Ernst Cassirer - Mitul statului

In perioada interbelica, din cauza crizei economice si politice si a problemelor teoretice generate de acestea, a aparut o schimbare radicala a formelor si a substantei gandirii politice. Apare o noua putere:gandirea mitica (primatul acesteia asupra celei rationale). Evolutia acesteia se manifesta in 3 timpi:descifrarea naturii mitului, lupta vs mit in teoria politica si mitul sec. XX.

Ce este mitul

Mitul, ca forma simbolica, se poate aplica oricarui obiect. Ceea ce conteaza pt analiza este functia mitului in viata culturala si sociala a omului - rolul mitului politic modern si ideologia (pt orientarea actiunilor social-politice).

Mitul este produsul unui proces intelectual si expresia simbolica a celor mai profunde emetii umane referitoare la viata si experienta comunitatii; o emotie transformata in imagini, obiectivare a vietii sociale a omului , nu a experientei individuale, nu o simpla exteriorizare,ci o condensare ...de unde rezulta PUTEREA SA DE INFLUENTARE.     

Politica sestraduieste sa-I faca pe oameni sa creada, pt. A-I supune si a-I conduce; ideologiile politice sunt penetrate de mituri. Din perspectiva procesului de mitizare si demitizare isi incepe Cassirer analiza si apreciaza rolul filosofului

Lupta vs mit in istoria TP

a.       gandirea greaca - Apare tensiunea dintre mythos si logos, dintre gandirea mitica si cea teoretica. La Platon, statul e bazat pe legi, justitie, nu exista mitologie. Daca exista mituri, acestea nu sunt creatii colective, ci individuale (mitul pesterii e o alegorie ce justifica rolul filosofului in cetate).

Platon e primul care a realizat o teorie rationala a statului, afirma Cassirer, adica un sistemcoerent de interpretare(Statul Legii). Acesta nu e statul cel mai bun , perfect, ci e statul ideal (conform ideii).

"Republica" e vazuta in cheia unei revolutii intelectuale , nicidecum politice , e un tratat de educatie , nu un sistem politic. Platon face o detasare si o critica la adresa gandirii mitice. Omul politic trebuie sa inceapa demersul reformator cu inlocuirea zeilor prin cunoasterea ideii de bine(e scopul suprem al cunoasterii).

b.      evul mediu - Religia are trasaturi inrudite cu cele specifice mitului. Dogama pacatului originar intuneca posibilitatile de emancipare rationala a omului (credinta--------ratiune, intre ele      un conflict).

Opera lui Machiavelli e momentul cel mai important in lupta pt eliberarea politicii de mit.

"Principele" e expresia tendintei decisive de ruptura cu gandirea medievala(dreptul divin al regilor= acestat teorie e fantezista pt Machiavelli) si, prin noua conceptie de stat, a efortului . de depasire prin suprimarea bazelor sistemului politic medieval. Religia nu mai e un scop in sine , e un instrument in mana oamenilor politici, e buna doar cand contribuie la instituirea unei ordini bune.

Machiavelli.....1) emanciparea politicii de religie si de morala

2) consacra autonomia statului

3) o noua conceptie despre rolul si sensul TP.

"Principele" e o opera tehnica in care se consacra o noua arta a politicii, unde factorii hotaratori sunt utilitatea si succesul.

"Discursurile asupra primei decade.." - tentative de generalizare teoretica privind originile si evolutia statului. Lucrurile umane nu sunt guvernate in intregime de ratiune si ca sunt partial stapanite de forte irationale. Capitolul XXV, "Principele": exista un principiu pe jumatate mitic (fortuna).Cu toate acestea, omul poate sa-si aleaga calea si sa se dirijeze, pt ca fortuna e imprevizibila, dar nu implacabila.

Prin rationaliatatea metodei, realismul perspectivei si efortul consecvent pt o descriere fara accente valorizatoare si preferinte personale, Machiavelli se indeparteaza de mythical thought.

c.       dreptul natural - increderea nezdruncinata in puterea ratiuni umane , prin lupta vs prejudecati. In teoria contractual;ismului exista si tendinte ce ar putea conduce la solutii asemanatoare mitului.

