Dezvoltarea rurala - al doilea pilon al PAC

Dezvoltarea      rurala - al doilea pilon al PAC

Evolutia politicii de dezvoltare rurala, in perioada 2000-2005

Componenta de dezvoltare rurala a PAC a capatat o atentie sporita dupa elaborarea de catre Comisie a documentului strategic Agenda 2000, devenind astfel al doilea pilon al PAC. Sunt doua ratiuni majore care justifica necesitatea unei abordari in aceasta directie: prima, este data de proportia foarte mare - 80% - pe care o detin suprafetele agricole relativ la suprafata Uniunii Europene. A doua este cea a obiectivului primordial de coeziune economica si sociala al Uniunii Europene, a carui realizare ar deveni utopica fara acordarea atentiei cuvenite dezvoltarii armonioase a zonelor rurale.

Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul Consiliului nr. 1257/17 mai 1999 referitor la sprijinul pentru dezvoltare rurala, sunt urmatoarele :

ameliorarea exploatatiilor agricole;

garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;

asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;

protectia mediului;

dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole si a intari substanta economica si sociala a zonelor rurale;

imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale.

Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurala, definite in acelasi regulament, sunt urmatoarele:

principiul multifunctionalitatii agriculturii, in sensul unei interpretari mai largi acordate activitatilor agricole, in plus fata de rolul traditional de furnizor de      produse agricole;

principiul abordarii multisectoriale si integrate a economiei rurale, in sensul diversificarii activitatilor, crearii de surse suplimentare de venit si ocupare si prezervarii patrimoniului rural;

principiul flexibilitatii financiare in sprijinirea dezvoltarii rurale, in sensul descentralizarii deciziei, subsidiaritatii, si implicarii partenerilor locali;

principiul transparentei in elaborarea programelor de dezvoltare rurala, bazat pe implificarea legislatiei

Masurile de politica de dezvoltare rurala promovate in prima etapa implementare a acestei politici au fost structurate in doua categorii importante, si anume:

a)      Primele, sunt masurile insotitoare, din cadrul carora fac parte urmatoarele :

- Pensionarea anticipata, care consta in acordarea sprijinului financiar pentru fermierii si lucratorii agricoli, in varsta de peste 55 de ani, care se retrag din activitatile/muncile agricole cu caracter comercial inainte de varsta legala de pensionare. Sprijinul este conditionat de indeplinirea anumitor cerinte de vechime in munca si/sau participare la o schema de asigurari sociale. Un fermier poate primi, conform acestei masuri, un sprijin de pana la 150 000 Euro, in transe anuale de cel mult 15 000 Euro pana la varsta de 75 de ani, iar un lucrator agricol, pana la 35 000 Euro, in transe anuale a cate 3500 Euro, pe perioada ramasa pana la varsta pensionarii.

- Agricultura ecologica, care consta in acordarea sprijinului financiar pentru promovarea metodelor de productie agricola care au in vedere protejarea mediului inconjurator si conservarea patrimoniului rural. Ajutorul se acorda fermierilor care, timp de cel putin 5 ani, au practicat metode agro-ecologice, in limita a 600 Euro/ha pentru recoltele anuale, 900 Euro/ha pentru recolte perene, si 450 Euro/ha pentru alte recolte.

- Exploatarea zonelor defavorizate, care consta in acordarea sprijinului financiar pentru fermierii din zonele defavorizate (cum ar fi cele montane) sau cele cu probleme specifice de mediu, pentru a se asigura continuitatea exploatarii terenurilor, un standard de viata echitabil pentru fermieri, conservarea peisajului ambiant, si protejarea mediului. Platile variaza intre 25 si 200 Euro/ha si se acorda numai in conditiile respectarii stricte a standardelor de mediu, inclusiv a metodelor de productie ecologice etc.

b) A doua categorie a masurilor de dezvoltare rurala sunt cele de modernizare si diversificare a exploatatiilor agricole, din cadrul carora fac parte urmatoarele forme de sprijin financiar:

- Sprijin financiar pentru investitiile in exploatatiile agricole (spre exemplu, echipamente agricole) care au ca scop eficientizarea productiei, diversificarea acesteia, imbunatatirea calitatii produselor, inclusiv prin standarde de igiena si sanatate, protejarea mediului, sau imbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor. Ajutorul financiar (comunitar si national, cumulate) se acorda in limita a 50% din valoarea investitiei, exceptie facand zonele defavorizate (60%) si fermierii tineri care primesc un sprijin de 55%, daca efectueaza investitii in orice zona, cu exceptia zonelor defavorizate (pentru care sprijinul este de 65% din totalul cheltuielilor eligibile Sprijinul se acorda numai pentru fermele care indeplinesc standarde minime de mediu, igiena, si de bunastare a animalelor.

