CELOR 12 TABLE se impart MAGISTRATURILE, si drepturi egale pentru toti cetatrnii. Este eliminata interdictia casatoriei intre patricieni si plebei, iar in final unul din consuli va fi desemnat de plebe. Beneficiaza plebeii bogati, care impreuna cu vechii patricieni, vor forma o noua categorie social-politica, nobilimea (NOBILITAS) care va detine puterea economica si politica.

CETATENII romani formau 3 adunari populare:

COMITIA CENTURIATA - caracter ELECTIV;

COMITIA TRIBUTA - caracter LEGISLATIV;

COMITIA CURIATA - confirma PREOTII IN FUNCTII;

MAGISTRATII - PUTEREA EXECUTIVA - 10 TRIBUNI - alesi pe 1 an formau o ierarhie:

CHESTORII - impozite si gardienii tezaurului public.

EDILII - politica urbana, jocurile si aprovizionarea Romei;

2 PRETORI - justitia, uneori imperator;

2 CONSULI: conduceau afacerile republicii; conduceau armata; prezidau cele 3 Adunari si Senatul.

2 CENZORI desemnati pe 18 luni - desemneau noii senatori;

SENATUL - 300 de membrii - aveau puteri in materie de finante si politica externa, sfatuiesc magistratii.

Cand Republica era in pericol consulii declarau DICTATURA;

SOCIETATEA ROMANA TRADITIONALA

Viata romanilor - simpla:

lipsita de lux; ascultau superiorii; respectau deciziile magistratilor;

casele simple - lipsite de mobila;

hrana si imbracamintea - erau simple

Familia romanilor - baza societatii; tatal avea putere absoluta;

Viata religioasa - politeisti;

taranii - dadeau sacrificii zeitatilor agrare pentru recolta;

sefii familiilor - cinsteau mortii si zeii protectori ai casei;

Cetatenii - participau la ceremoniile organizate pentru zeii cetatii: Iupiter, Iunona, Marte;

Puterea religioasa - preotii - organizati in colegii:

COLEGIUL PONTIFILOR - functii teologice si juridice;

COLEGIUL AUGURILOR - interpretau intentiile si vointa zeilor - prin observarea zborului si a cantecului pasarilor;

COLEGIUL HARUSPICIILOR - preziceri in urma cercetarii maruntaielor animalelor sacrificate;

CUCERIREA ROMANA

Cauze: controlul centrului Italiei si asigurarea securitatii;

Cuceriri:

la inceput etruscii - sec IV;

apoi intreaga Italie;

intre 264 si 146 i.Cr. - RAZBOAIELE PUNICE;

Primul razboi punic 264-222 i.Cr

victorii pe uscat si mare - ocuparea Siciliei;

Roma isi intareste pozitia in Mediterana:

238 i.Cr - ocuparea Sardiniei si Corsicii;

225 si 219 i.Cr. Controlul coastelor estice a Marii Adriatice;

222 i.Cr. - ocuparea Galiei Cisalpine;

Al doilea razboi punic 218-201 i.Cr. HANNIBAL;

218 i.Cr. victorii cartagineze la Ticinium si Trebiae;

217 i.Cr. - victorie punica la lacul Trasimenus;

216 i.Cr. - lupta de la Cannae - victoria lui Hannibal;

202 i.Cr. - victorie romana la Zama sub conducerea lui Scipio; romanii victoriosi preiau posesiunile cartagineze din Spania si impun tribut;

Al treilea razboi punic 149-146 i.Cr. romanii cuceresc si distrug Cartagina, organizeaza provincia romana Africa;

sec II i.Cr. Cucereste Macedonia, Grecia, si pana in Asia Mica si Egipt

sunt integrate Spania si Galia;

ELENISMUL SI VALORILE ROMANE

Roma intra in legatura cu elenismul si civilizatiile asiatice, imbogatind civilizatia romana;

Contactul cu ELENII DEZVOLTA LA ROMANI INCLINATIA SPRE LUX, astfel:

CONSTRUCTII, DECORAREA MOBILIERULUI, GUSTUL PENTRU TABLOURI, MOZAICURI, FRESCE MURALE, BASORELIEFURI - duce la slabirea coeziunii traditionale a romanilor;

RELIGIA romanilor - INCHINATA ZEILOR GRECI;

LIMBA GREACA - DEVINE LIMBA DE CULT A ROMANILOR - inlocuita in sec. I. i.Cr. cu limba latina;

primele SCRIERI IN LIMBA LATINA SUNT COPII ALE CULTURII GRECESTI CA FORMA SI TEME DEZVOLTATE.

TEATRUL, RETORICA, ISTORIA, POEZIA COPIAZA MODELUL GRECESC.

FILOSOFIA COPIAZA MODELUL GRECESC, astfel:

CICERO - transpune in forme romane filosofia greaca;

Istoriografi - SALLUSTIUS si CEZAR;

In sec II i.Cr. Apare o arta romana originala:

In ARHITECTURA apare BOLTA si CUPOLA.

PICTURA si SCULPTURA avea caracter decorativ;

se naste CULTURA ROMANA - prin combinatia elementelor ETRUSCE - LATINE - ELENISTICE - ORIENTALE

ZEII GRECI SI ROMANI

CRIZA REPUBLICII ROMANE

CRIZE SI REVOLTE

in conducere apar 2 grupuri de putere din negustori bogati si cavaleri:

ECVESTRU - a cavalerilor.

SENATORIAL - a bogatilor.