Filosofia politica in sec.XVIII era nucleul tuturor activitatilor intelectuale.Dar nu aparuse nici o teorie cu adevarat noua. Spiritul sec. 18 e "intelectualist".

Iluministi.............Romantism

Aici se au in vedere, in ceea ce priveste deosebirile:

interesul pt istorie

noua conceptie despre mit si valorizarea acestuia.

Filosofii sec.18 - trecutul era util pt construirea unui viitor mai bun< studiul istoriei nu e un scop in sine; viitorul omenirii , instituirea unei noi ordini politice si sociale; mitul e un lucru barbar, nu exista legatura intre mit si filosofie.

Romantismul - consta in reabilitarea si glorificarea mitului care se poate gasi in politica moderna. Favorizeza o trasatura specifica reprezentarilor mitice - idealizarea si spiritualizarea trecutului. Interesul pt mit si locul pe care-l ocupa in explicarea istoriei si culturii se explica mai Ales prin interesul aratat originilor culturii umane. Astfel, mitul nu se mai opune filosofiei, ci devine aliatul ei. Din punctul de vedere al lui Cassirer, rolul romanticilor a fost mai mult unul cultural, nu politic.

Mitul in secolul XX

Reprezinta un ansamblu de mituripolitice specifice totalitarismului extremei drepte din prima jumatate a secolului xx. Analizeza mai mult sursele principalelor reprezentari mitice pe care doctrinele de tip fascist se sprijina si tehnica prin care aceste reprezentari au fost elaborate si impuse.

Pentru Cassirer, mitul in plan poltic e o problema de gandire si de imaginare, de desfasuare si de impunere a discursului. Prezinta imporatanta in acest context: mitul eroilor - Carlyle, cultul rasei - Gobineau, conceptia hegeliana despre stat in ideologia si politica Germaniei hitleriste.

Se manifesta tendinte de denaturare prin inglobarea acestor conceptii ca elemente constitutive

Ale unei noi structuri/configuratii (totalitarismul nazist). Le confera functii si tinte noi acestor componente (cele 3 contributii pregatitoare pt mitul totalitar).

Carlyle

versiunea cultului eroilor e indepartata de spiritul cercetarii adecvate si e formulata in termeni prin excelenta mitologici.

Eroii sunt obiectul unei adimiratii aproape mistice, propusi fiind ca modele de adevarati suverani cu a caror viata si initiativa se confunda istoria

Avantul poetic mitizant tine locul cercetarii istoricului; mult mai capabil sa influenteze istoria si procesul politic.

Istoria nu e o simpla succesiune de evenimente, e nevoie de fapate si de actiuni, exista un fapatas, e necesar un puternic impuls personal, diirect. Eroul e un sfant metarmofozat. Dc, dominatia eroului ar disparea, ar trebui sa fim disperati. Dar cum puttem, identifica eroul? Exista un criteriu?
Trebuie sa produci, sa realizezi ceva!!!!!! (conceptia activa si energica despre viata umana, accent pus pe viata omului, pe activitatea omului, pe indatoririrle lui practice).

Cultul eroilor e un instinct fundamental al naturii umane fara de care omenirea ar ajunge la disperare.A pregatit calea catre idealurile moderne de autoritate politica.

Criterri de identificare a eroului: 1. Claritatea gandirii (puterea taumaturgica a gandirii)

2. sinceritatea      , adica forta morala, victoria capacitatii de afirmare vs. capacitatea de negare

Carlylel e increzator, optimism in capacitatea omului de a nu se supune niciodata in totaliate fortei brute, ci intotdeauna fortei morale

Cassirer: filosofia subiacenta, explicita a textului lui Carlyle a contribuit la deschiderea caii idealurilor moderne ale dirijismului politic.

Gobineau

Trebuie relationat cu Carlyle

Istoria se supune unei legi inexorabile. Nu putem decat sa intelegem si sa acceptam cursul evenimentelor, nu-l putee schimba. Destinul rasei umane e predeterminat de la inceput. Omul nu-si poate controla destinul, dar vrea sa stie de unde vine si incotro se indreapta. Istoria nu e o stiinta , e un conglomerat de ganduri subiective nostalgice.