- Sprijin financiar pentru investitii in ameliorarea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole, in scopul cresterii competitivitatii si valorii adaugate a productiei agricole. Contributia Comunitatii este de maximum 50% din valoarea proiectului.

- Instalarea fermierilor tineri, care consta in acordarea sprijinului financiar pentru infiintarea de ferme de catre persoanele in varsta de cel mult 40 de ani, care nu au mai condus o ferma agricola anterior. Ajutorul se acorda fie sub forma unei prime de pana la 25.000 euro, fie prin subventionarea dobanzii unui imprumut bancar pentru achizitionarea de pamant sau utilaje agricole. Sunt eligibile numai fermele care indeplinesc standarde minime de mediu, igiena, si de bunastare a animalelor.

- Activitati de formare profesionala a producatorilor agricoli, sprijinul fiind acordat , in special, pentru pregatirea specialistilor in domeniile calitatii produselor agroalimentare si protejarii mediului .

- Conservarea si protejarea padurilor, care consta in acordarea sprijinului financiar persoanelor fizice, asociatiilor sau autoritatilor locale pentru ocrotirea patrimoniului forestier, incluzand activitati de impadurire, ameliorarea tehnicilor de exploatare forestiera, prelucrarea si comercializarea produselor forestiere, s.a. In cazul impaduririlor suprafetelor cu destinatie agricola, in plus fata de ajutorul propriu-zis pentru impadurire, se acorda si compensari anuale de pana la 725 Euro/ha pentru asociatii si autoritati locale si de pana la 185 Euro/ha pentru persoanele fizice, pentru o perioada de pana la 25 de ani.

- Sprijin pentru alte activitati menite sa contribuie la buna desfasurare a activitatilor agricole si nonagricole din mediul rural, cum ar fi : reparcelarea terenurilor, dezvoltarea serviciilor in mediul rural, renovarea satelor, protejarea patrimoniului, promovarea turismului si activitatilor mestesugaresti, etc.

Noua politica comuna de dezvoltare rurala

In contextul unei Europe extinse, cu 27 state membre in care diferentele in dezvoltare sunt majore, precum si din ratiuni care justifica necesitatea unei abordari a politicii de dezvoltare rurala, prima fiind data de proportia foarte mare - 80% - pe care o detin suprafetele agricole relativ la suprafata Uniunii Europene si cea de a      doua fiind realizarea obiectivului primordial de coeziune economica si sociala al Uniunii Europene, a carui atingere necesita acordarea atentiei cuvenite dezvoltarii armonioase a zonelor rurale, Comisia Europeana a considerat anul 2004 momentul cheie pentru lansarea noii configuratii privind finantarea unei noi Politici de Dezvoltare Rurala.

Ilustrand momentele cheie ale evolutiei implementarii politicii de dezvoltare rurala Agenda 2000, cand dezvoltarea rurala a devenit al doilea pilon al PAC Iulie 2003 - mijlocul perioadei de aplicare a reformei PAC l - Reforma lui Fischler, prin care s-a urmarit promovarea unei politici de dezvoltare rurala aprofundata, incepand cu anul 2005, cu suplimentarea fondurilor si caracterizata prin masuri destinate promovarii protectiei mediului, a calitatii si a bunastarii animale, masuri esentiale in perspectiva unei reforme globale a PAC, oferind agricultorilor noi surse de venit, precum si de un sistem de reducere a platilor directe ( modulare ) acordate fermelor mari (transfer de fonduri de la  pilonul I al PAC  catre pilonul II ). Astfel, pentru fermele care beneficiaza de plati directe superioare a 5000 euro/ferma, modularea se va realiza astfel: 3% in anul 2005, 4% in anul 2006, 5% in anul 2007 si 5% in perioada 2008-2013.

La acestea se adauga concluziile conferintei de la Salzburg, de la sfarsitul anului 2003, si orientarile strategice ale Consiliilor Europene de la Lisabona si Goteburg referitoare la cresterea sustinerii economice pentru masurile de dezvoltare rurala, menite sa contribuie la protejarea mediului si cresterea calitatii vietii in mediul rurala. Principalul obiectiv al Uniunii Europene in reforma fundamentala a primului "pilon" al Politicii Agricole Comune din anul 2003 si anul 2004, a vizat in primul rand dezvoltarea rurala.     

