Ce se intelege prin uniunea economica si monetara din perspectiva integrarii economice europene?

Ce se intelege prin uniunea economica si monetara din perspectiva integrarii economice europene?

A patra etapa a procesului integrarii incepe odata cu semnarea la 7 februarie 1992, la Maastricht, a Tratatului Uniunii Europene si respectiv, intrarea in vigoare la 1 noiembrie 1993 a acestui tratat, care va intra in istoria constructiei europene cu denumirea de Tratatul de la Maastricht.

Obiectiv major - crearea uniunii economice si monetare europene (UEM), inclusiv crearea si punerea in circula ie a unei monede unice - Euro (

Tratatul de la Maastricht fondeaza Uniunea Europeana careia i se

confera nu numai dimensiuni economice, ci si politice

Christian Hen si Jacques Leonard arata ca, prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, se trece 'de la logica integrarii economice, care era cea a Comunitatii Economice Europene, la logica integrarii politice, care este cea a Uniunii.

Este interesant cum, de la o revizuire de proportii a Tratatului CEE si

pana la urmatoarea nu au trecut decat cca. 5 ani, adica un sfert din

timpul scurs de la adoptarea Tratatelor de la Roma si pana la AUE

Se pune astfel intrebarea care ar fi motivele pentru aceasta evolutie accelerata. In cele ce urmeaza vom indica mai multi factori, facand deosebire intre factorii determinanti din interiorul si exteriorul Comunitatii.

Factorii determinanti din interiorul Comunitatii se afla, in primul rand, intr-o

stransa legatura cu dinamica procesului de integrare, atinsa prin proiectul pentru o piata interna si prin AUE.

Astfel, piata interna se suprapune deseori cu politica monetara, cu politica

imigrarii si a azilului, cu combaterea criminalitatii si cu politica sociala, fapt cunoscut altminteri sub numele de 'social dumping'.

Aceste puncte de suprapunere au facut ca multi actori sa considere extrem de

necesara aplicarea extensiva a politicii comunitare in domeniile mai sus amintite.

In plus, aquis-ul comunitar, care a dobandit proportii impresionante in urma

adoptarii AUE, a atras atentia din ce in ce mai mult asupra 'deficitului democratic' din sanul CE, determinand, in plus, unele state membre sa priveasca cu un oarecare scepticism integrarea unei Germanii devenite mai mari si cu o capacitate de lucru sporita in urma reunificarii.

Uniunea Europeana devine o forta economica a lumii (mai putin de 1/10 din populatia lumii, 1/4 din suprafata planetei si produce 1/3 din produsul mondial), ceea ce va reprezenta premisa realizarii obiectivelor: monetar, politic, strategic dar si sporirea fortei de atractie pentru tarile care doresc aderarea la aceasta organizatie.

Urmarind prevederile "Planului Werner' si a "Planului Delors', Tratatul de la Maastricht stabileste urmatoarele aspecte importante pentru instituirea Uniunii Economice si Monetare (UEM)

1. criterii de convergenta (cerinte de disciplina economica care trebuie indeplinite de tarile care urmeaza sa fie incluse in uniunea monetara

2. un calendar precis de realizare a UEM cuprinzand trei etape, finalizat cu introducerea monedei unice;

3. un ansamblu de institutii, politici si mecanisme menite sa asigure si sa sustina o functionare sanatoasa, stabila si ascendenta a economiilor tarilor participante la UEM.

Tipuri de convergenta

In literatura de specialitate, pe baza Tratatului de la Maastricht au fost teoretizate

trei tipuri de convergena separate, dar complementare

_ convergenta nominala

_ convergenta legala

_ convergenta reala

Prin convergen a legala se intelege armonizarea legislatiilor nationale si a

regulamentelor bancilor centrale ale tarilor membre ale UE, astfel incat sa devina compatibile cu Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). Intr-un sens general, aceasta convergenta include aspecte precum independen a bancilor centrale

nationale si integrarea acestor banci in SEBC.

Convergenta reala se refera la omogenizarea nivelului de trai, egalizarea

standardelor de viata in tarile membre, realizarea asa-numitei "coeziuni economice si

sociale' la nivelul Uniunii. Variabilele care masoara convergenta reala (venitul pe

cap de locuitor, nivelul salariilor, rata somajului, cheltuielile guvernamentale etc.).

Pentru realizarea unei egalizari in aceste domenii este nevoie de mai mult timp decat

pentru variabilele minimale, dar indeplinire acestora din urma afecteaza benefic

variabilele reale.