Se formeaza mari domenii funciare arendate nobililor prin licitatie;

clasa proprietarilor mici si mijlocii - desfiintata in urma razboaielor, dar creste mult clasa sclavilor;

Aceste clase nemultumite organizeaza rascoale in sec II-I i.Cr. in sudul Italiei indeosebi

SPARTACUS - 73 i.Cr.

intre 91 si 88 i.Cr. - rascoala socilor pentru cetatenia romana;

Politic - institutiile republicii erau tot mai incapabile sa guverneze un teritoriu vast cat avea Roma (50 mil loc. in 14 provincii);

Luptele dintre 2 grupari reformatoare:

POPULARII - partizanii adeptii schimbarilor in favoarea poporului

OPTIMATII - conservatorii;

Criza institutiilor militare - CAIUS MARIUS - creaza o armata de voluntari platiti - folosita pentru satisfacerea ambitiilor personale politice - ea participa la multe razboaie civile;

SFARSITUL REPUBLICII

INCERCARI DE REDRESARE A REPUBLICII ROMANE:

CATO - considera salvarea revenirea la o viata simpla;

Fratii GRACCHI -

Reforma agrara pentru redistribuirea bogatiei

Pret scazut la grau pentru tarani;

SYLLA -82 i.Cr. introduce dictatura - prin care-si elimina adversarii;

Primul TRIUMVIRAT - 60 i.Cr. Caesar - Pompei - Crassus

CAESAR - 48 i.Cr. - dictatura militara - introduce ideea puterii absolute in mana unui singur om.

in anul 44 i.Cr. Caesar este asasinat, incepe un razboi civil intre Antoniu si Octavian, invinge Octavian in 31 i.Cr.

Al doilea TRIUMVIRAT - 43 i.Cr. Antoniu - Octavian - Lepidus;

OCTAVIAN in 27 i.Cr. Proclama IMPERIUL numit PRINCIPAT;

IMPERIUL

OCTAVIAN - instaureaza IMPERIUL - PRINCIPATUL - 27 i.Cr.- 284 d.Cr.

IMPERIUL - institutiile traditionale - mentinute - dar isi pierd puterea.

IMPARATUL - avea puterea absoluta.

PRINCEPS SENATUS - primul cetatean al Republicii, prim senator, Consul, Tribun pe viata, Drept de veto.

IMPERATOR - comandant suprem al armatei - titlu acordat de Senat fiindca salvase Republica de dusmani si comandantul justitiei;

CENZOR - controla moravurile;

MARE PONTIF - avea mare autoritate asupra vietii religioase si imperiale; Cultul imparatului. Cultul Romei;

AUGUSTUS (marit, sacru) plus CEZAR nume dat de Senat dupa numele tatalui sau adoptiv, caruia i se atribuia originea divina;

PARINTE AL PATRIEI - titlu onorific - arata legatura dintre imparat si popor;

SENATUL - primeste atributii administrative;

- isi alege membrii din provincii;

ORDINUL ECVESTRU - ordin din care-si recruta imparatul prefectii, membrii Consiliului Principelui;

Dintre senatori si cavaleri - desemnati guvernantii provinciilor - LEGATUS;

Principatul - regim in care Senatul are putere teoretica;

atributiile imparatului nu se transmit ereditar;

Pana in sec III imparatii au respectat si colaborat cu Senatul, dar dupa sec III au avut tendinta de a instaura monarhii absolute de drept divin inlocuind PRINCIPATUL cu DOMINATUL;

In anul 14 e.n moare Octavian (domnia lui a fost una de pace, ordine, prosperitate), ajung la conducere 4 dinastii;

IULIA-CLAUDIA SI FLAVIILOR - continua cuceririle anterioare RAETIA, NORICUM, PANNONIA, N-V HISPANIEI, BRITANNIA. Aceste cuceriri au atenuat certurile de la Palat, comploturile si loviturile militare;

ANTONINILOR SI SEVERILOR - aprox 150 ani, are loc asa numita "pax romana ", prosperitate, stabilitate institutionala;

Ex. Imparati: Traian, Hadrian;

Dupa Severi - Imperiul intra in criza - profita barbarii;

Armata prin care se incerca stapanirea situatiei isi alege singura imparatii ANARHIE POLITICA - principatul devine - MONARHIE ABSOLUTA DE TIP MILITAR.

PAX ROMANA

PAX ROMANA - opera a Antoninilor si Severilor - perioada de prosperitate economica si pace;

"statul roman mondial" - creatia primilor imparati si cuprindea: bazinul Marii Mediterane, Europa Central-Sudica, Africa de Nord si Asia Mica; atinge apogeul in sec. II - III;

Imperiul era divizat in provincii:

SENATORIALE - conduse de un proconsul numit de Senat;

IMPERIALE - conduse de un legatus, desemnat de imparat;

Rolul lor era perceperea impozitelor, fundamentate pe o evidenta stricta a populatiei (recensaminte periodice) si pe o evidenta cadastrala a proprietatii funciare;

Caracalla va acorda cetatenie romana tuturor locuitorilor liberi ai Imperiului - vor accepta autoritatea romana ;

ARMATA SI SISTEMUL DEFENSIV

"PAX ROMANA" - era si asigurarea securitatii Imperiului si locuitorilor;

Securitatea era realizata prin:

LIMESURI - granitele naturale (munti, rauri, deserturi), iar acolo unde nu erau linii naturale erau fortificate;

ARMATA STATIONATA - pe frontiere (9000 km), organizata in legiuni (30);

RETEA DE DRUMURI - legau provinciile cu Roma si intre ele - deplasarea rapida a trupelor si desfasurarea actiunilor militare;

ROMANIZAREA

ROMANIZAREA - a face pe cineva sa devina roman;

FACTORII ROMANIZARII:

ARMATA SI ADMINISTRATIA - au fost elemente favorabile procesului de romanizare, permitand contopirea elementului greco-latin si autohton;

VETERANII - datorita experientei si culturii lor;

URBANIZAREA - crearea de noi orase si adaptarea fostelor orase de tip grecesc la noile cerinte romane: forumul, basilicile, templele, monumentele, arenele de spectacol, termele.

