Deciiziile politico administrative

Deciiziile politico administrative

In teoria administratiei publice prin decizie se intelege actul politico administrative prin care o autoritate publica (central sau locala) stabileste directiile si modalitatile de actiune pentru realizarea unor obiective de interes general sau de utilitate publica, pe baza informatiilor cu privire la resursele disponibile si modul de utlizare eficienta a acestora.

Din acesta definitie se desprin urmatoarele caracteristici:

Decizia politico administrative apartine in mod exclusive doar autoritatilor publice care fac parte din sistem (guvern)

Deciziile stabilesc obiective de interes general in diferite domenii de activitate (economice, sociale, cultural, de invatamant, sanatate transport, etc.)

Deciziile au la baza analiza informatiilor cu privire la resursele disponibile (resurse financiare, material, umane, informationale)

Utilizarea resurselor disponibile trebuie sa fie eficienta ceea ce inseamna ca rezultatele sa fie mai mari decat costurile.

Deciziile pot fi:

Pur administratice

Politico-administrative

Deciziile pur administrative sunt acele acte prin care autoritatile publice reglementeaza activitati de natura administarativa care nu au efecte politice. Ex: reglementarea circulatiei pe drumurile publice, tipul de moneda utilizata, metrologia.

Deciziile politico administrative sunt acte care produc modificare structurii. a unei unitati administrative teritoriale cu effect asupra tuturor cetatenilor

Factorii care pot influienta adoptarea unei decizii:

Factorii sociali= acestia sunt exprimati prin interesele si nevoile cetatenilor cu privire la schimbarea modului lor de viata. In aceasta categorie intra toate cererile referitoare la serbicii pe care administratia trebuie sa le asigure pentru desfasurarea unei vieti sociale normale.

Factorii politici= sunt determinate de interesele si scopurile partidelor sau ale reprezentantilor partidelor de la nivel central sau local.

Factorii juridici= care se refera la sistemul de drept si la normele juridice care se aplica pentru fiecare decizie in parte.

Clasificarea deciziilor politico administrative

Din punctual de vedere al marimii amplitudinilor pe care le produce o decizie poate avea caracter major sau minor. Din acest punct de vedere avem urmatoarele tipuri:

Macrodeciziile= sunt actele cu carater politico administrative care afecteaza societatea in asnsamblul sau si care au ireversibil

Mezodeciziile= acestea de inscriu in cadrul deciziilor majore si afecteaza doar o anumita parte a societatii. In acesta categorie se inscriu deciziile privind sistematezarea si amenajarea teritoriilor. Ex: planurile de urmanism general(PUG), planul de urmanism zonal(PUZ), planul de urbanism de detaliu(PUD).

Microdeciziile= acestea sunt de regula acte cu caracter tehnic care stabilesc in detaliu modul in care se realizeaza macrodeciziile.

Dupa modul in care sunt adoptate deciziile avem 2 categorii:

Deciziile autoritare

Deciziile negociate

Deciziile autoritare= exprima vointa unilateral a unei autoritati publice cu privire la modul de organizare si functionare a unei institutii sau serviciu din subordine. In acest caz decidentul nu se consulta cu executatntii (institutiile subordonate) in procesul de adoptare a deciziilor.

Deciziile negociate= sunt rezultatul consultarii dintre autoritatea publica decidenta si autoritatile sau institutiile care urmeaza sa aplice decizia. Deciziile negociate se gasesc atat la nivel central cat si la nivel local.

Factorii care participa la elaborarea politico-administrativa:

Decidentul= o autoritate publica cu character deliberative sau cu caracter personal. In caul caracterului deliberatv decizia trebuie sa fie rezultatul unei deliberari prin care o majoritate stabileste obiectivul de interes general si modalitatile prin care urmeaza a se realize. In cazul autoritatilor cu character... decizia exprima vointa.. Au unei singure personae cu privire la obiectivele si modalitatile de realizare.

Fenomenul social care trebuie solutionat (criza de locuinte, delicventa, somajul)

Obiectivul= este totdeauna realizarea unei actiuni sau activitati care sa resolve sau sa diminueze gravitatea problemelor sociale.

