Arheologie

Istorie

Personalitati

Stiinte politice

DELICVENTA IN UNIUNEA EUROPEANA

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic

  Avand in vedere ca maturizarea sociala a individului sufera influenta nemijlocita a relatiilor interpersonale si a climatului socio-afectiv existent in microgrupurile in care traieste si se dezvolta, cauzele insuficientei maturizari sociale ale unor indivizi trebuie cautate in perturbarea acestor relatii in carentele educative di socio-afective din grupurile respective. Teoria dissocialitatii elaborata de R. Munchielli (1965), care pune accent pe o serie de factori psihosociali in explicarea delincventei juvenile si se exprima in:Neacceptarea colectivitatii, a societatii;Falsa perceptie sociala a celor din jur;Lipsa anticiparii si evaluarii adecvate a consecintelor actelor comise;Respingerea rolului social ce i s-a acordat inainte de a deveni delincvent si pe care i-l pretinde colectivitatea.

1.1.TERORISMUL EUROPEAN    SI CRIMA ORGANIZATA

In conditiile in care la inceput de secol XXI am devenit cetatenii unui nou mileniu marcat de foarte multe schimbari si riscuri, ceea ce au fost considerate, pana acum, scenarii imposibile si de groaza pentru omenire au devenit o realitate terifianta si un pericol din ce in ce mai clar si prezent. Lovind prezentul, propagand raul si pretinzand ca asigura un viitor mai bun (Marret, 2002), terorismul a capatat la acest inceput de secol si mileniu, prin amploarea si diversitatea formelor sale de manifestare, un caracter complex, extins la scara intregii planete.

Monitorizarea datelor aparute in mass-media interna si internationala (https://stiri.neogen.ro; "Le Monde", 4 august 2005) arata ca, fata de 175 atacuri teroriste comise in 2003, in perioada 2005/ 2006 au avut loc 391 actiuni teroriste (fata de 288 asemenea acte, comise in perioada 2004/ 2005). In completare, se mai poate preciza ca pe parcursul anului 2006, 11 state membre UE au fost tinta a 498 atacuri teroriste, fiind vizate, intr-un mod cu totul aparte, Franta (Corsica) cu 283 atacuri si Spania (in special regiunea Basca) cu 136 atacuri.

Provocarile nu mai sunt doar conflicte inter - statale, ci sunt de natura mult mai complexa, apartinand nu o singura data zonei crimei organizate, terorismului, instabilitatii economice si nu in ultimul rand amenintarilor la adresa mediului inconjurator. In acest context, se poate considera ca ne confruntam cu noi amenintari, agresive si imprevizibile ca potential, putere de distrugere, resurse, retea de intindere mondiala, scopuri si tinte. Conform statisticii EUROJUST, un numar de 706 indivizi au fost arestati in 15 dintre tarile membre UE, fiind suspectati de comiterea unor infractiuni aflate la linia de demarcatie dintre crima organizata si terorism.

Noile tipuri de riscuri - difuze, greu de localizat si practic imposibil de combatut cu mijloace moderne traditionale - necesita o noua abordare integrata, care sa imbine atat instrumente politice si economico- financiare cat si o strategie privind utilizarea de noi tehnologii destinate contracararii fenomenului in ansamblul sau.

Terorismul nu este un fenomen nou. El cunoaste in contemporaneitate o crestere fara precedent, iar prin formele noi de manifestare, prin caracterul sau tot mai organizat, pericolul deosebit si internationalizarea evidenta, constituie o amenintare permanenta la adresa comunitatii umane, a institutiilor si chiar a statelor.

