STATE MEDIEVALE IN SPATIUL ROMANESC - PREMISELE FORMARII STATELOR FEUDALE ROMANESTI

STATE MEDIEVALE

IN SPATIUL ROMANESC

Sec. IX-X in spatiul romanesc s-au constituit primele formatiuni politice romanesti (cnezatele si voievodatele), pe baza lor s-au format voievodatele Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova. Transilvania a fost cucerita de maghiari si este organizata ca voievodat autonom in cadrul Regatului Ungariei, iar Tara Romaneasca si Moldova au ramas independente sau autonome, totodata se vor forma si principalele institutii politice si religioase romanesti.

PREMISELE FORMARII STATELOR FEUDALE ROMANESTI

Perioada premergatoare formarii statelor feudale romanesti se caracterizeaza prin migratii (maghiarii, pecenegii, uzii, cumanii, iar in 1240-1241 mongolii (tatarii), care au creat un stat (Hanatul Hoardei de Aur) la N M. Negre si au controlat teritoriile din jur prin impozite, dar au fost si bariera in fata expansiunii statelor puternice: Ungaria, Kiev si Imperiul Bizantin.

Romanii organizati in obstii satesti, ocupatii: agricultura, pastoritul, mineritul, metalurgia, exploatarea sarii, comertul. Din sec. IX apare o ierarhie (mai marii pamantului), din randul lor se vor ridica cnezii sau voievozii.

Pericolul extern a dus la unirea obstilor satesti in uniuni de obsti pe baza carora se vor forma in sec. IX cnezatele si voievodatele.

FORMATIUNI STATALE INTRE SEC. IX-XIII

In TRANSILVANIA - informatii oferite in jurul anului 900 de Anonimus in Gesta Hungarorum, astfel: DUCATUL LUI MENUMORUT - in Crisana, centru Biharia; DUCATUL LUI GLAD - in Banat, centru Cuvin; DUCATUL LUI GELU - V Depresiunii Transilvaniei, centru Dabaca Alte informatii ne sunt oferite in jurul lui 1000 de Legenda Sfantului Gerard, care vorbeste despre cucerirea maghiara a voievodatelor conduse de Gyla (Centrul Transilvaniei) si Ahtum (Banat).

TARA ROMANEASCA - lucrarea Diploma Cavalerilor Ioaniti data in 1247 aminteste: TARA SEVERINULUI - in vestul Olteniei si estul Banatului; VOIEVODATUL LUI LITOVOI - care cuprinde Tara Hategului (in sud-vestul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu Jiu); VOIEVODATUL LUI SENESLAU - care include Tara Fagarasului (in sudul Transilvaniei) si nordul Munteniei (Arges, Muscel, Dambovita); CNEZATUL LUI FARCAS - situat intre cele 2 voievodate, la sud de munti (in Valcea); CNEZATUL LUI IOAN - localizat ipotetic intre Jiu si Olt (in jud. Romanati de mai tarziu).

MOLDOVA - lucrari ca si Cronica lui Ioan de Tarnave amintesc mai multe formatiuni statale: tari, codrii, campuri, ocoale, cobale.

DOBROGEA - intre 971 si 1204 bizantinii reocupa teritoriul sud-dunarean, iar Dobrogea va fi provincia Thema Paristrion. In sec. XII la sudul Dunarii se va constitui statul vlaho-bulgar numit Taratul Asanestilor. (doc.1.p.86).

VOIEVODATUL TRANSILVANIEI

Cucerirea si organizarea Transilvaniei sub stapanire maghiara incepe din sec. XI dupa ce regele Stefan cel Sfant ocupa statele lui Gyla si Ahtum, Transilvania devine voievodat autonom sub suzeranitate maghiara. Maghiarii au introdus forma de organizare administrativa comitatul (1111 - Bihor), forma de organizare statala principatul (1111-1113, Mercurius princeps), dar revine la forma traditionala - voievodatul (Leustachius voievoda - 1176). Regele Ungariei numea voievodul cu atributii (administrative, judiciare, militare, avea cancelarie proprie si era ajutat de un vice-voievod). Unii voievozi avand atributii largi (Roland Borsa si Ladislau Kan).

Periodic era convocata Adunarea generala a nobililor, cu atributii (judecatoresti, fiscale, administrative) in care intrau si romani, dar in 1366 regele Ludovic I de Anjou conditioneaza calitatea de nobil de cea de catolic, excluzand romanii ortodocsi din viata politica. Din sec. XIV (dupa rascoala de la Bobalna - 1437), este incheiata Unio Trium Nationum, care recunostea privilegiile politice ale maghiarilor, sasilor si secuilor, in defavoarea romanilor.

Transilvania avea norme juridice proprii Tripartitul lui Werboczi - 1517.