Efectele pe care la produce decizia politico administrative. In principiu o decizie eficienta nu trebuie sa aiba efecte mai mari decat scopul social urmarit

Alegerea alternative optime pentru solutionarea fenomenului social

Etapele procesului de decizionare:

Identificarea problemelor sociale si a cauzelor care le genereaza. Identificarea problemelor se realizeaza fie ca urmare a documentelor elaborate de alte institutii cu privire la un fenomen social (informarea politiei cu privire la rata criminalitatii) fie in mod direct de catre autoritati (princererile, sesizarile depuse de catre cetateni). Odata identificata problema sociala care trebuie rezolvata autoritatile trebuie sa analizeze cauzele care au dus la acest fenomen. In funtie de stabilirea corecta a cauzelor va creste si eficienta deciziei. Pentru solutionarea problemelor cu character social deciziile care trebuiesc adoptate se inscriu pe o agenda de lucru potrivit cu gradul lor de importanta.

Obiectivele si scopurile deciziei. In cazul in care autoritatile publice au stability cauzele corecte ale unui fenomen social se poate stabili obiectivul deciziei ca scop de inlaturare sau diminuare a acestor cauze. Obiectivele deciziilor se stabilesc avand in vedere mai multe criteria:

Gradul de autoritate publica al masurilor stabilite prin decizie

Caracterul de justitie sociala al masurilor adoptate

Gradul de satisfacere a interesului general

Stabilirea obtiunilor relevante. Dupa ce s-au stabilit .. Autoritatile publice culeg, stang, analizeaza toate obtiunile propuse de liderii formatiunilor politice, parlamentari, functionari publici, organizatoo non-guvrenamentale, etc. In aceasta etapa autoritatile administratiei publice utilizeaza experti si consultant de specialitate din domeniul economiei, finantelor, sociologiei, etc care elaboreaza o serie de solutii. Aceste solutii vor fi supuse dezbaterii in vedera alegerii alternative cu cea mai mare eficienta

Alegerea alternativelor. La elaborarea unei decizii politico-administrative autoritatile administratiei publice sunt obligate sa aplice principiul optimizarii prin care sa asigure cea mai mare eficienta a deciziei. Eficienta deciziilor politice depinde de indeplinirea unor conditii obligatorii pentru fundamentarea lor. Conditiile sunt:

Deciziile trebuie sa tina seama de consecintele sociale pe care le produc (nu de vointa celor care le adopta)

Decizia trebuie sa exprime obtiuni cu privire la scopul social (nu cu privire la mijloacele administrative de relalizare)

Deciile politico administrative trebuie sa se incadreze in sistemul juridic existent

Transparent decizionala

Se refera la obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa cetatenii cu privire la toate actiunile si activitatile pe care le desfasoara. Aceasta obigatie revine atat autoritatilor de la nivel central cat si celor de la nivel local

Obiectivele transparentei decizionale:

Asigura cresterea gradului de responsabilitate al autoritatilor fata de cetateni

Stimuleaza ..

Asigura transparent intregului sistem al administratiei publice

Exceptii de la regulatransparentei:

O serie de decizii cu character politico administrative sunt exceptate de la ragulatransparentei si anume:

Deciziile cu privire la apararea, siguranta nationala si ordinea publica

Deciziile cu privire la interesele strategice ale statului (militare, economice, politice)

Deciziile cu privire la informatii tehnico-economice in cazul licitatiilor publice

Participarea cetatenilor la procesul decizional

In scopul asigurarii dreptului cetatenilor de a participa la elaborarea deciziilor politico administrative autoritatile administratiei publice au urmatoarele obligatii:

Anuntarea cu cel putin 30 de zile inainte a deciziilor ce urmeaza a fi adoptate. Anunturile cu privire la elaborarea unor acte normative trebuie sa cuprinda notele de fundamentare, expunerile de motive si textul complet al actului care urmeaza sa fie adoptat

Anunturile referitoare la acte normative din domeniul afacerilor trebuie transmise asociatiilor patronale cu 30 de zile inaintea adoptarilor.

In termen de 10 zile persoanele fizice sau juridice au dreptul de a-si exprima opinia si de a face propuneri cu privire la proiectul de act normative

In toate cazurile in care se organizeaza dezbateri publice acestea trebuie sa se desfasoare in termen de maximum 10 zile de la data publicarii anunturilor

Sanctiuni

Orice persoana care se considera vatamata prin incalcarea legii transparentei are dreptul de a se plange la instant de contencios administrative.