Convergenta economica nu este un scop in sine, indeplinirea conditiilor pe care le

presupune reprezentand un mijloc pentru a garanta cresterea economica durabila la

nivelul Uniunii. Tratatul de la Maastricht introduce, de altfel, termenul "convergenta durabila pentru a sublinia ca nu intereseaza un proces de integrare

formal si rapid, ci un proces de integrare cu geometrie si ritmuri variabile, in acord

cu rezultatele fiecarui stat membru.

Criteriile de convergenta nominala sunt prevazute de Tratatul de la Maastricht (art. 104c, 109j), respectiv Protocolul nr. 6 asupra criteriilor de convergenta, anexat la tratat, si se refera la:

1. stabilitatea preturilor, care va reiesi dintr-o rata a inflatiei observata de-a lungul unei perioade de un an inainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rata a inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflatia cea mai scazuta

2. rate ale dobanzilor pe termen lung, care nu trebuie sa depaseasca cu mai mult

de 2% rata medie a dobanzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai scazuta inflatie;

3. capacitatea de sus inere a finantelor publice:

-deficitul public nu trebuie sa depaseasca 3% din produsul intern brut (PIB) la preturi de piata

-datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, "mai putin in cazul in care acest raport se reduce suficient si se apropie de valoarea de referinta intr-un ritm adecvat";

4. stabilitatea ratelor de schimb, adica respectarea marjelor normale de fluctuatie

prevazute prin mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pentru cel putin doi ani premergatori examinarii, fara devalorizare din proprie initiativa a ratei de schimb a monedei proprii in raport cu moneda unui alt stat membru.

Etape ale realizarii Uniunii economice si monetare - UEM

1.Etapa coordonarii politicilor monetare

1 iulie 1990 - 31 decembrie 1993

2. Etapa consolidarii convergentei si a preparativelor tehnice

1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998

3. Etapa introducerii monedei unice

1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002

Etapa coordonarii politicilor monetare-1 iulie 1990 - 31 decembrie 1993

s-a realizat libera circula ie a capitalurilor in toate tarile membre ale Uniunii Europene (cu o amanare pana la sfarsitului anului 1992 pentru Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda)

-s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

-realizarea celui mai mare grad posibil de convergenta economica prin

planurile de convergenta

-finalizarea tranzitiei la piata unica, eliminarea barierelor tehnice, fizice si fiscale care impiedicau dezvoltarea deplina a acesteia;

-eliminarea tuturor genurilor de obstacole din calea liberei miscari a capitalurilor.

- in sensul coordonarii politicilor monetare, Comitetul guvernatorilor Bancilor Centrale a elaborat un proiect de statut al Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC).

-Comitetul monetar, organ comunitar consultativ in care Comisia si statele membre delegau cate doi reprezentanti, a contribuit la realizarea unor lucrari pregatitoare ale uniunii monetare, intre care si scenariul de referinta privind trecerea la moneda unica

Etapa consolidarii convergentei si a preparativelor tehnice - 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998

Aceasta etapa a inceput pentru toate statele membre, fara nicio conditionare,

considerata o perioada de tranzi ie si ajustare a politicilor monetare si dezechilibrelor financiare,

Obiective principale:

- infiintarea Institutului Monetar European (IME), cu scopul intensificarii

cooperarii dintre bancile nationale si centrale si coordonarii politicilor monetare, etapa preliminara in vederea crearii Bancii Centrale Europene(BCE);

angajamentul de a garanta independen a bancilor centrale. Pana la 1

ianuarie 1997, bancile na ionale centrale au beneficiat de independenta fata de

IME;

-indeplinirea criteriilor de convergenta

-interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare;

-pregatirea de catre statele membre a legisla iilor na ionale, inclusiv

regulamentele bancilor lor centrale, astfel incat sa fie compatibile cu Tratatul

privind Uniunea Europeana

Trebuie subliniat ca Tratatul de la Maastricht consacra principiul ireversibilitatii

trecerii la cea de-a treia etapa a Uniunii economice si monetare, ceea ce

inseamna ca, daca la sfarsitul lui 1997 nu este fixata data inceperii celei de-a treia

etape, cum de altfel s-a si intamplat, aceasta incepe automat la 1 ianuarie 1999 cu

tarile care vor satisface criteriilor cerute, oricare ar fi starea convergentei

comunitare si eventualele reticente nationale.

Etapa introducerii monedei unice-1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002

participarea statelelor membre este conditionata de indeplinirea criteriilor de

convergenta respectiv, a conditiilor necesare pentru adoptarea unei monede unice,

constatata de Consiliu pentru fiecare tara separat, prin vot cu majoritate calificata

Statele care nu indeplinesc criteriile de participare la etapa a treia a UEM vor face

obiectul unei derogari pentru o perioada de tranzitie in care vor fi monitorizate si

sustinute sa indeplineasca aceste criterii.

