Populatii / etnii

Economia

Metalurgia

Inovatii

Asezari

- mari deplasari de populatii, in mai multe valuri si pe mai multe directii:

dinspre E - spre - V si SV patrund primele comunitati indo-europene, la sf. eneoliticului - continuand si in ep. bronzului; la sf. ep. bronzului, un nou val rasaritean a format complexul cultural Noua-Sabatinovka-Coslogeni

- dinspre V - spre - E, datorita presiunii exercitate de comunitatile megalitice asupra complexului cultural al campurilor de urne - in Bronz D / Hall.A; aceasta deplasare a antrenat si alte comunitati, miscarea propagandu-se din aproape in aproape spre E, SE, ajungand pana in Grecia (dorieni), Anatolia (frigieni, importuri Babadag in nivelul Troia VIIb), Egipt ('pop. marii') si Palestina (filisteni);

- in timp ce 'pop. marii' au patruns in Asia Mica si Palestina, un alt val de indo-europeni, numiti dravidieni au migrat spre E in Pod. Iranian, ajungand pana in India (pe Gange);

- din marele complex al campurilor de urne (1.300 - 700 a.Chr.) s-a nascut, la sf. ep. bronzului, marele neam celtic definit in ep. fierului de cele doua culturi - Hallstatt si Latene

diferente semnificative de la o regiune la alta ;

- com. rasaritene au avut o economie prepoderent pastorala (Noua-Sabatinovka-Coslogeni);

- comertul a cunoscut un avant fara precendent, piese finite si materii prime fiind transportate la mari distante: din Egipt se importau scarabei, perle de faianta, din Anatolia si lumea miceniana arme de bronz, din N. Europei cositor si chihlimbar, din lumea minoica vase de lux de tip Kamares etc.;

mestesuguri - mare specializare, aparitia unor mestesuguri noi - minerit, metalurgie

- apar mari centre metalurgice: pentru Europa un rol insemnat l-a jucat centrul din zona intracarpatica, reprezentat de comunitatile Otomani - Witemberg;

imp. hittit cunostea deja metalurgia fierului (monopol de stat);

tesutul si torsul

- s-au descoperit greutati de razboi (vertical), unelte de os pentru tesut;

- originea metalurgiei bronzului ramane neelucidata; nu se poate spune cu exactitate daca a fost mono sau poligeneza;

- ipoteza unei zone (nu a unui singur centru) de geneza este sustinuta de descoperirile foarte timpurii din Anatolia si Iran, inca din perioada neoliticului aceramic: piese de dimensiuni mici, lucrate la rece, prin ciocanirea metalului - podoabe, varfuri, ace, descoperite la Suberde, ayn (mil IX a.Chr.);

- extractia minereului de cupru este atestata pentru prima data tot in Anatolia la atal Hyk (mil.VI);

- in perioada chalcolithicului descoperirile se inmultesc: tipare monovalve, bivalve la Can Hassan, Hacilar, Beycesultan, Mersin; alaturi de arama, mult mai rar au fost prelucrate plumbul, argintul si aurul;

- in Europa de SE minereul de Cu a fost extras incepand cu eneoliticul timpuriu - la Ai Bunar (Tracia N.) si Rudna Glava (Serbia);

- aflata initial sub infl. egeo-anatoliana, metalurgia va cunoaste aici o dezvoltare independenta - dovada piesele de cupru specifice numai zonei balcanice (topoare cu brate in cruce); in perioada de tranzitie metalurgia Cu este uitata;

- secretul metalurigiei a fost reintrodus prin noi impulsuri anatoliene - Troia I, Poliochni, Thermi, Tigani; tehnica cerii pierdute; metalurgia bronzului s-a difuzat pe doua cai:

1. Cyclade - Grecia peninsulara

2. Troia - Macedonia, N. Bulgariei;

- in C. si N. Europei s-a dezvoltat un centru separat (initial noua teh. patrunsa tot pe cale egeo-anatoliana), care folosea ca aliaj cositorul (in zona egeo-anatoliana predomina aliajul cu arseniu);