Consilierii locali

Autoritatile administratiei publice cu character deliberative sunt consiliile judetene, consiliile orasenesti, consiliile comunale si consiliul municipiului Bucuresti. Activitateaacestor autoritati deliberative se realizeaza prin consilieri alesi de catre cetatenii din unitatea administrative teritoriala in care isi au domiciliul. Cu privire la natura juridical a functiei de consilier (ce statut legal au aceste perosoane) s-au conturat 3 mari teorii:

Natura juridical a funcctiei de consilier corespunde functiei publice

Natura juridical a functie de consilier este determinata de specialitatea profesionala a persoanei

Natura juridical a functiei de consilier are character politic

Teoria consilierului ca functionar public

Argument:

Consilierii isi desfasoara activitatea in cadrul unei autoritati a administratiei

Consilierii participa la adoptarea de acte administrative numite hotarari ale consiliului local

Consilierii sunt remunerate (platiti) pentru activitatea pe care o desfasoara cu 25% din indemnizatia primarului

Contraargument:

Consilierul nu poate fi asimilat functiei publice deoarece el nu se afla in raporturi de subordonare nici cu primarul nici cu consiliul

Exista categorii de functionary bublici care nu au dreptul sa faca parte din nici un partit politic (judecatorii, procurori, politistii)

Consilierii locali isi desfasoara activitatea potrivit interesului general adica in teresul tuturor cetatenilor care lau ales in timp ce functionarul public este obligat sa isi realizeze doar atriburiile de serviciu

Teoria tehnocrata:

Argument:

Consilierii isi desfasoara activitatea in cadrul comisiilor pe domenii conform profesiei lor

Consilierii elaboreaza avize de legalitate    cu character consultative pentru adoptarea hotararilor consiliilor locale

Consilierii trebuie considerate specialist (tehnocrati) deoarece ei adopta hotarari in diferite domenii de activtate

Contraargument:

Consilierii nu pot fi considerate tehnocrati deoarece ei reprezinta interesele partidului politic care i-a desemnat in aceasta functie

Consilierii nu pot fi considerate tehnicrati intrucat hotararile pe care le adopta nu au character stiintific si politico- administativ

Consilierii nu pot fi considerate tehnocrati pentru ca ei nu sunt specializati in toate domeniile in care adopta hotararile

Teoria consilierului politic

Argument:

Consilierul este ales pe lista partidului politic in virtutea fatului ca el este memburu al acestui partid

Mandatul consilierului se executa pe baza unei doctrine (ideologie politica)

Consilierul exprima principiul democratiei representative adica al reprezentarii cetatenilor la guvernare

Contraargument:

Consilierul isi exercitat dreptul de vot in virtutea unui mandate reprezentativ adica pe baza liberului consintamant (mandatul imperative este interzis de constitutie)

Consilierul ales raspunde civil, administrative si penal pentru hotararile care aduc prejudicii consiliului local

Consilierul isi exprima opiniile politice in mod indirect prin intermediul structurilor administrative recunoscute de lege

Concluzii

Consilierul este reprezentantul administratiei locale cu dubla natura: administrative si politica

el actioneaza ca o institutie in cadrul unei structure sociale in 2 categorii de relatii cu aparatul adminstrativ in interior si cu celelalte autoritati in exterior

consilierul se bucura de autoritate publica deoarece intruneste cele 2 conditii: conditia de legalitate(el fiind ales potrivit legii) si conditia de legimitate (ca exponent al intereselor    cetatenilor)

consilierul participa la managementul interesului public adica realizeaza conducerea colectivitatii locale fapt pentru care este si remunerate

consilierii.. Egal direct, secret si liber exprimat. Caracterul universal al votului exprima o vocative, adica posibilitatea unei personae de a exercita un drept. Potrivit constitutiei romane toti cetatenii au aceasta vocative

caracterul legal se refera la respectarea principiului echitatii sociale in sensul ca fiecare cetatean are drepul la un singur vot

caracterul direct al votului exprima legatura dintre consilier si cetatean fiind legat de numele persoanei care urmeaza a fi aleasa

votul trebuie sa fie liber exprimat in asa fel incat el sa reflece vointa reala a cetatenilor

votul se defasoara in mod secret pentru a proteja libertatea de opinie a cetatenilor garantata de constitutia romaniei

Conditii pentru a fi ales consilier

Legea alegerilor locale instituie anumite conditii pentru persoanle care vor sa fie alese in functia de consilier:

incapacitate: legea romana permite numai cetatenilor romani sa participle la alegerea de consilier. Deasemenea legea permite ca numai personoanele care au domiciliul intr-o localitate sa candideze in acea localitate.

