Ulrich Zwingli

Ulrich Zwingli      

Ulricus Zwinglius s-a mutat la Zurich in jurul anului 1519, unde a trait printre preotii din abatia lor, respectandu-le ritualurile si ceremoniile timp de doi ani si invatand poporul in cunoasterea Scripturii.      

In acelasi an, Papa Leo, si-a reinnoit indulgentele de-a lungul si de-a latul lumii, insa Zwingli s-a opus acestei practici, gasind dovezi scripturile ale faptului ca indulgentele nu erau un lucru bun; el s-a opus si celorlalte forme de coruptie care domneau in Biserica. Pana la urma, Hugo, episcopul de Constanz a scris senatului din Zurich si colegiului canonicilor unde traia Zwingli si a explicat crezul inaintea senatului din Zurich, care a raspuns episcopului in 1522, spunand ca ar trebui sa infatiseze modul de viata murdar si infam al preotilor si sa nu faca nimic care sa impiedice libertatea Evangheliei.     

Zwingli a continuat sa-i invete pe oameni Cuvantul lui Dumnezeu timp de cativa ani, iar calugarii dominicani au continuat sa predice impotriva lui, pana cand Zwingli s-a oferit sa participe la un dialog cu ei. Auzind aceasta, judecatorii si senatul din Zurich au convocat toti preotii la Zurich, pe 29 ianuarie 1523, pentru o intalnire la care fiecare era liber sa-si expuna parerea. Episcopul de Constanz l-a trimis pe John Faber ca purtator de cuvant al sau. La incheierea intrunirii, senatul din Zurich a declarat ca Evanghelia lui Hristos trebuie sa fie invatata din Biblie si traditiile oamenilor trebuie abandonate.      

In curand episcopul de Constanz a scris senatului pentru a apara Biserica Catolica. In jurul zilei de 13 iunie senatul i-a respins doctrina si a dat ordin ca toate imaginile catolice din oras sa fie arse. In luna aprilie care a urmat, orasul Zurich a oprit liturghia catolica si a inlocuit-o cu Cina Domnului, citirea profetilor, rugaciuni si predicare.      

Doar orasul Zurich a luat parte la aceasta reforma, nu si celelalte douasprezece orase elvetiene care au ramas langa Biserica Catolica. In decembrie 1527 s-a convocat o intrunire in orasul Berna, unde celor doua scoli teologice li s-a permis sa dezbata probleme in mod liber. De partea protestanta au fost prezenti Zwingli, Oecolamadius, Bucer, Capito si Blaurerus. Vorbitorul principal al catolicilor a fost Conrad Tregerus, un calugar augustinian care a incercat sa-si argumenteze pozitia folosind alte surse decat Biblia, lucru care nu era permis.      

Tregerus a parasit adunarea. Dezbaterile au continuat timp de noua zile, si au avut ca rezultat final abolirea liturghiei, altarelor si chipurilor Bisericii Catolice, atat in orasul Berna cat si in cele din jurul ei.      

In 1531, cantoanele Zurich si Berna, singurele care si-au reformat religia, au fost insultate de catre alte cinci cantoane, ceea ce a dus la un razboi intre ele. Cand cele cinci cantoane au refuzat armistitiul care ar fi permis libertatea religiei, Zurich si Berna le-au blocat drumurile infometand orasele si silindu-le sa atace Zurich. Zwingli a murit intr-o incercare de a intari o garnizoana izolata. Trupul sau a fost mutilat si ars de catre trupele catolice. El a murit la varsta de patruzeci si patru de ani.