In cadrul UE, terorismul si criminalitatea organizata sunt in esenta fenomene transnationale. Dupa cum am mai amintit, anul 2006 a fost marcat de o amplificare a manifestarilor fenomenului terorist. Teroristii separatisti au desfasurat nu mai putin de 424 atacuri in spatiul european. Gruparea ETA (Euskadi Ta Askatasuna) a revendicat un numar de 11 atentate in Spania, in timp ce miscarea IRRINTZI si-a asumat raspunderea pentru 4 atacuri pe teritoriul francez. Un numar de 6 atacuri, desfasurate la Madrid si Barcelona, a fost revendicat de GRAPO (First of October Antifascist Resistance Group). In acest context, avem indicii ("TE - SAT 2007") si asupra faptului ca jumatate din cele 282 atacuri inregistrate in cursul anului 2006 in Corsica au fost revendicate de gruparile Front Liberation Nationale de la Corse (FLNC) si Union des Comabattants (UDC), acestea dispunand de informatii exacte asupra tintelor vizate. Italia a cunoscut o crestere a numarului de atacuri ale gruparilor anarhiste si de stanga, precum BR - PCC (Brigate Rosse per la Construzione del Partito Communista Combattente) sau FAI (Federazione Anarhica Informale), responsabile pentru unul, respectiv 9 atacuri in Roma, dar si in alte orase din nordul tarii si din Toscana.

1.2. CONSUMUL DE DROGURI

Consumul problematic de droguri (CPD) se defineste operational ca fiind "consumul de droguri injectabile sau consumul de opiacee, cocaina si/sau amfetamine timp indelungat/in mod regulat" ( ). Diferentele dintre definitii si incertitudinile metodologice fac dificila obtinerea unor estimari fiabile in acest domeniu, iar diferentele dintre tari sau in timp trebuie interpretate cu precautie.

Consumul problematic de droguri se poate imparti in mai multe categorii. Se poate face o distinctie generala intre consumul de heroina, care a generat in mod istoric cele mai multe cazuri de CPD in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, si consumul problematic de substante stimulatoare, care predomina in Finlanda si Suedia, unde majoritatea consumatorilor problematici de droguri consuma amfetamina ca drog primar. In mod similar, in Republica Ceha, consumatorii de metamfetamina au reprezentat in mod traditional un procent semnificativ din totalul consumatorilor problematici de droguri.

Consumul problematic de droguri se diversifica. De exemplu, problemele legate de consumul mai multor droguri au devenit treptat mai importante in majoritatea tarilor, iar unele tari in care problemele legate de opiacee au fost in mod istoric predominante raporteaza acum modificari spre alte droguri. In Spania, estimarile privind numarul consumatorilor problematici de opiacee sunt in scadere, observandu-se o crestere a problemelor legate de cocaina; totusi, nu se cunosc tendintele credibile ale evolutiei in timp a CPD care sa reflecte si consumul problematic de cocaina. Germania si Tarile de Jos raporteaza o proportie in crestere a consumatorilor de cocaina crack in randul populatiei lor cu probleme legate de consumul de droguri, desi estimarile generale privind consumatorii problematici de droguri din Tarile de Jos raman aceleasi.

ESTE NEVOIE DE O ABORDARE COMUNA LA NIVEL EUROPEAN  
         Deputata europeana Katerina Batzeli (PSE, Grecia), de la Comisia pentru drepturile femeii si egalitatea intre sexe, va redacta un raport din proprie initiativa asupra delincventei juvenile. Pentru pregatirea acestui raport, la audiere au fost invitati experti in sociologie si psihologie din diferite state membre, care au incercat sa gaseasca, impreuna cu deputatii europeni, sugestii de abordare a acestei probleme. Comisia doreste sa transmita un mesaj clar, care sa permita o discutie mai larga asupra delincventei juvenile. Acesta ar putea duce la o politica autentica privind delincventa juvenila la nivel european si la elaborarea unor legi europene care sa permita o lupta mai eficienta impotriva delincventei juvenile.
 
