CONSTANTIN MAVROCORDAT

Colegiul National "Alexandru Papiu Ilarian"

Targu Mures

CONSTANTIN MAVROCORDAT

(n. 27 februarie 1711, Constantinopol; d. 23 noiembrie 1769, Iasi)

Introducere

Am ales tema: Biografia lui Constantin Mavrocordat, deoarece am fost selectat in ordine alfabetica de catre seful clasei, iar aceasta este tema pentru mine.

In aceasta lucrare voi prezenta o scurta introducere ale datelor sale biografice, mai apoi urmand cateva dintre reformele lui.

Date biografice

Constantin Mavrocordat s-a nascut in 27 februarie 1711 la Constantinopol si este fiul lui Nicolae Mavrocordat, fiind crescut in tara. A fost un om invatat ca si tatal sau si era patruns de ideile filosofice si reformatoare ale veacului al XVIII-lea.

A fost domnitor in Muntenia de 6 ori: septembrie 1730 - octombrie 1730; 24 octombrie 1731 - 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 - septembrie 1741; iulie 1744 - aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 - 7 septembrie 1758 si 11 iunie 1761 - martie 1763 si in Moldova de 4 ori: 16 aprilie 1733 - 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 - 29 iunie 1743; aprilie 1748 - 31 august 1749 si 29 iunie 1769 - 23 noiembrie 1769.

Domnia a obtinut-o fiind ales de boieri. Dupa doua domnii scurte in Tara Romaneasca, a fost mutat in Moldova, care era mult mai saraca, si unde pentru a-si recastiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit sa mareasca darile ca sa-i poata cumpara pe turci. Reintors in Muntenia in 1735, incepe sa faca reforme, influentat fiind si de reformele austriece din Oltenia.

Desfiinteaza unele impozite indirecte, ca vacaritul si pogonaritul si introduce o taxa generala de 10 lei pe an, platibila in 4 'sferturi'.

Ii elibereaza pe tarani dandu-le dreptul sa se mute de pe o mosie pe alta, rascumparandu-si libertatea cu 10 lei, platiti boierului respectiv.

Pe taranii boieresti ii obliga la dijma si 12 zile de lucru pe an, in Muntenia, si 24 in Moldova.(In tarile invecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientala, numarul zilelor de claca ajung chiar la mai multe pe saptamana! )

Pe boieri ii recompenseaza printr-un anumit numar (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plateau bir decat boierului si de scutirea de orice bir pentru visterie.

In judete a numit ispravnici cu un rol judecatoresc si administrativ foarte intins. In urma razboiului ruso - turco - austriac (1736 - 1739), inlaturand diversele combinatii ale puterilor, obtine reunirea Olteniei la Tara Romaneasca, prin Pacea de la Belgrad din 1739.

Toate aceste reforme le aplica si in Moldova, atunci cand este numit domnitor . In timpul domniilor avute, a cautat sa imbunatateasca starea supusilor. El este domnitorul care a suprimat la noi serbia: mai intai in Muntenia (1746), apoi in Moldova (1749). S-a ingrijit si de cele cateva scoli existente, de cultura preotilor, carora le cerea sa stie carte romaneasca. A pus sa se tipareasca si carti bisericesti in romaneste. In timpul razboiului ruso - turc (1768 - 1774) a fost ranit intr-o lupta, prins la Galati si dus la Iasi, unde a si murit la 23 noiembrie 1769.

In 1769, in timpul ultimei sale scurte perioade de domnie (in Moldova), pe cand Rusia se afla in razboi cu Poarta Otomana, Constantin Mavrocordat cade prizonier si este ucis de un soldat rus. Totusi a fost inmormantat cu onorurile cuvenite unui domnitor.