UNITATEA LINGVISTICA SI JURIDICA

limba latina - vorbita in V. Imperiului;

limba greaca - oficiala in Europa Orientala;

Cultura scolara - difuzarea unor modele si valori greco-latine, prin operele lui HOMER SI VERGILIUS;

dreptul roman s-a impus in tot imperiul;

RELIGIOS - are loc o combinatie intre zeii romani si cei locali;

marii zei ca Iupiter, Marte, Mercur - apar in toata Europa; plus culte locale;

Combinatia - nu a dus la disparitia elementelor autohtone ci prin accentuarea romanizarii formandu-se limbile si popoarele romanice; Apoi prin aparitia migratorilor si aportul lor - s-au format popoarele si limbile neolatine;

VIATA ECONOMICA

PAX ROMANA - a insemnat o puternica dezvoltare a economiei, comertului;

AGRICULTURA - ramura de baza;

planta principala - graul;

vinul - element principal in alimentatie - a extins cultura vitei de vie in Iberia si Galia;

pentru restul zonelor - preponderent vinul grecesc;

cultura pomilor fructiferi - maslin;

s-au extins suprafetele agricole prin defrisari si asanari;

din sec. I agricultura Romei decade datorita ofertei provinciilor si cererii mari:

Africa - granarul Romei;

Spania - furnizorul de ulei;

Galia - vin, grau, in, ceapa, fructe de padure;

MESTESUGURILE

Minele apartineau statului - exploatate - direct sau indirect prin particulari;

S-au inmultit pravaliile si atelierele;

Produsele s-au diversificat. covoare - Siria si ceramica - Grecia;

COMERTUL - s-a dezvoltat datorita:

Abundentei de produse;

Stabilitatii monedei romane (dinarul de argint

Cererea romanilor de: Produse de lux; Constructii;

Reteaua de drumuri pe uscat bine intretinute;

Securitatea transportului pe mare

Porturi: Bizant, Antiohia, Alexandria, Ostia, Pizzouli;

Produse: grau, vin, ulei, bijuterii, mirodenii, stofe pretioase din Orient sau Extremul Orient, sclavi, fildes, animale salbatice din Africa, chihlimbar, bauturi nordice;

imparatul proteja negustorii organizati in colegii;

T     Succesul economic - utilizarea muncii sclavilor;

STRUCTURA SOCIETATII

SCLAVII

T     folositi la toate muncile;

T     nu aveau nici un drept

OAMENII LIBERI

T     Considerati cetateni ai imperiului, impartiti dupa avere;

T     Puteau face comert;

T     Puteau detine o gospodarie;

T     Puteau fi: agricultori, mestesugari, vanzatori, soldati;

T     Cei mai saraci sunt hraniti gratuit de Imparat;

T     Cei bogati detineau magistraturi si functii inalte

PATRICIENII

T     detineau functiile de conducere in stat;

T     erau marii proprietari de pamant

T     Structura sociala nu era rigida, permitea miscarea de la o categorie la alta;

ROMA OCUPA DACIA

T     Inca din sec I. i.Cr. INCEP CONTACTELE DINTRE DACI SI ROMANI, la inceput COMERCIALE, care se accentueaza in sec I d. Cr. si in special dupa anul 100 d.Cr.

T     Aceste contacte duc la OCUPAREA GETO-DACILOR si nasterea unui nou popor / ROMAN

CUCERIREA ROMANA

T     Prima prezenta a romanilor in zona dacilor dateaza din timpul lui Burebista (82-44);

T     In perioada 9 -10 este creata provincia PANNONIA;

T     In anul 14 este creata provincia MOESIA;

T     in anul 28 este ocupata Dobrogea si alipita in anul 46 la Moesia;

T     Pericolul roman pentru daci ii fac pe acestia sa reactioneze atacandu-i pe romani indeosebi la Sudul Dunarii ca sa-i faca pe romani sa renunte la Moesia si Pannonia si drept urmare are loc reactia romanilor de a-i pedepsi pe daci;

T     Seria razboaielor din timpul lui Decebal incep in:

T     Perioada anilor 60, la sfarsitul domniei lui Nero.

T     in iarna 85/86 regele dacilor, Duras trece Dunarea si prada imperiul Roman, dacii sunt respinsi;

T     in 87 - Cornelius Fuscus este invins de daci la Tapae;

T     in 88 - Tettius Iulianus - invinge dacii la Tapae, dar apoi pierde o confruntare cu cvazii si marcomanii in Pannonia si romanii sunt nevoiti sa incheie o pace defavorabila cu dacii;

T     in anii 101/102 si 105/106 Traian obtine victorii impotriva dacilor, pentru ca in 106 Dacia sa devina provincie romana;

ROMANIZAREA

T     Dacia - provincie - IMPERIALA - mare atentie din partea imparatului:

T     a fost reorganizata in 4 randuri: 106, 119, 123, 168;

T     nr. mare de soldati romani - in castre, pe limesuri sau dispersati prin provincii;

T     politica de colonizare rapida - adusi colonisti din tot Imperiul, agricultori, mestesugari si negustorii - vor crea asezari tipic romane: CANABAE, VICUS, PAGUS, VILLAE RUSTICAE;

T     se vor realiza contacte intre romani si daci - care vor duce la integrarea rapida a bogatiilor provinciei in fluxul general al Imperiului;

T     Dacia devine granarul Imperiului

T     minele de aur din Apuseni - fiind o sursa pentru Imperiu;

T     fierul sau sarea - valorificate;

T     Inflorirea economica a Daciei Felix - datorata retelei de drumuri ce legau Roma de provincie sau strabateau provincia;

T     Are loc o urbanizare intensa exprimata in:

T     Ptolemeu - indreptar geografic;

T     Tabula Peutingeriana;

T     Orasele aveau 3 forme:

T     COLONIA - dupa modelul Romei;

T     MUNICIPIA - autonomie administrativa.

T     METROPOLIS - forma superioara de dezvoltare.