         Sistemul de justitie traditional nu este eficient si prevenirea este mai buna decat pedepsele - au fost concluziile audierii. Delincventa juvenila are nevoie de o abordare variata: analizarea aspectelor sociale ale problemei, pregatirea parintilor si a profesorilor, asigurarea unui rol activ al copilului in societate, nevoia de modele pozitive, o mai mare implicare a ONG-urilor si a autoritatilor locale. "Modul in care societatea reactioneaza fata de delincventa juvenila s-a schimbat in ultimele decenii; atitudinile oamenilor fata de copii si de drepturilor copiilor au evoluat in ultimii ani - societatea incearca sa stabileasca un standard comun de abordare a delincventilor minori' a spus doamna Batzeli in timpul audierii. "Exista un numar de factori pe care ar trebui sa ii luam in considerare in incercarea noastra de a controla delincventa juvenila: piata interna, libera circulatie a tinerilor, noile tehnologii mediatice - care ofera oportunitati fara precedent' a adaugat dumneaei.
 
         Raportul intentioneaza sa fie un prim pas catre dezvoltarea de masuri pe care sa le sprijine apoi guvernele statelor membre si ONG-urile. Aceste masuri ar trebui sa duca la crearea unor programe comunitare si a unui cadru comun potrivit pentru abordarea delincventei juvenile.]

2.1.STRATEGIA EUROPEANA DE SECURITATE

'O EUROPA SIGURA INTR-O LUME MAI BUNA' (SOLANA)

Strategia Europeana de Securitate "A Secure Europe in a Better World", realizata de Javier Solana si adoptata de Consiliul European in decembrie 2003, este primul document de acest fel elaborat la nivelul UE. Se pleaca de la premisa ca "Uniunea este un actor global". In consecinta, "ar trebui sa fie gata sa isi asume responsabilitati in domeniul securitatii globale". Conform documentului, crearea si dezvoltarea Uniunii Europene au constituit si vor constitui elemente centrale in dinamizarea noului mediu de securitate.

Europa continua sa se confrunte cu o serie de provocari la adresa securitatii. In acest sens, principalele amenintari identificate de Strategie sunt :

*terorismul - Europa este tinta si baza unei asemenea amenintari;

*proliferarea armelor de distrugere in masa este riscul potential cel mai serios la adresa securitatii europene;

*conflictele regionale din imediata vecinatate (Orientul Mijlociu, nordul Africii, Caucaz, Transnistria), dar si cele din zone indepartate, pot duce la violenta, extremism, pierderi de vieti omenesti si distrugeri in infrastructura; ameninta minoritatile etnice, drepturile si libertatile fundamentale ale oamenilor, stabilitatea institutiilor statale; creeaza oportunitati pentru crima organizata; stimuleaza cererea pentru arme de distrugere in masa;

*instabilitatea statala (proasta guvernare, coruptia, abuzul de putere, institutiile slabe, lipsa de raspundere, conflictele civile) corodeaza autoritatea statala din interior si poate duce la colapsul statelor;

*crima organizata - Europa constituie un obiectiv principal pentru crima organizata, mai ales prin dimensiunea externa a acesteia: traficul transfrontalier de droguri, fiinte umane, arme si bani; migratia ilegala.

In acest context, UE isi defineste o serie de obiective strategice:

1. reactia la amenintari si combaterea acestora, prin mutarea "primei linii de apararef:" in afara UE si prin recunoasterea faptului ca "nici una dintre aceste amenintari nu este pur militara si nici nu poate fi combatuta doar prin mijloace militare". In consecinta, UE adopta o abordare multilaterala a provocarilor la adresa securitatii;

2. construirea securitatii in vecinatatea apropiata: interes major ca statele din vecinatate sa fie bine guvernate si administrate; largirea UE nu trebuie sa genereze noi linii de demarcatie; sarcina UE este de a promova un cerc de state stabile, bine guvernate in partea de est a Uniunii (devin necesare dialogul si cooperarea cu tarile din bazinul mediteranean, din Orientul Mijlociu si Caucaz, rezolvarea conflictului arabo-israelian fiind o prioritate strategica pentru UE);

3. fundamentarea ordinii internationale pe multilateralism: dezvoltarea unei comunitati internationale puternice, cu institutii functionale, guvernate conform principiilor de drept international.