Reformele lui Constantin Mavrocordat

In timpul razboiului austro-ruso -turc de la 1735 - 1739 in Tara Romaneasca domnea Constantin Mavrocordat dupa alte doua domnii in aceasta tara si una in Moldova. Dezorganizarea tarilor romane din cauza fiscalitatii excesive si a razboaielor succesive a constituit motivul principal al preocuparilor domnului fanariot, de acord cu unii boieri, de a introduce anumite masuri de redresare, reforme cu caracter administrativ, social, politic si fiscal. N-au lipsit, fireste, nici gandurile innoitoare ale lui Mavrocordat, un om mai luminat, mai cult si mai progresist in comparatie cu majoritatea contemporanilor sai.

"Constitutia" din 1741 - 1742

Dintre reformele lui Mavrocordat, doua mai ales prezinta o certa importanta. Mai intai "Constitutia" din 1741 - 1742, tiparita in Mercure de France din 1742, favorabila boierimii si clerului, care sunt scutiti de dari fata de domnie numeroasele dari taranesti sunt concentrate intr-una singura, in bani, esalonata in patru sferturi. Claca se mentine si se extinde si asupra taranilor asezati cu "invoiala" pe unele mosii in proportia prestata de clacasi, asimilandu-i astfel treptat cu serbii.

Boierimea devine o nobilime de slujbe, titlurile ei fiind raportate la dregatoriile detinute inainte si la cele indeplinite atunci. Dregatorii sunt pentru prima oara platiti cu leafa si cei locali, precum si ispravnicii de tinuturi si judete. Slujbele judiciare se despart, chiar daca nu total, de cele administrative.

Desfiintarea servitutii personale si consecintele acestei masuri

Si mai insemnate sunt reformele lui Mavrocordat din 5 august 1746 in Tara Romaneasca si din 6 aprilie 1749 in Moldova, prin care se desfiinteaza rumania si vecinia, adica legarea de glie a serbilor si se reglementeaza obligatiile clacasilor fata de stapanii de mosie. Rumanii se pot rascumpara cu 10 taleri de cap, fara de mosie, beneficiind de dreptul de stramutare limitat, datorand insa pentru lotul pe care-si aveau gospodaria 12 zile de claca pe an,cvantum nu totdeauna respectat. Vecinii din Moldova nu mai puteau fi vanduti si daruiti, dar nici nu se puteau stramuta dupa buna lor voie, fiind datori cu 24 zile de claca anual.

Reformele lui Mavrocordat, desfiintand servitutea personala, elibereaza totodata si mosiile boieresti de sarcinile feudale. Se deschidea posibilitatea transformarii proprietatii funciare in proprietate capitalista, dar si a taranilor in oameni lipsiti de mijloace de productie, la dispozitia boierilor.

Boierimea din Tara Romaneasca si Moldova, in dorinta de a+si spori veniturile prin orice mijloace, sprijinita si de domnii fanarioti, in deceniile 7-7, cand acestea nu+i mai serveau interesele, a eludat reglementarile lui Constantin Mavrocordat, pretinzand taranilor o cantitate mai mare de claca prin introducerea nartului (norma de munca zilnica imposibil de indeplinit in conditii normale). Urmarea a fost intensificarea nemultumirilor si a framantarilor taranesti si orasenesti, fuga in interiorul si in afara tarii, multimea de jalbe inaintate domniei, nesupunerea la lucru si refuzul satisfacerii celorlalte obligatii, revolta populatiei sarace din Bucuresti si Iasi, sprijinita de taranimea din imprejurimi.

Concluzie

Acest subiect e intradevar interesant pentru cine este interesat. Chiar daca aceste lucruri se cunosc, eu sper ca le-am prezentat intr-o maniera placuta.

Dupa parerea mea Constantin Mavrocordat a fost o personalitate importanta in istorie prin numarul de domnii si prin numarul si importanta reformelor sale.

Bibliografie

"ISTORIA ROMANIEI COMPENDIU Editura Didactica si pedagogica Bucuresti 1969. Autori Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Traian Lungu, Ion Oprea, Stefan Pascu, Aron Petric, Alexandru Porteanu si Gheorghe Smarandache.

"Constantin Mavrocordat" https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Mavrocordat