Romania postbelica. Stalinism, national -comunism si disidenta anticomunista

Romania postbelica. Stalinism, national -comunism si disidenta anticomunista

A. Tranzitia spre comunism. Impunerea modelului sovietic

Instaurat in anii 1945-1946 cu sprijin sovietic, regimul a copiat modelul sovietic si a fost condus de Gheorghe Gheorghiu Dej(1945-1965) si Nicolae Ceausescu(1965-1989). Dupa etapa copierii modelului sovietic si a subordonarii neconditionate fata de Moscova 1945-1958, a urmat etapa relativei liberalizari si modelului "national-comunist 1958-1971, dupa care incepand cu 1974, Ceausescu a impus un regim neostalinist bazat pe voluntarism, autoritarism, autarhie economica, cult al personalitatii, comunism dinastic, privatiuni extreme impuse populatiei. Etapele preluarii puterii au fost realizate cu sprijinul ocupantului sovietic astfel:

- 23 august 1944- 6 martie 1945, subminarea din interior a guvernelor C-tin Sanatescu si Nicolae Radescu

- 6 martie 1945, impunerea cu forta de reprezentantul sovietic AI Visinski a guvernului criptocomunist dr.Petru Groza

- 6 martie 1945- 19 noiembrie 1946, preluarea controlului armatei, administratiei si justitiei si epurarea necomunistilor sub lozinca "democratizarii si denazificarii". Ignorarea prerogativelor regale si "absorbtia" PSD in PCR sub numele de PMR

- 19 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947, reprimarea      opozitiei, falsificarea alegerilor din 19 noiembrie, lichidarea PNT si PNL, abolirea monarhiei si proclamarea RPR

- 1948-1963, lichidarea in sistemul penitenciar al elitelor politice, religioase si culturale necomuniste(CIC Bratianu, Gh.Bratianu, I Mniu, I Mihalache, monseniorul Ghika)

B. Transformarea societatii - Politica de industrializare

Se copia modelul sovietic al unui pivot de industrie grea, dublat de urbanizare fortata si acumularea plus valorii in investitii gigantice, ignorand nevoile populatiei. Etapele industrializarii au fost:

- 11iunie 1948,      nationalizarea fabricilor, uzinelor, bancilor si societatilor de transport si credit

- 1948-1958, creacrea unei industrii grele, miniere si siderurgice de tip sovietic, concomitent cu achitarea despagubirilor de razboi catre URSS si jefuirea resurselor nationale in favoare URSS prin intermediul SOVROMURILOR

continuarea modelului economic sovietic, dar cu tenta romaneasca si anume a principiului " repartizarii unitare si echilibrate a industriei in plan national ", respingerea planului Valev, constituirea de firme mixte, import de tehnologie si capital prin impumuturi exterme si o relativa prosperitate a populatiei in perioada 1960-1977

pe fondul crizei petroliere, se produce o scadere a eficientei economice, dublat de politica megalomanica a lui Ceausescu in domeniul constructiilor si a fortarii exportului de alimente pentru achitarea datoriei externe. Cresc privatiunile populatie in domeniul utilitatilor, medicamentelor, divertismentului si alimentatie si colapsul economic devine realitate

C. Transformarea societatii - colectivizarea si lumea satului

Se urmarea realizarea modelului agricol sovietic si totodata desfiintarea proprietatii rurale, aservirea economica si dominarea politica a taranimii. Etapele colectivizarii au fost:

initierea unor masuri dure ce au dus la o opozitie marcata prin revolte si rascoale locale, sprijinirea miscarilor de rezistenta anticomunista

- 1954-1958, esecul colectivizarii, redusa la circa 10-12% din proprietati, rezistenta taranilor, moartea lui Stalin si evenimentele din 1956 din Ungaria, au determinat regimul sa dea inapoi, trecand la mijloace de convingere propagandistica, reducand cotele obligatorii si sustinand modelul alternativ al "intovarasirilor"

- 1958-1962, revenirea la masurile brutale si dure, dublate de "demascarea chiaburilor", arestari, torturi si asasinate, soldate cu colectivizarea a 90% din pamanturi

- 1962-1977, pe baza irigarii, mecanizarii si chimizarii, se produce ocrestere a productiei fara a se atinge un nivel mai mare de 50% din productia agricola a statelor occidentale

- 1977-1989, accentuarea crizei prin reducerea productivitatii si eficientei, dublata de politica "sistematizarii rurale" inceputa in 1971 in Ilfov si extinsa din 1974, reducerea loturilor individuale la 2.500mp, cresterea presiunii asupra producatorilor liberi (detineau 8% din pamanturi si asigurau 60% din cererea pietii), raportari false si festiviste, destinarea a circa 75% din alimente exportului, in vederea achitarii fortate a datoriei externe

D. Lupta pentru putere

Gheorghe Gheorghiu Dej preferat de Stalin pentru originea romaneasca si muncitoreasca lichideaza opozitia din partid executandu-i pe Stefan Foris - 1946 si Lucretiu Patrascanu - 1954, indepartand de la putere gruparea moscovita Ana Pauker - Vasile Luca - Teohari Georgescu in 1952, dar si pe Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi in 1957. Dupa moartea lui Dej lupta pentru putere este castigata in 1965 de Nicolae Ceausescu, care "reabiliteaza" victimele lui Dej, il marginalizeaza pe oponentul sau Alexandru Draghici inlatura "vechea garda" si din deceniul opt trece la un comunism didastic de tip neostalinist, cu influente chineze si nord coreene.

E. Represiune si dizidenta anticomunista

La 30 august 1948 se constituie Militia si Securitatea, ca organe represive de model sovietic si incadrate initial cu "specialisti si consilieri sovietici". Securitatea incadrata initial cu semianalfabeti folosind metode de reprimare brutala, avea circa 50.000 de angajati. Ea a produs peste 200.000 de arestari, circa 40.000 de deporari in Baragan si aproximativ 90.000 de morti la Canal, in

minele de cupru si plumb sau in inchisori cum ar fi Sighet, Aiud, Gherla, Periprava, Salcia. Au fost lichidati liderii si militantii PNT, PNL, miscarii legionare, social-democratii ce au refuzat absorbtia in PMR, clerul greco-catolic, functionarii, ofiterii si subofiterii regalisti, studentii, intelectualii necomunisti, partizanii anticomunisti si t-aranii ce se opuneau colectivizarii. Rezistenta s-a manifestat prin revolte si rascoale taranesti, neplata cotelor agricole, opozitia la colectivizare, rezistenta de partizani in munti si in zonele impadurite(deosebit de intensa pana in 1959). Dupa consolidarea sistemului, se manifesta o dizidenta intelectuala, colaborarea cu posturile de radio Vocea Americii si Europa Libera, greve (minerii din Lupeni - august 1977, studentii ieseni - 1985, muncitorii brasoveni - 15 noiembrie 1987) si chiar in partid(C-tin Parvulescu -1979, "scrisoarea celor 6" - 1989.