Implicatii politice pentru Uniunea Europeana - UE trebuie sa devina:

*mai activa: o cultura strategica in masura sa asigure o interventie rapida, robusta si in timp oportun, folosind instrumente/actiuni politice, diplomatice, militare, civile si comerciale;

*mai capabila: noua Agentie Europeana de Aparare are un rol major in dezvoltarea capacitatilor de aparare;

*mai coerenta: punctul forte al ESDP si CFSP este convingerea ca 'suntem puternici cand actionam impreuna'; actuala provocare consta in a pune laolalta si la lucru diferitele instrumente si capabilitati.

2.2 VIOLENTA IMPOTRIVA FEMEILOR

In ciuda evolutiilor pozitive ale dreptului, ale politicilor si practicilor, violenta in familie persista la toate nivelurile societatii si in toate statele membre ale Consiliului Europei. Studiile arata (conform bilantului realizat in 2006 pentru Consiliul Europei de catre prof. dr. Carol Hagemann-White) ca in cea mai mare parte din cazuri victimele sunt femei: intre 12% si 15% dintre femeile europene in varsta de peste 16 ani au fost obiectul violentei domestice in cadrul unei relatii si foarte multe dintre ele continua sa fie supuse unor violente fizice si sexuale din partea fostilor lor parteneri chiar si dupa separare. Prea multe femei inca mor astazi din cauza acestor violente.

Violenta impotriva femeilor reprezinta o violare a drepturilor fiintei umane. Aceasta priveaza femeile de libertatile lor fundamentale si reprezinta un obstacol serios al egalitatii intre femei si barbati.

Pentru a gasi o rezolvare acestei situatii sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei au decis cu ocazia celui de al 3-lea Summit al Consiliului Europei (Varsovia, 16-17 mai 2005) organizarea unei Campanii pentru combaterea violentei impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice, care va fi lansata la 27 noiembrie 2006 la Madrid. Aceasta Campanie are urmatoarele obiective:

• sensibilizarea tuturor statelor membre ale Consiliului Europei asupra faptului ca violenta impotriva femeilor reprezinta o incalcare a drepturilor fiintei umane, fata de care toti cetatenii ar trebui sa reactioneze;
• incurajarea statelor membre pentru a demonstra vointa lor politica asigurand resurse suficiente in vederea obtinerii unor rezultate concrete in scopul eliminarii violentei impotriva femeilor;
• promovarea punerii in practica a Recomandarii Rec (2002)5 a Consiliului Europei privind protectia femeii impotriva violentei prin mijloace legislative si planuri de actiune la nivel national si monitorizarea progreselor realizate.

Violenta in familie nu reprezinta o afacere privata. Statele membre ale Consiliului Europei au obligatia de a respecta si proteja drepturile omului pentru toti cetatenii lor, facand posibila exercitarea acestor drepturi in totalitate. De aceea, ei trebuie sa ia masuri rezonabile pentru prevenirea, investigarea si pedepsirea tuturor formelor de violenta impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice. Daca politia, sistemul penal de justitie si serviciile publice abandoneaza femeile care cer ajutor, atunci statul si-a incalcat aceasta obligatie.

De cativa ani, statele membre au realizat mai multe anchete si studii la scara larga pentru a masura amploarea fenomenului. Aceste studii au aratat ca in ansamblul tarilor studiate proportia femeilor care au fost supuse violentelor sub o forma sau alta (inclusiv hartuire) a atins 45%.

