ROMANII

ROMANII

Localizare. Organizare.

Italia celor mai vechi timpuri se prezenta ca un adevarat mozaic de populatii, unele autohtone, altele venite din regiuni si in epoci diferite.

Inceputurile Romei ca oras tin de istoria etruscilor. In anul 509 i.e.n. conducatorii etrusci sunt inlaturati, dupa care la Roma s-a instaurat un regim politic republican. In conditii deosebit de grele, Roma isi incepe opera de unificare a Peninsulei; opera realizata la capatul unei lungi serii de razboaie, care vor dura trei secole.

In prima faza - de-a lungul intregului secol al V lea i.e.n - Roma se afla mai mult in defensiva; dupa care obiectivele ei au devenit tot mai clare.

A dus razboaie contra Ligii latine care au dus la unificarea Latium-ului sub autoritatea Romei;

A incheiat tratate cu Cartagina (509 si 348 i.e.n., a dus razboaie contra confederatiei triburilor samnte (343-272 i.e.n), contra celtilor din Nordul Italiei (285 -282 i.e.n.), contra coloniei grecesti Taranto - iata principalele etape ale operei de cucerire si unificare a Italiei intreprinsa de Roma

In anul 264 i.en. incepe perioada razboaielor punice cu Cartagina feniciana pentru stapanirii Siciliei care asigura suprematia in zona occidentala a Mediteranei. Cel mai insemnat adversar cartaginez Hamilcar a reusit sa ajunga la portile Romei , fara a intra insa in aceasta. In replica comandantul suprem al armatelor romane Cornelius Scipio a deschis o contraofensiva in Africa. Ca urmare, Cartagina pierde toate posesiunile din Spania si razboiul e castigat de de romani (201 i.e.n.)

Avandu-si asigurata suprematia in Mediterana vestica, Roma isi indreapta privirile spre rasarit. In anul urmator intervine in Macedonia si, dupa un razboi de trei ani, ajunge sa dicteze in Grecia continentala. Drumul spre Orient ii era acum deschis. Victoria asupra regatului seleucid (192 - 188 i.e.n) aduce Romei drept prada intreaga flotan a acestui regat, precum si toate teritoriile sale din Asia Mica, pana in zona Muntilor Taurus. Dupa un alt razboi Macedonia este supusa (171 - 168 i.e.n) si transformata, mai tarziu (148 i.e.n), in provincie romana, - in timp ce un general roman cucereste regatul Epirului, aducand la Roma si o bogata prada de 150.000 prizonieri deveniti sclavi.

Epoca de expansiuni ale Imperiului roman se intrerupe in jurul anilor 15-63e.n datorita unei perioade de mari framantari interne

Dintre principalele orase din Imperiul roman se pot enumera : Ancyra (Ankara), Apulum (Alba Iulia), Aquincum (Budapesta), Argentoratum (Strasbourg), Babylon (Babylon), Byzantium (Istanbul), Ephesus (Efes), Lutetia (Paris), Londinium (Londra), Thessalonica (Salonic), Tomis (Constanta), Turicum (Zurich), Vindobona (Viena), etc.

Prezentare

Forma de conducere

In epoca regalitatii, populatia Romei era impartita in trei triburi, corespunzand probabil populatiilor latina, sabina si etrusca.. Fiecare trib era impartit in curii si acestea in ginte. Dintr-o ginta faceau parte toti cei care descindeau dintr-un stramos comun (real sau legendar), care purtau acelasi nume,si practicau acelasi cult. Ginta se impartea in mai multe ramuri (familii); tatal (pater familias) avea o putere aproape absoluta asupra membrilor, bunurilor materiale si sclavilor familiei. Din capeteniile familiilor si gintilor s-a constituit clasa aristocratiei "patricienii".

Membri celor 30 de curii - barbati sub arme- se intruneau in adunari (comitii). Aceste adunari -convocate si prezidate de rege - hotarau asupra problemelor importante: legi, razboaie, condamnari la moarte . Comitii alegeau regele si magistratii. Autoritatea regelui era limitata, activitatea sa fiind controlata de Senat (compus din 300 de patricieni). Regele ere comandantul-sef al armatei, judecatorul suprem si marele preot. La adunarile populare (comitii), plebeii nu puteau lua parte.