Incopatibilitatile.

Functia de consilier nu se poate exercita in acelasi timp cu aalta functie.

Consilierul nu poate sa fie subprefect sau prefect in acelasi timp

Sifii institutiilor locale

Functia de consilier este incompativila cu functia de

Intersictiile

Legea interzice anumitor categorii de personae sa faca parte din anumite partied politica. Pe cale de consecinta acestia nu pot participa la alegeri:

Judecatorii

Prcurorii

Militarii active

Ofiterii si subofiterii de politie

Acestia prin anatura functiei desfasoara activitati cu character statal (nepolitic)

Validarea mandatului de consilier

Potrivit legii administratiei publice locale mandatul fiecarui consilier se face cu votul a 2 treimi din numarul total al consilierilor alesi.

Invalidarea mandatului de consilier

Mandatul unui consilier poate fin invalidat in trei situatii:

Atunci cand se constata un motiv de incopatibilitate. Un consilier aflat in situatia de incmpatibilitate poate sa opteze pentru una din functii in momentul sedintei de constituire a consiliului. Ecasta renuntare trebuie facuta in mod expres in scris.

Existenta unei capacitate. In aceasta situatie exista 2 variante: fie conditia se indeplineste pana in momentul validarii, fie conditia de eligibilitate nu este indeplinita

Modalitati de exercitare a votului. Votul are character personal adica se exercita numai de catre pesoana indreptatita sa-si exercite votul. Inseamna ca dreptul de vot nu poate fi delegate altei personae. Votul are character sechis. Aceasta inseamna ca manifestare de vointa a consilierului este publica, nu are character secret. Votul deschis se poate realize in 3 moduri, penru, importiva si abtineri. Votul uninominal se realizeaza prin intrebarea fiecarui consilier cu privire la acordul fata de o hotarare. Votul secret: legea prevede ca ori de cate ori este vorba de personae votul trebuie sa fie secret. Aceasta inseamna ca pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor, fiacre consilier primeste un bulletin de vot si sterge cu o linie orizontala numele perosoanei pe care nu o doreste, dupa care voturile sunt introduce in urna si numerate de o comisie de validare

Informare consilierilor

Consilierii au dreptul sa ceara primarului sau serviciilor locale informatii in legatura cu desfasurarea activitatii. Sunt obligate sa furnizeze aceste informatii in termen de 10 zile. Refuzul de a da informatii constituie o fapta ilicita care poate fi atacata in justitie la contenciosul administrative si sanctionata

Raspunderea consilierilor

Principiul raspunderii personale deriva din caracterul democrati al sistemului politic referitor la faptul ca nici o persona nu poate fi trasa la raspundere pentru fapta altora. Raspunderea personala intervine atunci cand dunt intrunite 3 conditii in mod cumulative: fapta sa fie ilicita; exista vinovatia celui care a comis fapta; sa existe o legatura de cauzalitate intre vinovatie si fapta comisa. Pentru antrenarea raspunderii personale se pot constitui comisii de ancheta, acestea au rolul de a face cercetarea prealabila a faptelor; in cazul in care comisia de ancheta constata vinovatia unui consilier ea are obligatia de a sesiza organelle de urmarire penala.

Raspunderea colectiva a ramas in legislatie ca principiu de remenescenta a comunismului si se refera la antrenarea raspunderii tuturor membrilor autoritatilor publice care au luat parte la adoptarea unui act illicit. Solutia colectiva este gresita sin urmatoarele motive:

Mandatul consilierilor are character politic (nu e administrativ)

Sanctionarea tuturor consilierilor pentru opinia exprimata incarca dreptul constitutional al libertatii de opinie

O activitate cu character politic nu poate sa antreneze concluzia de alta natura decat politica (nu penala, nu civila, nu administrativa)

Suspendarea consilierului intervina in anumite situatii expres prevazute de lege sis a realizeaza prin ordin al prefectului. Consilierul poate fi suspendat din functie atunci cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea faprei penale sau atunci cand..........................