VIATA RELIGIOASA

T     Ilustreaza intrepatrunderea elementelor dacice cu cele romane - SINCRETISMUL RELIGIOS;

T     Erau adorati indeosebi zeii romani: Iupiter, Iunona, Minerva;

T     Apare INTERPRETATIO ROMANA - adorarea unor zeitati dacice sub nume romane: Bendis, Zalmoxis;

T     Sunt mentinute elementele autohtone: cultul cavalerului trac;

T     In urma romanizarii are loc contopirea dacilor cu romanii, iar apoi prin venirea migratorilor se adauga elementul migrator, astfel prin contopirea acestor elemente formandu-se POPORUL ROMAN;

DEZMEMBRAREA IMPERIULUI ROMAN

+I FORMAREA REGATELOR BARBARE

CRIZA ROMANn 292 - pentru u=urarea administr[rii Imperiului , il divizeaz[ ]n 4 p[ri =I-=I asociaz[ 3 ]mp[rai - TETRARHIE ( conducerea celor 4 ) ;

}mparte imperiul ]n DIOCEZE ;

CONSTANTIN CEL MARE ( 306-337 )

creaz[ o nou[ capital[ - CONSTANTINOPOL - unde o mut[ ]n 330 .

reface pentru scurt timp unitatea imperiului ]n jurul noii capitale

THEODOSIUS ( 379-395 )

]mparte imperiul la moartea sa ]n 2 dup[ cei 2 fii

HONORIUS - Imperiul Roman de Apus - Roma ;

ARCADIUS - Imperiul Roman de R[s[rit - Constantinopol ;

Viata economic[ trece sub controlul statului

Este introdus[ ereditatea obligatorie a meseriilor .

Locul sclavilor luat de COLONI .

Conducerea puternic centralizat[

Statul puternic f[rmiat s[ fie u=or de controlat =I ap[rat ;

Legiunile ]mp[rite ]n deta=amente de 1 000 de saldai s[ acopere toate punctele ameninate .

HERODOT

Considerat un autentic ]ntemeietor al disciplinei istorice , fiind supranumit de Cicero < p[rintele istoriei > .

S-a n[scut la HALICARNAS ]n 485 }.Cr. =I a murit ]n Italia ]n 420 }.Cr. ]ntr-o colonie greceasc[ .

De=I a participat de timpuriu la evenimentele politice , s-a stabilit pentru mult[ vreme la Atena unde s-a integrat ]n viaa cultural[ . A venit ]n contact cu filosofia sofist[ , a f[cut parte din Oamenii apropiai de Pericle , fiind prieten cu Sofocle .

}n opera sa ISTORII sunt prezentate =I evocate :

primele contacte ale grecilor cu per=ii ;

istoria lui Clesus ;

situaia grecilor ]n sec.VI ].Cr.

cre=terea puterii persane ;

Aproape jum[tate din opera lui Herodot e destinat[

prezent[rii campaniilor persane ]mpotriva Greciei Europene .

Momentele principale sunt tratate amplu ]ntr-o viziune dramatic[ .

Sursele de informare ale lui Herodot :

scrierile logrografiilor ( scriitori de proz[ care sunt istorici amatori din sec VI , ace=tia penduleaz[ ]ntre mitologie =I realitate.

poezia epic[ ( ca o povestire , f[r[ rim[ ) ;

]nsemn[ri asupra oracolelor ;

documente existente ;

unele inscripii ;

datele provenite de la martori oculari ;

datele culese cu prilejul c[l[toriilor pe teritoriile ora=elor grece=ti , ]n Egipt , ]n Siria , Babilon , N. M[rii Negre ;

Din propriul text afl[m : < Herodot din Halicarnas , ]nf[i=az[

aici cele aflate ]n cercetarea sa ; ca s[ nu fie uitate cu trecerea vremii c`te s-au f[cut ]ntre oameni . mari =I minunate ispr[vi ce le-au s[v`r=it ]n v[zul lumii ]ntregi , grecii , ca s[ nu-=I piard[ faima > .

Nu s-a limitat la consultarea izvoarelor scrise ci s-a informat direct cutreier`nd teritorii , oferind descrieri geogrefice =I etnografice .

Se observ[ ca metod[ de prezentare a faptelor naraiunea . Nu scap[ ateniei sale nici evenimentele stranii , nici faptele anecdotice . Manifest[ o tendin[ de obiectivitate =I are un stil apropiat de cel literar .

Ca deschiz[tor de drumuri opera lui are incontestabile merite dar =I limite mai ale ]n ce prive=te modul de prezentare a faptelor . El face trecerea ]ntre scrierile logografilor =I predecesorilor s[I .

THUKYDIDES ( 460-396 ].Cr. )

E apreciat ca cel mai mare istoric al antichit[ii .

Fiul lui Oroles , de origine trac[

}n 425-424 ].Cr. Adunarea Poporului l-a ale strateg .

A fost exilat de la Atena aproximativ 20 de ani , aceast[ situaie nu l-a demobilizat , ci a ]ntreprins c[l[torii de studiu lu`nd contact cu diver=I oameni =I av`nd curiozitatea s[ verifice adev[rul istoric .

}n perioada de exil a elaborat Rn 375 - hunii vin ]n Europa - =oc`nd Occidentul ; Sub presiunea lor germanii n[v[lesc ]n Imperiul Roman de Apus distrug`ndu-l .

Romanii nu pot ap[ra Roma fiind jefuit[ :

]n 410 de vizigoii lui Alaric ;

]n 455 de vandalii lui Genseric ;

Popoarele barbare ocup[ regiuni din Imperiul Roman =I

formeaz[ regate barbare

Astfel Imperiul cunoa=te un proces de barbarizare lent[ , astfel ]n sec. IV-V ]n zona de frontier[ era greu de distins un roman de un barbar ;

Mai mult barbarii devin ap[r[torii Imperiului ]mpotriva altor barbari ;

}n 476 - gernamii condu=I de ODOACRU l-au detronat pe ROMULUS AUGUSTUS ( copil de 12 ani ) , disp[r`nd Imperiul Roman de Apus .

Imperiul Roman de R[s[rit rezist[ p`n[ ]n 1453 c`nd cade sub presiunea turcilor

IMPERIUL ROMAN DE APUS

}n Occident ]n locul Imperiului I-au na=tere regate barbare independente =I rivale .