Obiective principale:

- intrarea in functiune a Bancii Centrale Europene si transferul catre aceasta a

suveranitatilor monetare nationale din partea bancilor centrale ale celor 11 state

care au intrat in uniunea monetara (12 state de la l ianuarie 2001, incluzand si

Grecia);

-introducerea EURO - moneda unica europeana si disparitia monedelor nationale;

-inceperea operarii sistemului de plati TARGET (Trans-European Automated

Real-Time Gross Settlement Express Transfer).

Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, in urma evaluarii

indeplinirii "criteriilor de convergena' urmatoarele:

-11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Fran a, Irlanda, Italia,

Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda, indeplinesc condi iile

necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor

participa la cea de-a treia etapa a uniunii economice si monetare;

- 2 state membre respectiv Grecia si Suedia nu indeplinesc condi iile necesare

pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor intra in categoria statelor cu derogare

Euroforicii" si avantajele monedei unice

-creste transparen a pie ei si a pre urilor;

- produc ia si investi iile nu mai sunt influen ate de evolu ia cursurilor de schimb;

- scade costul tranzac iilor, intrucat nu mai include cheltuielile legate de riscul valutar;

- se dezvolta rela iile comerciale si financiare intre membrii UE si intre parteneri,

intrucat membrii nu mai sunt afecta i de riscul valutar in aceeasi masura in care erau

expusi inainte.

-"Euroland-ul", cu cele 292 de milioane de consumatori, reprezinta cea mai mare

piaa de desfacere din lume, urmata de SUA, cu 270 de milioane de consumatori si

de Japonia, cu 127 de milioane de consumatori. Puterea de cumparare in acest spa iu

este ridicata, depasita doar de SUA; 15% din valoarea tuturor bunurilor si serviciilor

realizate la nivel mondial provin din Euroland, 20% din SUA si 7,7% din Japonia;

15,7% din exporturile mondiale provin din Euroland, in timp ce numai 12,6% din

SUA si 7,7% din Japonia .

-crearea monedei unice reprezinta, in opinia lui Romano Prodi, profesor de economie

la Universitatea din Bologna, ales in mai 1999 presedinte al Comisiei Europene,

-un act de incredere in Europa si, in acelasi timp, o provocare in contextul mai

larg al economiei globale.

-un eveniment fara precedent in istoria omenirii. Renun area la puterea de a emite

moneda este, de buna seama, o importanta decizie politica. De fapt, statul

renuna la unul dintre instrumentele sale tradi ionale de suveranitate. In pragul

secolului XXI, acest instrument este mai vizibil decat insasi suveranitatea

militara, reprezentata simbolic prin spada

Euroscepticii" si dezavantajele monedei unice

-ca moneda de schimb, Euro nu are sanse sa constituie o alternativa reala la hegemonia dolarului, deoarece 48% din tranzac iile comerciale interna ionale sunt derulate in dolari (monedele UE sunt prezente numai in 31% din tranzac ii);

-ca moneda de rezerva, dolarul ocupa 65% din rezervele valutare mondiale, in

timp ce monedele UE doar 21%;

ca moneda de investi ii, pia a obliga iunilor europene este cu peste 1/3 mai

mica decat cea americana, deci monedele UE nu sunt monede de investi ii.

Mecanisme ale Uniunii Economice si Monetare

Uniunea economica si monetara nu inseamna, insa, numai introducerea si

circula ia efectiva a monedei unice dupa realizarea formala a unor criterii de

convergena, ci si un ansamblu de institu ii, politici si mecanisme menite sa

asigure si sa sus ina o func ionare stabila si ascendenta a economiilor arilor

participante la aceasta uniune pe termen lung.

In mod evident, odata intrate in UEM, statele participante isi impart

responsabilitaile si riscurile, de unde necesitatea coordonarii politicilor lor

economice si a respectarii unor norme de "disciplina financiara' astfel ca

func ionarea de ansamblu a Uniunii sa se realizeze in prevederile Tratatului de

la Maastricht

-aplicarea de catre statele membre a politicilor economice in contextul liniilor

directoare generale stabilite de Consiliu;

-monitorizarea de catre Consiliu a evolu iilor economice din fiecare stat membru;

-asisten a financiara acordata de Comunitate statelor membre aflate in dificultate;

- interzicerea facilitailor de creditare si a accesului privilegiat la institu iile

financiare;

-garantarea financiara mutuala pentru executarea in comun a unor proiecte

specifice;

-evitarea deficitelor guvernamentale excesive.