Cultura     

Romanii erau apreciati pentru preparatele culinare si pentru constructii. Ei mancau pasari deosebite: pescarusi, ciori, corbi porumbei, lebede, pauni, flamingo, cocori si papagali. Modul lor de a manca era de asemenea deosebit de cel din zilele noastre: la mese stateau intinsi pe niste divane, masa fiind insotita de dansuri si alte spectacole.

Dintre constructiile arhitectonice deosebite prin care s-au facut remarcati vom vorbi despre bazilici si apeducte.

Bazilicile erau cladiri publice de mari proportii, constand dintr-o sala dreptunghiulara; intrarea pe una din laturi. Cea construita de Caesar avea 109 m pe 40 m. Bazilicile erau locurile unde se tineau sedintele tribunalelor.

Faimoasele apeducte romane, opere impresionante de inginerie, aduceau apa in orase prin tuburi si canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Primul apeduct (construit in 312 i.e.n.), avea o lungime de 16,5 km; doua secole mai tarziu, a fost construit un altul care aducea locuitorilor Romei apa de la o distanta de 91 km.

Ocupatii

Desi solul Italiei nu era foarte fertil, agricultura era cea mai pretuita de romani. Ei cultivau mai ales vita de vie si maslinul. Plinius cel Batran mentioneaza nu mai putin de 15 varietati de maslin cultivate in Italia. Uleiul de masline nu era folosit numai in alimentatie, ci si pentru iluminat sau cosmetica.

Cultura pomilor fructiferi era practicata pe micile proprietyeati cat si prin livezi. In Italia erau cultivate 30 de varietati de mar, 41 de par, 12 de prun, 11 de nuc, 9 de cires, 4 de piersic, 9 de rodiu, 18 de castani si 29 de smochin.

Ca activitati mestesugaresti, romanii erau priceputi la constructii (fiind specializati pe domenii de activitate - zidari care construiau numai bolti, mesteri care ciopleau marmura, etc.), la prelucrarea metalelor atat pentru nevoile armatei cat si pentru confectionarea tuburilor de distributia apei. Bronzul pe care il obtineau era utilizat si pentru realizarea unor statui, cum ar fi celebra statuie ecvestra a lui Marcus Aurelius.

Romanii aveau cunostinte si in domeniul prelucrarii sticlei (preluate din Egipt), in domeniul tesaturilor si a ceramicii fiind fini cunoscatori a executiei colorantilor.

Activitatile comerciale si bancare nu se bucurau la romani de prea multa consideratie.

Port

Barbatii romani purtau toga - o bucata de stofa sau lana alba sau colorata, taiata in forma de elipsa sau semicerc. In casa, purtau tunica, o camasa larga si pana la genunuchi, stransa la brau. Femeile purtau o camasa de in. In vremurile vechi, imbracau toga si ele, la fel ca barbatii lor; dar inca din secolele republicii, toga era rezervata numai femeilor, cu moravuri usoare. In locul ei, peste camasa, purtau o tunica lunga pana la pamant (stola), cu maneci scurt sau fara maneci, incinsa cu un cordon. Peste stola, se punea un fel de sal din lana colorata (palla) care acoperea si infasura umerii; un capat al pallei se infasura pe brat, celalt cazand pana in pamant, iar cu un fald al pallei, femeia isi acoperea capul.

Religie

Religia romanilor, ca si cea a dacilor, era politeista. Panteonul zeilor romani are ca origine panteonul grecesc. Jupiter era invocat in ipostaza unui zeu al luminii, al tunetului, al fulgerului si al ploii. Junona, sotia sa, era protectoarea casatoriei si a nasterilor. Zeul favorit al romanilor era Marte - zeul razboiului. Cu timpul, au capatat importanta zeita mestesugarilor, Minerva si zeita gradinilor Venus.

Traian

In 27 ianuarie 98, tronul Imperiului roman este ocupat de Traian (M. Ulpius Traianus) originar din municipiul Italica din Spania, fiind primul imparat provincial.

De-a lungul domniei sale, Traian a dus multe razboaie de cucerire, imperiul atingand maxima expansiune la moartea sa, din 117. Intre 101-102 si 105-106, duce razboaie impotriva dacilor , in urma carora cea mai mare parte a Daciei este cucerita si tranformata in provincie romana.

Intre 114-117 duce razboaie impotriva partilor, ocupand Armenia, Mesopotamia si Asiria.

Dupa moartea sa, in orasul Selinus din Asia Mica, Imperiul Roman atingea o suprafata de 3.300.000 kmp si 54 de milioane de locuitori.