Barbarii au p[strat : dreptul roman , limba latin[ =I cre=tinismul deoarece :

barbarii erau inferiori populaiei romanizate 5-10 % .

civilizaia roman[ era superioar[ ;

Populaii barbare =I zona lor de stabilire :

VIZIGO|II - str[bat Europa =I se stabilesc ]n Spania ;

VANDALII - ]mpin=I de vizigoii din Spania , trec ]n N. Africii unde-=I creaz[ un regat ;

OSTROGO|II - I-au conducerea Italiei sub regele Teodoric .

LONGOBARZII-BURGUNZII =I FRANCII - se stabilesc ]n Frana ( sec.V ) =I N. Italiei .

ANGLO-SAXONII - s-au stabilit ]n Anglia .

EVANGHELIZAREA BARBARILOR

GOTII - iniial sub form[ arian[ - rol important av`ndu-l

ULFILA ( c. 310-380 ) ;

Creaz[ un alfabet glagolitic ;

Traduce biblia ]n limba got[ ( cel mai important monument al literaturii germane ) ;

OSTROGO|II =I LONGOBARZII - au fost =I ei arieni ;

FRANCII - ]n 496 regele CLOVIS ( 481-511 ) - s-a convertit la

cre=tinismul de tip roman urmat apoi de toi francii , iar monarhia francez[ devine suportul papalit[ii ;

IMPERIUL ROMAN DE Rn Occident :

Are loc o ruralizare a societ[ii ;

Cultura se retrage ]n Biserici =I m[n[stiri ;

}n Orient :

Se menin marile ora=e cu intense activit[i me=te=ug[re=ti =I comerciale ;

Social - Se menin comunit[i de oameni liberi ;

Administrativ - ]ntreaga administraie depindea de ]mp[rat

Militar - soldaii primeau un lot de p[m`nt ]n schimbul serviciului militar ;

}n secolul V imperiul este dominat de LUPTE CRISTOLOGICE ( natura uman[ sau divin[ a lui Cristos ) ;

NESTORIENII - accept[ doar natura uman[ a lui Cristos ;

MONOFIZI|II - accept[ doar natura divin[ a lui Cristos ;

Conciliul de la Niceea 325 - reune=te cele 2 poziii ,

proclam`ndu-l pe fiu consubstanial cu tat[l

Conciliul de la Constantinopol 381 - proclam[ faptul c[ ]n TREIME exist[ o substan[ =I 3 ipostaze ;

Ambele concilii fiind o puternic[ lovitur[ pentru eretici ;

Pe plan extern :

Imperiul dominat de ameninarea : vizigoilor , hunilor =I ostrogoilor ;

}n 488 Ostrogoii lui Teodoric sunt alungai de la Constantinopol =I ajung ]n Italia , Imperiul Roman de R[s[rit evit[ soarta Romei =I preg[te=te o puternic[ restaurare ]n sec. VI .

APARI|IA NOILOR POPOARE EUROPENE

LATINII +I GERMANII

P`n[ ]n secolul V - Roma dorea un stat mondial prin identificarea politicului cu civilizaia .

Tot ce era ]n afara lumii lor era numit[ barbarie .

}n momentul c[derii Roma era cre=tinat[ =I va cre=tina popoarele supuse . Drept urmare iau na=tere popoarele latine : italienii , francezii , spaniolii , portughezii , rom`nii ;

Etnogeneza - s-a realizat prin :

substrat - elementul b[=tina= ;

strat - coloni=tii romani ;

superstrat sau adstrat - elementul de adaos - germanic sau slav ;

GERMANII - sunt adstratul ]n constituirea populaiilor europene , dar au alc[tuit =I popoare de sine st[t[toare ;

Popoare cu strat german : germanii , austriecii ;

Popoare cu adstrat german : elveienii , olandezii , danezii , norvegienii , suedezii , englezii , irlandezii din nord ;

SLAVII - p`n[ ]n secolul VII erau pe valea superioar[ a Niprului =I Vistulei , de unde migreaz[ ]n 3 direcii :

Spre est - ru=ii =I ucrainienii

Spre vest - polonezii , cehii =I slovacii ;

Spre sud - s`rbii , slovenii =I croaii ;

Migraia lor nu a ]mpiedicat venirea altor popoare .

Bulgarii - mongolici a=ezai ]n 681 la sudul Dun[rii =I slavizai ;

Maghiarii - fino-ugrici - ca =I estonienii =I finlandezii - a=ezai ]n 896 ]n Pannonia ;

Toi vor forma state durabile

}n Nordul Europei - popoare baltice - lituanienii =I letonienii -

vorbesc limbi germanice

URMn 1206 sunt unii de TEMUGIN ( GINGHIS ) - form`nd un imperiu ;

condiii favorabile :

aveau o cavalerie excelent[ ;

]ntinse teritorii din Asia =I Europa nu erau organizate statal ;

urma=ii lui Ginghis cuceresc teritorii din sudul Rusiei =I Europa

Batu-han - conduc[torul invaziei din Europa - s-a retras la nordul M[rii Negre , cre`nd HANATUL HOARDEI DE AUR .

Populaiile vecine - obligate la tribut

Profit[ negustorii - care urm[resc rutele comerciale deschise de invazii - veneianul MARCO-POLO relateraz[ la sf`r=itul sec. XIII c[l[toriile sale ]n China st[p`nit[ de mongoli , stimul`nd gustul pentru aventur[ =I bog[ie al europenilor .

TURCII

]n secolul XIII mongolii intr[ ]n declin , ]n Asia Central[ apare primejdia turceasc[ ;

]n secolul XIII - un conduc[tor turc OSMAN creaz[ un stat otoman ]n NE Turciei ;

urma=ul lui ORHAN :

a cucerit =I stabilit capitala statului la BRUSA ;

a ]nfiinat corpul ienicerilor infanteri=ti din sclavi , armat[ ]nt[rit[ prin introducerea tributului din copii - pl[tit de supu=ii nemusulmani ;

]n 1354 - ]ncep cuceririle ]n Europa - repede cad toi balcanicii ;

]naintarea lor este oprit[ de rom`ni la Dun[re =I de invazia mongolilor lui TIMUR LENK care-I ]nfr`ng pe turci la Ankara ]n 1402 , am`n`nd cucerirea Bizanului p`n[ ]n 1453 c`nd sultanul Mahomed al-II-lea cucere=te Constantinopolul .

