John Lambert

John Lambert       

John Lambert, care a fost convertit de catre Bilney, a cautat sa scape de persecutiile din acea vreme plecand in strainatate, unde s-a alaturat lui Tyndale si Frith si a slujit ca si capelanul englezilor care traiau la Antwerp. La mai putin de un an dupa plecarea sa, a fost capturat in 1532 si dus la Londra ca sa raspunda celor patruzeci si cinci de acuzatii care i se aduceau, in fata lui Warham, arhiepiscopul de Canterbury. Insa arhiepiscopul a murit in luna august 1532, asa ca Lambert a fost pus in libertate.      

Aceste lucruri s-au intamplat in timpul domniei lui Henric VIII, la putina vreme de la distrugerea manastirilor englezesti si divortul regelui de regina Catherina si recasatorirea sa, un timp in care adeptii Scripturii puteau sa-si exercite credinta intr-o relativa libertate.      

Dupa eliberarea sa, Lambert s-a intors la Londra ca invatator de greaca si latina. In 1538 el a fost prezent la predica sustinuta la biserica St. Peter de catre Dr. Taylor, un protestant care mai tarziu avea sa devina episcopul de Lincoln si care a murit in timpul domniei reginei Maria. La terminarea predicii, Lambert l-a abordat pe Taylor pentru a purta o discutie in contradictoriu cu privire la problema sacramentului.      

Din dorinta de a-l multumi pe Lambert, Taylor a discutat problema cu Dr. Barnes. Acesta era in favoarea predicarii Evangheliei insa credea ca abordarea acestei probleme ar fi impiedicat raspandirea Evangheliei in acea vreme asa ca a sugerat lui Taylor sa ia legatura cu arhiepiscopul Cranmer.      

Ceea ce a pornit ca o simpla discutie particulara a ajuns sa devina o problema publica. Cranmer inca nu-si schimbase parerea referitoare la sacramente - desi o va face mai tarziu asa ca l-a somat pe Lambert sa-si sustina cauza in public. Desi nu putem sti cu siguranta ce s-a petrecut la intalnirea lor, stim ca zvonurile despre dezacordul dintre ei s-au raspandit peste tot.      

Episcopul de Winchester, un om pe nume Stephen Gardiner, sfatuitor al regelui, era un om crud si viclean care cauta tot timpul sa impiedice raspandirea Evangheliei. El s-a dus la rege si i-a spus ca oamenii il urau pentru cateva lucruri: pentru distrugerea manastirilor, abolirea autoritatii papale si divortul de sotia sa, insa daca el ar demonstra ca ereticii totusi inca sunt pedepsiti, si-ar recastiga popularitatea. Regele s-a aratat imediat a fi de acord spunand ca el insusi il va judeca pe fiecare eretic din tara.      

Lambert a fost adus sub paza de la temnita pentru a fi judecat de Henric, in prezenta tuturor nobililor si episcopilor care erau prezenti. Avand permisiunea sa vorbeasca, Lambert a afirmat ca este bucuros vazand ca regele este dispus sa asculte controversele religioase, mai ales ca regele era un om cu judecata dreapta si cu inalte cunostinte.      

"N-am venit aici ca sa-ti ascult laudele"! Treci la subiect" l-a intrerupt regele. Intimidat de acest raspuns aspru, Lambert a ramas tacut. "De ce stai acolo mut? Ce spui, in sacramentele altarului este trupul lui Hristos sau nu este?" a intrebat regele. "Sunt de acord cu Sf. Augustin, este trupul lui Hristos din anumite puncte de vedere" a raspuns Lambert. "Nu-mi vorbi mie de Sf. Augustin sau de altii. Ce spui tu insuti?" a intrebat regele in limba latina. "In acest caz eu nu cred ca sacramentul este chiar trupul lui Hristos" a raspuns Lambert.      

Regele a lasat la indemana lui Cranmer sa continue interogatoriul, care impreuna cu episcopul de Wichester si Tonstal si episcopul de Durham au incercat sa il faca pe Lambert sa-si schimbe parerea. Lambert era coplesit. Asaltat de zeflemeli si amenintari venite din partea unor oameni atat de puternici, impresionat de maretia locului si de prezenta regelui si epuizat din pricina statului in picioare timp de cinci ore, el s-a cufundat in tacere.       

Pana la urma ziua s-a incheiat, regele intorcandu-se inca odata spre Lambert: "Ce mai spui, dupa atatea invataturi primite de la oamenii acestia educati? Esti multumit? Vei trai sau vei muri? Ce spui? Alege." Lambert a raspuns: "Ma incredintez si ma supun vointei voastre." "Incredinteaza-te mai degraba in mana lui Dumnezeu si nu a mea", a raspuns regele. "Imi incredintez sufletul in mainile lui Dumnezeu dar trupul mi-l incredintez clementei voastre." "Daca te incredintezi judecatii mele, vei muri. Eu nu voi apara pe eretici." Regele s-a intors catre Cromwell, cel mai mare prieten al protestantilor: "Cromwell citeste sentinta lui de condamnare."      

Prin intermediul sfatului episcopului de Winchester, Satan a facut ca Lambert sa fie condamnat chiar de tovarasii sai protestanti, Taylor, Barnes, Cranmer si Cromwell - care toti vor suferi mai tarziu de dragul Evangheliei. Dintre toti oamenii arsi pe rug la Smithfield nimeni nu a fost tratat atat de crud ca si Lambert, care in ciuda chinurilor si-a ridicat mainile zdrobite cuprinse deja de flacari si a strigat oamenilor: "Nimeni altul decat Hristos, nimeni altul decat Hristos!"