Comisia Europeana a adoptat in data de 14 iulie 2005, propunerea de modificare a politicii de dezvoltare rurala a Uniunii Europene, vizand consolidarea si simplificarea      actualului sistem de acordare a fondurilor pentru perioada 2007-2013, prin crearea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Noul fond urmeaza a inlocui Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), avand rolul de a raspunde exigentelor impuse de o Uniune Europeana largita, cu o serie de decalaje majore privind spatiul rural si populatia rurala.

Ratiunile tehnice care au determinat aceasta modificare se refera, in principal, la numarul      mare de programe, sisteme de programare si diferite sisteme de management financiar si de control care exista in perioada curenta de programare si care a dus la cresterea semnificativa a sarcinii administrative a Statelor Membre si a Comisiei Europene si la reducerea coerentei, transparentei si evidentei politicii de dezvoltare rurala.

Astfel un prim pas, absolut imperativ, pentru asigurarea cadrului optim in dezvoltarea viitoare a Politicii Agricole Comune (PAC), l-a constituit aducerea dezvoltarii rurale intr-un singur cadru de finantare si programare si integrarea Obiectivului 1 in acest fond unic.

Noua politica de dezvoltare rurala a Uniunii Europene reflecta intr-o mai mare masura cerintele cetatenilor europeni care pun un accent deosebit pe problemele de mediu, siguranta alimentatiei si pe aspecte de calitate.

Conform propunerii, finantarea pentru dezvoltarea rurala aferenta perioadei 2007-2013 va cunoaste o crestere de pana la 96 miliarde Euro, constituite din 56 de miliarde Euro din FEOGA-Sectiunea Garantare, 33 de miliarde Euro din FEOGA-Sectiunea Orientare, 7 miliarde Euro rezultate din ajustarea platilor directe.

Din acest total, 31,3 miliarde euro vor fi disponibili pentru proiectele din zonele de convergenta , considerate ca fiind zonele acoperite de actualul Obiectiv 1, zone cu dezvoltare intarziata, in care PIB-ul este sub 75% din media PIB-lui european asa cum este el definit in Regulamentul 1260/1999.

Obiectivele noii politici comune de dezvoltare rurala, promovate odata ce Comisia Europeana a adoptat, in data de 14 iulie 2005, propunerea de modificare a politicii de dezvoltare rurala a Uniunii Europene, vizeaza urmatoarele aspecte mai importante:

cresterea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin acordarea de sprijin pentru restructurare;

imbunatatirea mediului si a zonelor rurale prin acordarea de sprijin pentru managementul terenurilor agricole;

imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii activitatilor economice prin sprijinirea celor care activeaza in mediul rural.

Modificari principale care vor surveni prin aplicarea noii politici de dezvoltare rurala, sunt urmatoarele:

gruparea tuturor masurilor existente intr-un instrument unic de finantare si programare;

necesitatea adoptarii unei strategii europene pentru dezvoltarea rurala ce va sta la baza elaborarii strategiilor nationale;

acordarea unei mai mari libertati statelor membre in ceea ce priveste modalitatea de implementare a programelor, prin reducerea numarului de reguli detaliate si a conditiilor de eligibilitate;

orientarea mai accentuata a programelor de dezvoltare rurala catre nevoile mediului rural;

definirea mai clara a responsabilitatilor ce revin statelor membre si Comisiei.

Modificarile privind masurile vizeaza modul de definire a zonelor defavorizate, ca urmare a unui raport al Curtii Europene de Conturi referitor la modul foarte diferit de definire a zonelor defavorizate de catre statele membre. Acesta se refera la criteriile socio-economice utilizate pentru delimitarea zonelor intermediare care au fost modificate. De asemenea, pentru a se mentine un echilibru la nivelul compensarilor, acestea din urma au fost reduse de la 200 euro/hectar la 150 euro/hectar. In ceea ce priveste delimitarea zonelor defavorizate din regiunile montane, nu au intervenit modificari.

Referitor la masura de pensionare anticipata, nivelul maxim al finantarii a crescut de la 15.000 euro/an, la 18.000 euro/an pentru fermierii care cedeaza fermele, iar pentru lucratorii agricoli din ferme, de la 3.500 euro/an la 4.000 euro/an.