]n Europa apare un nou popor , adept al islamismului , cu o cultur[ =I civilizaie bine conturate .

IMPORTAN|A INVAZIILOR TURCO-MONGOLE

Turcii =I mongolii - popoare de leg[tur[ ]ntre Orient =I Occident ;

Zona ocupat[ de turci - cunoaste stabilizare - pax othomanica ;

Ca urmare a invaziilor mongolilor =I turcilor ru=ii ]=I ]nt[resc naionalismul =I religia , ap[r`ndu-le ;

Dup[ c[derea Constantinopolului , < Moscova devine a 3 Rom[ >, mitropolitul pretinde supremaia ortodox[ ;

Puterea militar[ =I maritim[ a turcilor asupra comerului dintre Europa =I Asia , ]I va impulsiona pe europeni s[ lanseze marile descoperiri geografice .

Confruntarea dintre puterea european[ =I asiatic[ duce la definirea mai clar[ a specificului lor ]n parte .

IMPERIUL ROMAN - BIZANTIN

IMPERIUL BIZANTIN

}n 330 - creat Constantinopolul - punct de convergen[ a civilizaiilor roman[-greac[-oriental[ ;

era la ]ncruci=area tuturor drumurilor comerciale din zona Mediterana ;

avea o poziie strategic[ excepional[ ;

este ]nconjurat de ziduri ]n partea de uscat fiind de necucerit ;

IUSTINIAN ( 527-565 ) - ]ncearc[ refacerea Imperiului Roman =I stoparea crizei romane , astfel :

]I atac[ pe barbari pentru a reface unitatea imperiului

p[streaz[ pacea cu Persia care amenina din r[s[rit ;

cu ajutorul generalilor Belizarios =I Narses cucere=te

- Africa de la Vandali ;

Italia de la Ostrogoi ;

- Pen. Iberic[ ( parial ) de la vizigoi ;

Aceste aciuni epuizeaz[ statul plus r[scoale populare ;

Ex. 532 - r[scoala Nika - ]n[bu=it[ cu greutate ;

IDEOLOGIA IMPERIALN Rmp[ratului ;

Spionajul ;

Alt[ preocupare - cultura - sunt construite la Constantinopol :

Palatul Imperial ;

Hipodromul ;

Biserica Sf`nta Sofia - cea mai mare construcie bizantin[ , ]nceput[ sub Iustinian ]n 532 =I ]ncheiat[ ]n 537 , ]n sec. XVI - devine moschee , c`nd sunt ad[ugate medalioanele arabe ]n interior =I minaretele ]n exterior , azi Sf`nta Sofia este muzeu .

IDEOLOGIA IMPERIALN APUS

REFACEREA IMPERIULUI ROMAN

}n 496 Clovis adopt[ cre=tinismul , francii devin ap[r[torii cre=tinismului catolic , ]mpotriva arienilor : burgunzi , vizigoi , longobarzi .

Sub fii lui Clovis , statul franc s-a dezmembrat , puterea trecut[ ]n m`na unui funcionar , numit majordomul palatului . Unii majordomi ]ns[ au ref[cut unitatea statului franc .

Pepin de Herstal - reune=te posesiunile lui Clovis ;

Carol Martel - ( fiu nelegitim ) , ]I ]nvinge pe arabi la Poitiers ]n 732 salv`nd Europa de la islamizare .

Pepin cel Scurt - ]n 751 el l-a destituit pe ultimul rege merovingian =I s-a proclamat rege . }n schimbul ungerii ca rege de c[tre papa Bonifaciu , Pepin      ( nelegitim ) a d[ruit papei teritoriul care va deveni statul papal ;

Carol cel Mare - fiul lui Pepin cel Scurt , urc[ pe tron ]n 768 , iar ]n anul 800 a fost ]ncoronat ca ]mp[rat roman de papa Leon al-III-lea .

Cucere=te :

Saxonia -( 772-804 ) - dup[ lupte grele ;

Regatul Longobard

Regatul Avar

Prin cuceriri realizeaz[ un imperiu universal =I o biseric[ universal[ .

}=I ]ndepline=te 2 scopuri :

extinderea granielor statului ;

r[sp`ndirea cre=tinismului ;

a sprijinit cultura :

a ]ncurajat educaia chem`ndu-I pe ]nv[ai la curte

a sprijinit m[n[stirile ;

a ]mbun[t[it sistemul juridic

La moartea lui Carol imperiul este ]mp[rit ]ntre cei 3 nepoi ai lui

prin pacea de la Verdun -843 .

Carol cel Ple=uv - Frana ;

Ludovic Germanicul - Germania ;

Lothar - Italia .

Ruperea =I dispariia Imperiului Roman gr[be=te apariia

FEUDALITNCEPUTUL MILENIULUI II

CRE+TINISMUL - n[scut ]n Imperiul Roman odat[ cu ISUS . Urma=ii lui Isus erau cre=tinii .

La ]nceput s-a r[sp`ndit ]n partea vestic[ a Imperiului , ]n orase .

P`n[ ]n 395 era o singur[ biseric[ cre=tin[ cu centrul la Roma . In 395 odat[ cu ]mp[rirea Imperiului =I Biserica are 2 capitale :

La Roma - r[m`ne Papa conduc`nd Biserica Vestic[

La Constantinopol - Patriarhul conduc`nd Biserica Estic[

}ncepe un conflict =i o competiie pentru acapararea de cre=tini ]ntre cele2 Biserici :

Latinii - catolici dependeni de pap[ ;

Greci - ortodoxi supu=i patriarhului de la Constantinopol

Acest conflict va duce spre ruptura dintre cele 2 Biserici =i afirmarea pericolului islamic .