Consecintele violentei asupra sanatatii sunt serioase si depasesc cu mult ranile imediate, cum ar fi echimozele sau fracturile. Conform bilantului realizat pentru Consiliul Europei de catre prof. dr. Carol Hagemann-White femeile care au fost victimele unor abuzuri fizice, sexuale sau afective au nevoie de ingrijire psihiatrica de 4-5 ori mai mult decat celelalte. Ele comit de cinci ori mai multe tentative de sinucidere. In alte cazuri violenta domestica are consecinte negative asupra copiilor care se traduc prin tulburari mentale, afective si comportamentale. Datorita acestui lucru comportamentele violente se perpetueaza de la o generatie la alta.

In afara de consecintele personale si sociale, violenta impotriva femeilor are un cost economic crescut. Desi au fost efectuate studii in anumite state membre privind costul global al violentei domestice pentru societate, exista putine cercetari aprofundate pe aceasta tema la nivel european sau national. Conform bilantului realizat recent se estimeaza ca in totalitate costul anual al violentei impotriva femeilor in statele membre ale Consiliului Europei ar putea sa ajunga la 34 de miliarde de euro (S. Walby, 2004, Marea Britanie).

3.MASURI ACTUALE

In Spania exista un Observator care incearca sa gaseasca solutii pentru aceasta problema si care pune in practica masuri preventive. In Germania, elevii sunt rasplatiti pentru munca voluntara pe care o depun in domeniu si s-au infiintat clase de comportament pozitiv. Radacinile delincventei juvenile, posibilele solutii si modalitatile de abordare a acesteia sunt insa subiectul unor controverse, si nu exista o privire de ansamblu comuna asupra situatiei din UE. Drepturile omului - si in special drepturile copiilor - sunt definite in conventii internationale si fiecare stat membru are propriile legi care constituie un cadru legal de actiune pentru fiecare tara in parte, dar nu exista o abordare armonizata a delincventei juvenile.

La 25-26 octombrie 2007, la Lanzarote (Spania) se vor intalni ministrii justitiei din cele 47 de State membre ale Consiliului Europei pentru a ameliora accesul la justitie a migrantilor si a solicitantilor de azil si a copiilor, inclusiv copiii delicventi. Noua Conventie a Consiliului Europei cu privire la protectia copiilor impotriva exploatarii si abuzului sexual va fi deschisa spre semnare cu aceasta ocazie. Conferinta are drept scop de a identifica solutii durabile pentru a garanta migrantilor si solicitantilor de azil protectia de care au nevoie pentru a putea exercita drepturile lor fundamentale, si in special accesul la justitie, indiferent de nationalitatea sau de statutul lor. Fluxurile migratoare reprezinta pentru Europa o sfidare fara precedent, care suscita totodata tensionari si noi deschideri. Ministrii vor analiza masirile care trebuie implementate pentru a facilita accesul la justitie a copiilor, in special liniile directoare pentru o justitie adaptata copiilor. Consiliul Europei a facut din promovarea drepturilor copiilor si din protectia lor impotriva violentei o prioritate, pusa in actiune prin intermediul Programului "Sa construim o Europa pentru si cu copiii" (2006-2008). In cadrul conferintei, Statele membre sunt invitate sa adere la Conventia cu privire la protectia copiilor impotriva exploatarii si abuzului sexual. Acest text este primul instrument care considera ca infractiune penala abuzul sexual asupra unui copil, inclusiv infractiunile comise acasa in familie. In afara de abuzurile sexuale, prostitutia si pornografia cu copiii si participarea fortata a copiilor la spectacole pornografice, Conventia trateaza de asemenea increderea copiilor folosita in scopuri sexuale ("grooming") si turismul sexual. De altfel, Consiliul Europei elaboreaza in prezent Regulile europene pentru delicventii juvenili supusi sanctiunilor si masurilor aplicate in comunitate sau privati de libertate, pentru a proteja mai bine drepturile minorilor delicventi si pentru a asigura deplina lor reinsertie in societate.

Concluzii

Studiu al bilantului de masuri si actiuni intreprinse pentru combaterea violentei impotriva femeilor in statele membre ale Consiliului Europei (Consiliul Europei, 2006).