Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

A. Cadrul general

Geto-dacii, sunt ramura nordica a tracilor, ocupand spatiul dintre Dunare, Tisa si Nistru, termenul de geti fiind folosit de greci si cel de daci de catre romani. Social au la baza obstea rurala impartita intre nobili/tarabostes si popor de rand /comatii, organizarea tribala fiind concentrata in jurul unei asezari fortificate semiurbane numita dava. Ocupatiile de baza erau agricultura, viticultura, pastoritul si mineritul, religia era politeista de tip choniano-uranian in frunte cu Zamolxes, civilizatia materiala fiind ceea a epocii fierului de tip La Tene. Primul stat dac este realizata de catre Burebista (82-44 i.Hr), prin unificarea triburilor locale dacice, inlaturarea pericolului celtic din vest(60 i.Hr) si supunerea cetatilor grecesti pontice(55 i.Hr). Statul se intinde de la Carpatii Nordici la Muntii Balcani si de la Morava si Dunarea Mijlocie pana la Marea Neagra si Bug. Burebista incearca sa sprijine pe Pompei contra lui Cezar, iar dupa victoria ultimului conflictul e amanat de asasinarea celor doi lideri in 44 i.Hr. Statul se destrama si se mentine doar in Transilvania sub conducerea lui Deceneu, Comosicus, Coryllus, Scorillo, Duras-Diurpaneus si este refacut sub Decebal(87-106). Hartuielile dacice deschid ciclul conficlelor daco romane(86-106) initiate de Decebal cu inparatii Domitian si Traian. Dupa pacea de compromis din 89, in urma razboaielor din 101-102 si 105-106, Traian cucereste Dacia si o transforma in provincie romana.

B. Formarea limbii romane

Etnogeneza romaneasca este parte a etnogenezei popoarelor romanice si a limbilor neolatine, avand urmatoarele etape: familiarizarea lumii geto-dace cu civilizatia materiala si spirituala romana in secolele I i.Hr. - I d.Hr; cucerirea Daciei care aduce dupa sine un proces de colonizare, urbanizare si de impunere a sistemului politic, economic si militar romam; epoca romana in Dacia(106-275), marcat de romanizarea bastinasilor prin intermediul armatei, administratiei, justitiei, scolilor, religiei, oraselor, vietii economice, limbii, veteranilor si colonistilo; epoca migratiilor timpurii(sec.III-VIII) in care pe fondul parasirii provinciei de romani, are loc o ruralizare si decadere economica, dar se produce asimilarea migratorilor de bastinasii daco-romani; asimilarea slavilor si organizarea in forme autohtone incepand cu obstile, tarile, cnezatele si voievodatele de vale, concomitent cu aparitia bastinasilor in cronicile de secol VII-XI sub denumirile antice de daci si cele de tip slavo-german de vlahi cu variantele sale de walah, olah, ulakes, voloch.; unitatea romanica si crestina a aparitiei poporului roman, influentat in evolutia sa lingvistica, religioasa si social-politica de elementul slav

Originile limbii romane se afla in spatiul fostei Dacii, evolutia ei fiind unitara. Lipsa dialectelor este datorat unitatii civilizatiei romane si a ruralizarii postaureliene. La sudul Dunarii apar 4 dialecte si anume: dalmata pe coasta Dalmata intre Split si Ragusa, limba disparuta in jurul anului 1810; istro-romana vorbita in peninsula Istria in cateva zeci de localitati; megleno-romana vorbita pe valea Vardarului; aromana/macedo-romana vorbita in spatiul Macedoniei istorice si redusa de la cateva sute de mii de vorbitori la cateva zeci de mii in actualele state Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria.

Limba romana literara are la baza dialectul daco-roman, de la nord de Dunare ce are in lexic 60% cuvinte latine, 10-12% cuvinte dacice, 20-25% cuvinte slave, restul fiind de origine turca, greaca, maghiara si germana. In fondul uzul al limbii romane ponderea cuvintelor latine, inclusiv imprumuturile recente din limbile romanice occidentale, ajung la 80%.

C. O problema politica

Problema romanitatii romanilor apare in secolele XVII-XVIII, devenind dintr-o problema istorica una politica pe fondul afirmarii nationalismului si a ponderii majoritare romanesti in Principatul Transilvaniei, considerat de elita conducatoare maghiara ca mostenitoare, dupa 1541 a regatului ungar si baza a refacerii statale maghiare. Cucerirea Transilvaniei de Habsburgi si crearea de catre acestia in 1699-1701 a Bisericii romane unite cu Roma, a deschis drum revendicarilor nationale romanesti prin actiunile lui Ioan Inochentie Micu Klein, ale Scolii Ardelene si ale Supplexului din 1791.

D. Teoria lui Roesler

Replica istoricilor maghiari si austrieci , ce sustineau neautohtonia romanilor au fost sintetizate de Robert Roesler in lucrarea Romenichen Studien-1871 in care acesta sutine , pe baza izvoarelor romane tarzii ca:

- dacii au fost exterminati de romani, iar romanizarea nu s-a putut face in 160 de ani datorita timpului scurt si a izolarii dacilor fata de romani

- retragerea aureliana a dus la plecarea tuturor locuitorilor la sud de Dunare, unde romanii s-ar si fi format la contactul cu lumea albaneza, cu care au similitudini ligvistice

- Dacia a ramas fara populatie fiind ocupata de unguri, iar romanii, popor de pastori ar fi trecut la nord de Dunare in secolele X-XI si ar fi fost colonizati in Transilvania dupa marea invazie tataro-mongola din 1244

Istoricii romani(Parvan, Hasdeu, Xenopol, Iorga, Rosetti, Bratianu), au demontat teza rosleriana argumentand cu izvoare epigrafice, numismatice, arheologice si lingvistice, romanitatea si continuitatea romanilor in Dacia

E. Istoriografia comunista

Dupa cel de al-II-lea razboi mondial regimurile comuniste din Ungaria si Romania supuse pana in 1965 controlului stalinist, au pus la index chestiunea transilvana. Dupa 1965 Ceausescu in Romania a acentuat curentul nationalist bazat pe rolul dominant al geto-dacilor in etnogeneza romaneasca. In replica regimul maghiar si bulgar au revenit la teza roesleriana a contestarii autohtoniei si romanitatii romanilor, reluand teoriile si revendicarile teritorial politice interbelice cu directia Transilvania si Dobrogea.