Cu toate acestea prin evanghelizare sunt atrase la cre=tinism regiuni =i popoare din Europa N- C - E .

}n prima faz[ cre=tinismul este adoptat de catre rege iar apoi de supusii lui .

Astfel - vor adopta catolicismul :

}n Europa N- la mijlocul sec X - Danemarca =i Norvegia .

}n 973 - ]n Boemia =i Moravia .

}n 1000 - ]n Polonia =i Ungaria .

vor adopta ortodoxia

864 - 865 - bulgarii .

989 - ru=ii .

Catolicismul se va r[sp`ndi ]n limba latin[ , iar ortodoxia ]n limba slavon[ sau chirilic[ ( Chiril - c[lug[r =i misionar ]n Moravia =i Bulgaria , ]ns[rcinat de c[tre patriarh ca ]mpreun[ cu Metodiu s[ alc[tuiasc[ alfabetul bisericesc pentru slavi ) .

CONFLICTUL }NTRE CRE+TINI

Ruptura ]ntre cele 2 biserici a avut =i cauze religioase =i politice ;

Destramarea Imperiului Roman - 395 - =i dispariia Imperiului Roman de Apus - 476 - duce la mutarea centrului lumii de la Roma la Constantinopol .

}n sec VI - Iustinian recucere=te o parte a fostului Imperiu Roman =i-l supune pe Papa Constantinopolului . Dar cu sprijinul regelui Franei Pepin ( ]i d[ un teritoriu ]n N Italiei ) Papa se elibereaz[ de Imperiul Bizantin .

Aceste evenimente deschide conflictul ]ntre cele 2 Biserici , mai mult Papa susinut de Carol cel Mare si Otto cel Mare ]=i afirm[ dorina de a domina ]ntreaga lume cre=tin[ .

Papa critic[ fastul liturghiei ortodoxe , pentru Papa ceremonialul religios era sacru .

Divergena dogmatic[ ireconciliabil[ a fost dogma FILIOQUE , adic[ , ]n vest teologii susineau c[ Duhul Sf`nt venea at`t de la fiul c`t =I de la tat[l , dar ]n r[s[rit susineau c[ numai de la tat[l .

Controversa iconoclast[ din Imperiul Bizantin , care a provocat dispute uneori violente , ]n jurul temeiului ]n baza c`ruia poate fi reprezentat ]n icoane chipul lui Cristos .

}n V Europei Biserica era independent[ de stat , iar patriarhul era dependent de ]mp[rat .

MAREA SCHISMA DIN 1054

La mijlocul sec XI - Biserica Ortodox[ era ]n v`rful puterii , dein`nd teritorii =i popoare .

Papa cere patriarhului Mihail Cerularie episcopatele din S Italiei - acesta refuza , astfel la 16 IUNIE 1054 delegatul Papei la Constantinopol las[ ]n Catedrala Sf`nta Sofia ACTUL DE EXCOMUNICARE a patriarhului , patriarhul f[c`nd acela=i lucru .

Astfel s-a produs schisma - accentuat[ de ocuparea ]n 1204 a Constantinopolului de c[tre cruciai - Papa afirm`ndu-=i dorina de a-I supune cu fora pe ortodoxi .

Schisma are ca urm[ri - deposedarea de p[m`nt a ortodoxilor =i mai ales ruptura dintre statele ortodoxe =i catolice .

LUPTA PENTRU INVESTITURmp[ratul Henric IV respinge pretenia papei , dar este excomunicat =I p[r[sit de supu=I , el cedeaz[ =I I-a cerut iertare papei . Aceast[ lupt[ se nume=te LUPTA PENTRU INVESTITURn jurul anului 1000 }n Asia Central[ apar TURCII SELGIUCIZI care dup[ ce adopt[ islamul trec la cuceriri , pun`nd ]n pericol Imperiul Bizantin . }mparatul , ]n numele ap[r[rii cre=tinismului cere sprijinul papei =i a principilor occidentali care vor organiza CRUCIADELE , care sunt expediii militare organizate sub semnul crucii pentru eliberarea morm`ntului sf`nt ;

ALTE CAUZE ALE CRUCIADELOR

RELIGIOASE - pelerinajele la locurile sfinte ;

POLITICE - }mp[ratul Bizantin dorea s[-=i recapete teritoriile pierdute =i s[ ocupe =i altele ; Papa dorea st[p`nirea asupra ]ntregii lumi cre=tine , Principii occidentali doreau noi teritorii ;

ECONOMICE - negustorii italieni doreau drumurile comerciale dintre India =i Europa care aduceau mult profit ;

SOCIALE - cre=terea demografic[ ;

MILITARE - apariia unei clase de razboinici profesioni=ti ;

CRUCIADELE - sunt organizate nu numai ]mpotriva musulmanilor ci =i a ereticilor din Europa ;

}MPOTRIVA MUSULMANILOR

PALESTINA - 8 cruciade ( 1096 - 1270 ) dintre care a 4 a

esuat prin cucerirea Constantinopolului ]n 1204 ;

PRIMA CRUCIADMPOTRIVA ERETICILOR CRE+TINI - a fost ]ndreptat[ ]mpotriva albigenzilor =i catharilor din Sudul Franei ( 1209 - 1229 ) ;

Catharii =I albigenzii - ereticii adunai ]n jurul localit[ii Albi din sudul Franei =I care acceptau o form[ de dualism - adic[ un Dumnezeu spiritual bun =I altul r[u material .

}n 1209 - ]ncepe cruciada ]mpotriva lor distrug`nd ora=e =I sate ]ntregi f[r[ ca cruciaii s[ fac[ distincie ]ntre eretici =I drept-cre=tini , cruciad[ ]ncheiat[ ]n 1229 ;

}MPOTRIVA SLAVILOR - ]n sec. XIII popoarele baltice =I slave erau p[g`ne . Cre=tinarea lor a fost f[cut[ de catre cavalerii teutoni care s-au a=ezat ]n Prusia Oriental[ dup[ ce s-au ]ntors din Palestina ;

ORDINE MONASTICE }N EVUL MEDIU

ORDINUL +I DATA }NTEMEIERII	FONDATOR	REGULI ALE VIE|II MONASTCE	Mnv[[m`nt	La ]nceput viaa itinerant[ f[r[ m[n[stire
DOMINICANII 1215	SF. DOMINIC	S[r[cie absolut[ Studii =i predici Inchiziia ]mpotriva ereticilor ( catharilor )	Apoi m[n[stiri ]n ora=e .

