Biserica si scoala in Evul Mediu si la inceputul modernitatii

Biserica si scoala in Evul Mediu si la inceputul modernitatii

A. Constructie ecleziastica si implicare laica

Biseica este primul centru de educatie si cultura in Evul Mediu european, dar si in cel romanesc, precedand scolile urbane si cancelariile regale. La noi modelul este cel bizantin, model ramas neschimbat atat in ierarhia bisericii, cat si in invatatura laica sau ecclesiastica, care se dezvolta odata cu intemeierea statelor si constituirea mitropoliilor la Curtea de Arges si la Suceava.

B. Scolile in spatiul romanesc

Asa cum sugereaza documentele domnesti, manastiresti si cronicile, educatia se facea initial in greaca cu alfabet grec, iar mai apoi in slavona cu alfabet chirilic. Documentele atesta acelasi tip de invatamant in Tranmsilvania, inlocuit apoi odata cu stapanirea maghiara cu latina medievala. Scolile laice apar in mediul urban sasesc si anume Oradea - 1447 si Sibiu - 1471, in conditiile cand multi sasi, unguri si secui studiau la Paris, Bologna, Padova, viena, Praga, Cracovia. In spatiul extracarpatic apar colegii de greaca si latina create de Alexandru Lapusneanu la Harlau, Despot-Voda la Cotnari(1563) si Petru Cercel la Targoviste.

C. Rolul tiparului

Tiparul patrunde la noi odata cu umanismul, renasterea si reforma si se datoreaza in special sasilor luterani. Se tiparesc in limbile nationale Biblia, cursuri de drept si istorie greco-romana, manuale de greaca si latina. Diaconul Coresi din Scheii Brasovului este primul mare tiparitor ce realiza in 1570 - Octoihul romanesc, precedat inca din 1495 de scoala romaneasca din Scheii Brasovului, unde invatau romani si din Moldova si Muntenia.

D. Invatamantul de nivel superior

Iacob Eraclide Despot incepe din 1562 crearea scolii superioare de la Cotnari, unde pregatea functionari de stat in spirit umanist, in greaca si latina, avand profesori renumiti precum umanistul german Johann Sommer. In Transilvania sub obladuirea dominicanilor apare la Sibiu in 1525 un "Studium generale", iar iezutii vor crea la Cluj in 1581 o universitate. In Tara Romaneasca apare in timpul lui Sserban Cantacuzino o academie domneasca(1678-1688) si la fel in Moldova in 1707. Tipariturile insumeaza intre 1700-1800 circa 799 de carti dintre care 617 romanesti. Fanariotii se vor ingrijii de dezvoltarea scolilior medii, adresate tuturor doritorilor, scoli ce predau in greaca stiinte exacte si umaniste.      Se remarca aici initiativele domnilor: Grigore II Ghica - 1747, Mihail Sturdza - 1847 in Moldova si Alexandru ipsilanti - 1776, Ioan Gheorghe Caragea - 1814 in Tara Romaneasca.

E. Modelul european

Dupa restaurarea domniilor pamantene, tinerii boieri si intelectuali sustin ideea adoptarii modelului educational european. Dupa bursierii universitatii din Pisa - Simion Marcovici, Ion Pandelie , Eufrosin Poteca si Constantin Moroiu, tot mai multi tineri din clasele instarite iau drumul universitatilor vestice, constituind elita revolutiei de la 1848.