- se dezvolta toreutica (piese de arta din metale pretioase). Pentru decorarea vaselor, podoabelor de aur si argint sunt folosite tehnici noi: tehnica cerii pierdute, filigranului, teh granulatiei, teh. au repousse

ceramica

- roata rapida a olarului - Ur -Uruk;

- la sf. ep. bronzului      s-a raspandit si in Anatolia; descoperirea nu a dus si la o crestere calitativa - treptat se ajunge la o productie de serie, fara decor;

- in Grecia si in zona Cycladelor roata olarului s-a generalizat in ep. fierului;

- in Italia , in cadrul c. Villanova;

carul

- adus in Europa de pop. indo-europene;

- cu doua roti (Orient) sau cu patru roti (Europa), atestat direct pe baza carelor descoperite in morminte - si indirect - pictograme (Uruk), modele de care (piese de cult) descoperite la Ur, Kis, Susa etc.;

- in Egipt carul patrunde in urma invaziei hicsosilor (sec. XVIII a.Chr.)

arme

- sabia miceniana

- securea dubla (labris);

- pumnalul

- varfuri de sageata

- toporul cu disc si spin (Otomani);

- celtul (topor gu gaura transversala - Otomani)

- asezari fortificate cu ziduri de piatra: cetatile miceniene cu ziduri ciclopice - Micene, Tirint; mici burguri cu bastioane Los Milares; mici burguri de piatra dupa model micenian in cultura Monteoru;

- asezari fortificate cu val si sant de aparare in culturile Otomani, Witemberg, Monteoru

- asezari formate in jurul marilor palate cretane - Cnossos, Phaistos, Mallia, Zakros;

- asezari lacustre in apropierea lacurilor sau golfurilor (Elvetia, Germania, Bulgaria);

- asezari sezoniere de tip zolniki ale unor comunitati de pastori, in c. Noua-Sabatinovka-Coslogeni

tipuri de constructii:

bordeie,

- loc. de suprafata,

- loc. cu etaj (Lerna, Cnossos),

- constr. cu absida (Salacea, Lerna),

- megaron,

- circulare - tholos, - locuinte palafite pe piloni in mediu lacustru (Elvetia),

- locuinte din piatra (Spania, Grecia);

- sanctuare, altare pe inaltimi si in grote;

- camere funerare hipogee sau de tip tholos;

- delimitarea necropolei printr-o incinta de piatra (Cercul A si B de la Micene)

- separarea centrului politic/religios de restul asezarii printr-un zid de incinta (Sumer, civ. miceniana).

X. EPOCA BRONZULUI IN GRECIA

PERIOADA

REGIUNE/CULTURI

ASEZARI

MESTESUGURI

ARTA/RELIGIE

B

R

O

N

Z

U

L

T

I

M

P

U

R

I

U

(4.500/4.300 - 3.900 B.P.

/ 3.300 - 2.700/2.400 a.Chr.)

- NE M. Egee, zona insulara -      faza Polichni Neagra si Albastra

- Anatolia - Troia I - II Kum Tepe I

- Macedonia Orientala

Sitagri, Dikili Tash

- Tracia Septentrionala - Ezero

- Grecia Centrala - Urfirnis

Creta - Minoicul Vechi

- in zona egeeana vechile asezari din Neoliticul Recent au fost parasite; au aparut noi asezari, pe inaltimi, fortificate;

- in Tesalia, Macedonia si in Tracia asezarile din epoca bronzului suprapun vechi asezari din Neoliticul Recent, fara sa fie o intrerupere de locuire;

- tehnici de constructii asemanatoare cu epoca anterioara; in Creta sunt folosite noi specii de lemn - stejarul, maslinul, pinul, bradul; utilizarea pietrei este inca limitata; caramizi uscate; locuinte cu fundatie de piatra;