CRE+TINAREA PRINCIPILOR

+I POPOARELOR DIN EUROPA

CRE+TINAREA - este cel mai important fenomen din sec V - X .

P`n[ ]n sec. V propagarea cre=tinismului s-a f[cut prin imperiul roman , iar din sec V ]n :

Occident prin intermediul Romei ;

Orient prin Bizant ;

- limba de cult:

]n Occident - latina ;

]n Orient - greaca , iar din sec IX - slavona ;

CRE+TINAREA OCCIDENTULUI

Prin - convertirea mai ]nt`i a conducatorului iar apoi a ]ntregii populaii ;

Metode

apostoli izolai cu rol misionar - SF. PATRICK - IRLANDA ; SF. BONIFACIU - GERMANIA ;

BONIFACIU - misionar , apoi episcop =i apoi arhiepiscop al Germaniei , ]nfiineaz[ sub controlul Romei , o serie de episcopii =i m[n[stiri ( important[ era cea de la FULDA ) , el moare ]n 754 , convertirea saxonilor fiind des[v`r=it[ prin for[ de Carol cel Mare ;

misionari trimi=i de Roma - 590 - papa GRIGORE -I - l-a desemnat pe AUGUSTIN -stareul m[n[stirii Sf, Andrei din Roma , ca ]mpreun[ cu 40 c[lug[ri s[ converteasc[ populaia Angliei ; sprijinit de regele Kentului Ethelbert reu=e=te ]n misiunea sa ;

}n sec X , misionarii Romei din episcopia din Hamburg ]i boteaz[ pe regii Danemarcei , Norvegiei =i Suediei ;

Polonezii ( slavi ) - sunt atra=i la catolicism ]n 973 ;

Ungurii ( fino-ugrici ) - ducele VAJK - adopt[ catolicismul ]n 1001 - este botezat =i ia numele de Stefan I ( supranumit =i cel Sfant ) ;

CRE+TINAREA ORIENTULUI EUROPEAN

Apostolii slavilor fraii CHIRIL =i METODIU , greci de origine , cuno=teau limba slav[ ;

}n 862 , cneazul Moraviei Mari ROSTISLAV , cere }mp[ratului Mihail al-III-lea o misiune ortodox[ ; sunt desemnai CHIRIL =i METODIU care mai ]nt`i inventeaz[ un ALFABET SLAV , apoi traduc BIBLIA =i Cn 313 ]n Dictatul de la MEDIOLANUM se prevedea :

subvenionarea biserici de stat =i scutirea clerului de :

serviciul public ;

biserica avea atitudine pozitiv[ fa[ de societate :

spectacolele de gladiatori -eliminate ;

sclavii aveau un tratament mai bl`nd :

soii sclavi nu puteau fi desp[rii ;

nu li se puteau lua copii ;

femeia avea mai mult[ consideraie ;

]n 325 - la Niceea - Constantin - ia atitudine ]mpotriva arianismului ;

BISERICA +I REGATELE BARBARE . DONA|IA LUI CONSTANTIN

}ntre sec IV - XI - ]n urma evangheliz[rii germanilor =i slavilor cre=te prestigiul Bisericii ;

}n Est Biserica este subordonat[ statului ;

}n Vest din timpul papei Grigore I cel Mare - autoritatea papei asupra Bisericii Catolice devine indiscutabil[ ; din 496 Frana devine sprijinul Bisericii ;

Papa Silvestru ]l vindec[ de lepr[ =i-l boteaz[ pe ]mp[ratul Constantin , dup[ care papa prime=te <donaia lui Constantin " - teritorii , palatul Lateran , ]nsemnele Imperiale =i ]nt`ietatea asupra celorlalte biserici ;

Documentul , dovedit fals , arat[ c[ ]mparatul s-ar fi retras de la Constantinopol fiindc[ ]mparatul p[mantesc nu poate avea re=edina unde a hot[r`t ]mparatul ceresc s[ fie =i re=edina capului Bisericii ;

BISERICA +I IMPERIUL

Sub Carol cel Mare ]n Vestul Europei apare un Imperiu Cre=tin , ]mparatul r[spundea politic de soarta supu=ilor , iar papa de soarta spiritual[ ; Dar ]mp[raii germani au rupt aceast[ regul[ prin lupta pentru investitur[ , ]ncheiat[ prin victoria papei ]mp[ratul umilit la Canossa ]n 1077 ; luptele continu[ p`n[ la victoria lui Inoceniu al-III-lea .

DECLINUL BISERICII }N EVUL MEDIU

}n 1304 regele Franei FILIP al-IV-lea cel Frumos mut[ re=edina papei la Avignon , ca s-o poat[ controla mai u=or , fiind meninut[ acolo p`n[ ]n 1377 , papalitatea pierz`ndu-=I autoritatea moral[ =I politic[ ;

Din 1309 ]n Biserica Catolic[ au loc reforme interne . Reformatori ca John Wycliffe (Anglia) , Jan Hus (Cehia) , Savonarola (Florena) , au criticat imoralitatea clerului =I au creat o biseric[ cu un accentuat sim naional ; Jan Hus =I Savonarola au fost uci=I de Biseric[ ; Hus ]n 1415 este ars pe rug =I Savonarola ]n 1497 prin sp`nzur[toare ;

}ntre 1378 =i 1414 are loc Marea Schism[ a Occidentului c`nd avem la Roma =i Avignon 2 sau 3 papi , aceasta afect`nd cel mai mult biserica ;

Biserica a avut o mare influen[ moral[ asupra societ[ii ]n ciuda problemelor ;