Urmarile si consecintele relatiei Bush - Gorbaciov

Urmarile si consecintele relatiei Bush - Gorbaciov

Cel mai interesant si cel mai controversat eveniment de pe scena europeana, din ultimii ani, prabusirea regimului comunist, a preoupat istoricii, care au abordat fenomenul in moduri diferite. Cei mai multi insa au realizat o abordare factologica, in timp ce altii au incercat sa gaseasca si sa explice cititorilor mecanismele ascunse, pe unele nereusind sa le dovedeasca, accesul la informatii fiind deocamdata destul de dificil.

In anul 1988 au loc noi alegeri in Statele Unite ale Americii castigate de vice-presedintele George Bush care atrasese de partea sa un numar mare de simpatizanti. Cel mai important lucru realizat de acesta a fost pastrarea legaturilor cu omologul sau rus cu care avusese multe intalniri de pe timpul guvernarii lui Reagan si a intalnirilor dintre acestia. La preluarea puterii G Gush credea ca Ronald Ragen i-a acordat prea multa atentie lui Mihail Gorbaciov. Liderul de la Casa Alba[1] era aproape sigur ca va castiga alegerile si tocmai de aceea din timp si-a pregatit terenul pentru ceea ce va urma, lucru care s-a si intamplat. Cooperarea dintre cei doi va da rezultate si acest lucru se va vedea in anul 1990 cand se va incheia Razboiul Rece, precedat de unirea Germaniei si destramarea URSS evenimente care au dus la anumite shimbari in viata unor popoare si chiar a spatiului european. Factorul principal care a determinat aceste schimbari a fost Mihail Gorbaciov care prin masurile luate a deshis noi orizonturi spre o lume care se bucura de libertate si liniste. Noul presedinte a avut o dificultate in a intelege radicala shimbare care avusese loc in politica externa a Rusiei. De factura conservatoare, administratia Bush nu vroia sa ia in consideratie multe dintre opiniile sale ferme despre Uniunea Sovietica, opinii care se dezintegrau in fata propriilor lui ochi. Purtatorul de cuvant al Casei Albe il includea pe Gorbaciov ca fiind un "cowboy de dugheana" , insa, ulterior, parerea lor s-a shimbat, mai ales in urma calatoriei lui Bush in Europa de Est si de Vest, intreprinsa in iulie 1989. Se prevedea ca intalnirea dintre ei era destul de importanta si ca urma a se intampla evenimente epocale. Gorbaciov remarca faptul ca nu era in interesul Rusiei sa contribuie la diminuarea rolului jucat de Statele Unite in lume. Acest lucru se explica prin faptul ca politica externa a Uniunii Sovietice se putea indeplinii numai cu ajutor primit din partea americana.

In urma multor intrevederi relatia lor se va imbunatati considerabil, ajungandu-se la parteneriate economice ceea ce a demarat o rapida economie de piata. O alta problema cu care se mai confrunta acum Gorbaciov era aceea a legaturilor cu Germania, Tarile Baltice si Europa de Est, care nu i-au creat probleme deosebite, deoarece a stiut cum sa le solutioneze.

In nenumarate randuri, Gorbaciov si Sevardnadze au afirmat ca URSS nu va folosi puterea armata pentru a impiedica popoarele din acea zona pentru a-si decide singuri soarta. Totodata, Gorbaciov spera sa se mentina Tratatul de la Varsovia, iar ca o reactie la acest lucru, Bush declara ca atata timp cat nu se recurge la folosirea fortei, Statele Unite nu au nicio intentie de a impiedica actiunea URSS in zona lor de interes.

La summit-ul de la Malta, din decembrie 1989, a declarat ireversibilitatea evolutiei democratice a acestor tari: "Fiecare popor are dreptul sa-si aleaga propriul destin, iar eu pot sa-mi explic numai atitudinea mea personala: atat in URSS, cat si in Europa de Est, aceste schimbari au fost pregatite de mersul inainte al istoriei insasi. Ele sunt strans legate de dorinta populatiei de a face aceste societati mai democratice, mai umane, si de a tine pasul cu lumea. Ma simt incurajat de acest lucru"[4].

In ceea ce priveste arsenalele de arme nucleare, s-a convenit a se lucra la semnarea unui tratat, in 1990, care putea a fi pregtit pentru a fi semnat la urmatoarea intalnire, ce urma sa aiba loc la Washinghton, pe la jumatatea anului. Au existat nemultumiri, in sensul ca Bush nu agrea livrarile de arme facute de sovietici in America de Sud si nici atitudinea aliatului lor din zona, Cuba.

La randul sau, Gorbaciov se va tine de promisiune si nu va mai aproviziona cu arme Nicaragua, dar, in schimb, in ceea ce priveste Cuba propus o intalnire directa intre presedintele Bush si Fidel Castro, oferindu-se s-o intermedieze. Bush va avea o atitudine iritanta, privind cu dispret acesta idee, lucru care il va deranja pe Gorbaciov.

Liderul american a dat de inteles ca valorile occidentale isi manifesta superioritatea si ca ar urma o prabusire a Rusiei.

Acordul de la Malta a insemnat un pas mic pentru relatiile ruso-americane.