Rasa alba e singura care a avurt dorinta si puterea de a construi o vita culturala. Celelalte rase nu au o viata, o vointa si o enerigea a lor proprie. Nu sunt decat o materie moarta in mainile stapanilor lor. Istoria se naste numai din contactul raselor albe - teoria referitoare la rasa ca forta fundamentala si dominanta a istoriei omeniriii.

Rasa e singurul stapan, diriguitor al istoriei, celelalte forte ii sunt subordonate si dependente.

Totalitarismul rasei a pregatit drumul catre conceptiile referitoare la statul totalitar.

Rsa e totul; toate celellate forte nu conteaza, nu au o semnificatie sau o valoare per se . Daca au vreo putere, aceasta le e atribuita de forta superioara si suverana: rasa omnipotenta.

E absurd sa cauti valori si standarde etice universale. Universalitatea e vulgaritate. Cei de stirpe ariana stiau ca omul nu e onorabil pt calitatile pe care le are, ci datorita rasei in care se naste.

Carlyle......Gobineau

Dusmani declarati ai idealurilor politice ale sec.18 (libertate, egalitate, fraternitate)

Carlyle - singurul mod de a evita influenta nefasta a acestora e intoarcerea la cultul eroilor- acesta incearca sa lege si sa uneasca

Gobineau - faramiteaza si separa.

Hegel

IN centrul ei se regasesc ISTORIA si RELIGIA. Raul nu e un fapt accidental, decurge din definitia realitatii. Polul negativ si pozitiv al realitaii nu pot fi separate.

Hgele accepta ordinea data a lucrurilor, el vede in ele adevarata substanta etica. Nu incearca sa scape de relele, mizeriile si crimele ISTORIEI, ci le accepta asa cum sunt, dar vrea sa justifice aceasta realiatet. Ratiunea la Hegel nu e doar un principiu abstractsi formal, e un principiu organizator al istoriei.

Ffilosofia lui Hegel se caracterizeaza prin corelatia si intrepatrunderea dintre elelmentele istoric si cel religios.

Filosofia statului> Statul e "Alfa si Omega vietii istorice", "realitatea suprema cea mai perfecta", "adevarul sta in putere".....sursa directa a mitologiei naziste. Ajuta la elaborarea mitului nazist/ NATIONALISMUL e intregit: in fiecare epoca istorica o singura natiune reprezentanta veritabila a spiritului lumii , numai ea are dreptul sa guverneze in numele acestuia.

E. Doutte: Mitul e dorinta colectiva personificata; cea mai laconica, dar puternica expresie a acestei dorinte colective se intrupeaza in ideea moderna de conducator/dictator

Se manifesta, astfel, o criza intensitatea dorintelor colective e intruchipata in lider, pe cand toate celelalte reglementari juridice si constitutionale sunt fara valoare. Puterea mistica si autoritatea liderului, alaturi de faptul ca vointa liderului e suprema lege contribuie la instituirea irationala a puterii totalitare. Astefel ca, politicianul modern e un amestece de functii diferite, chiar incompatibile (homo magus cu homo faber).Aceasta combinatie e o caracteristica a miturilor politice moderne.

Initial, mitul era rezultata al unei activitaiinconstiente, produs liber al imaginatiei.

Ulterior, azi, mitul politic e un produs pe baza de PLAN, lucru artificial fabricat de artizani abili. Secolul xx cunoaste o noua dtehnica a mitului, care poate fi fabricat in acelasi sens si cu aceleasi metode ca o arma moderna.

Secolul xx se remarca prin:

Manufacturarea mitului

Modalitatea noua de utilizare a limbajului (transformare propagandistica)

Ritualizarea excesiva a vietii politice (introducerea de noi rituri).

Mitul are o dimensiune afectiva si una imaginativa. E in primul rand rit, nu judecata. E invulnerabil, oarecum, pt ca nu raspunde la argumente rationale. Pt a-l distruge, filosofia nu e suficienta; ea ne poate ajuta sa intelegem oponentul, dusmanul (mitul), pentru a-l putea combate.