- locuinte de suprafata, cabane circulare (Poliochni), megaron; locuinte cu plan neregulat, mai multe incaperi (Lerna); locuinte cu o latura absidata;

- ceramica

strans legata de perioada anterioara;

- scade procentul de ceramica decorata;

-metalurigia
- tehnica cerii pierdute apare pentru prima data in zona egeeana insulara - la Poliochni, faza Albastra;

- s-au descoperit obiecte de bronz, avand ca aliaj arsenic, plumb;

- mina de cupru, urme de zgura de fier desc. intr-un cuptor la      la Kythnos;

- piese: podoabe (ace de par) din aur, argint - diademe, perle

- practici funerare: in Creta si Ciclade apar constructii funerare - camere funerare sau morminte cu cista; unele schelete din Creta au urme de ardere, dar fara sa fie vorba de incineratie propriu-zisa;

- in Creta apar si primele morminte cu camera funerara de forma circulara (tholos) - inmormantari colective;

- tumuli din caramida (Theba) sau din piatra amestecata cu pietris (Laucade)

- inmormantari in incinta asezarii, dar mai ales in exteriorul asezarilor, in necropole sau in pesteri;

- necropole - Chalandriani, Hagia Fotina;

- predomina inhumatia; incineratia a fost atestata la Steno;

arta:

- fig de animale reprezentate schematic (mai ales cornute);

- mult mai numeroase fig. antropomorfe - cele mai multe schematice;

- sculpturi antropomorfe din piatra (cel mai adese din marmura) mult mai numeroase in zona egeo-anatoliana (mai ales Ciclade) - descoperite mai ales in morminte - unele piese au dimensiuni mai mari (ajungand pana la 1,50 m);

- cele mai multe sunt reprezentari feminine, schematice (fara accentuarea atributelor feminine);

B

R

O

Z

U

L

M

I

J

L

O

C

I

U

(datare pe baza scarabeilor egipteni desc. in Creta - I perioada intermediara

Creta - Minoicul Mijlociu MM

MM I A - 2.100 - 1.900

MM I B - 1.900 - 1.800

MM II - 1.800 - 1.700

MM III - 1.700 - 1.600

aparitia primelor palate

- crestere demografica; asezarile vechi s-au extins, au aparut noi situri;

- palatele de la Cnossos si Malia; in jurul acestora s-au dezvoltat cartiere de locuinte;

- la sf. perioadei MM II (1.700 a.Chr.) a avut loc un puternic cutremur de pamant care a distrus palatele din prima perioada palatiala;

- ceramica cu decor alb pe fond negru - de tip Kamares;

- comert: pumnale siriene si sigilii babiloniene (dinastia I) - fragmente de vase minoice descoperite la Byblos, Ras Shamra, Quatna;

- documente scrise - relatii comerciale cu regii Babilonului;

- statueta egipteana din marmura descoperita la Cnossos; scarabei

- ceramica de tip Kamares descop. in Egipt

- securi duble

- Malia - a reprezentat un important centru metalurgic - pumnale, varfuri de sageata; sigilii

- scriere liniar A

- sanctuare in aer liber, delimitate de o incinta (in estul Cretei - la Petsophas langa Palaikastros, pe Muntele Iouktas, in apropiere de Cnossos); in int. lor s-au descoperit ex-voto - figurine umane sau animale;

- sanctuare in pesteri - Camares (langa Phaistos), Psychro (Lassthi); piese de cult: mese de ofrande din argila sau din piatra, rhyton, cochilii, coarne de consecratie, securea dubla;

- aparitia noilor tipuri de sanctuare si dezvoltarea ritualurilor funerare pot fi asociate cu instituirea unui cler oficial, a unei administratii religioase in cadrul sistemului palatial;

- morminte tip tholos - Messara; in apropierea lor s-au descoperit anexe destinate depozitelor de obiecte votive sau de cult;

- reapar morminte individuale - inhumatii in vase de dimensiuni mari sau, mai rar, in sarcofage - Creta de E. si Centrala