In ceea ce priveste sprijinul acordat pentru stabilirea tinerilor fermieri in mediul rural, acesta a crescut de la 25.000 euro la 40.000 euro, urmand a fi acordata ca prima unica. Totodata nu vor mai fi subventionate dobanzile la creditele necesare acoperirii costurilor ocazionate de stabilirea tinerilor fermieri in mediul rural.

Pentru fermele de semi-subzistenta, sprijinul acordat a crescut de la 1.000 euro/an/ferma la 1.500 euro/an/ferma, in scopul maririi sanselor pe care acestea le au de a deveni viabile economic.

Pentru masurile de agro-mediu, nivelul finantarii ramane neschimbat si se propune introducerea sprijinului financiar pentru protejarea raselor locale pe cale de disparitie (200 euro/an/cap de animal) si pentru bunastare animalelor (500 euro/an/cap de animal). Aceste sume ar putea creste in cazuri exceptionale, tinand cont de situatiile specifice, ce vor fi argumentate corespunzator in programul de dezvoltare rurala.

Domeniul forestier devine prioritar prin introducerea mai multor masuri, insa s-a redus nivelul de finantare pentru o serie de masuri existente. De exemplu, in cazul compensatiilor acordate fermierilor si asociatiilor pentru pierderile financiare datorate impaduririi, finantarile au scazut de la 725 euro/hectar la 500 euro/hectar, iar pentru persoanele fizice, de la 185 euro/hectar la 150 euro/hectar).

Masurile      eligibile pentru finantare, cuprinse in noul document de programare pentru dezvoltare rurala a Romaniei, sunt grupate pe urmatoarele 3 axe principale:

Axa prioritara 1 Imbunatatirea competitivitatii agriculturii si silviculturii, care detine minim 15% din fondurile alocate dezvoltarii rurale pe perioada 2007-2013, cuprinde masuri pentru:

imbunatatirea potentialului uman;

actiuni de informare si pregatire profesionala a persoanelor implicate in sectoarele agricol si forestier;

instalarea tinerilor fermieri in mediul rural;

pensionarea anticipata a fermierilor si a lucratorilor agricoli;

utilizarea serviciilor de consultanta de catre fermieri si proprietarii de paduri;

crearea serviciilor de management al fermei, de consultanta agricola precum si de consultanta in domeniul forestier;

sprijinirea si restructurarea potentialului fizic agricol si forestier;

modernizarea exploatatiilor agricole;

cresterea valorii economice a padurilor;

cresterea valorii adaugate pentru principala productie agricola si forestiera;

imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii pentru dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii;

refacerea potentialului productiei agricole afectate de catastrofe naturale si introducerea unor masuri adecvate de prevenire a acestora.

imbunatatirea calitatii productiei agricole;

sprijin pentru agricultori in vederea adaptarii la standardele comunitare;

sustinerea fermierilor care participa la schemele de calitate;

sprijinirea grupelor de producatori in activitatile de informare si promovare a produselor obtinute conform schemelor de calitate a alimentelor.

Tranzitorii pentru noile state membre, cele 10 care au aderat in anul 2004 si pentru Romania si Bulgaria, sunt urmatoarele masuri :

sprijin pentru fermele de semi-subzistenta care se afla in proces de restructurare;

sprijin pentru infiintarea grupelor de producatori.

Axa prioritara 2 Managementul terenurilor agricole , care reprezinta minim 25% din fondurilea locate dezvoltarii rural), cuprinde masuri pentru

utilizarea durabila a terenului agricol

compensatii acordate fermierilor din zonele montane cu handicapuri naturale;

compensatii acordate fermierilor din zonele cu handicapuri naturale, altele decat zonele montane;

sprijin financiar pentru programul Natura 2000;

sprijin financiar pentru agro-mediu si bunastare animala;

sprijin pentru investitiile neproductive.

utilizarea durabila a terenului forestier

infiintarea plantatiilor pe terenuri agricole;

infiintarea sistemelor agro-forestiere pe terenuri agricole;

infiintarea plantatiilor pe terenuri neagricole;

sprijin financiar pentru programul Natura 2000;

sprijin financiar pentru silvicultura;

refacerea potentialului de productie forestier si introducerea unor actiuni de prevenire a degradarii;

sprijin pentru investitiile neproductive (drumuri forestiere, intretinerea fondului forestier, etc.).

Sprijin financiar pentru programul Natura 2000. Proiectul PHARE ACCESS "NATURA 2000 in Romania isi propune ca printr-un parteneriat ce ofera reprezentativitate la nivel national sa contribuie la implementarea acquis-ului comunitar prin sprijinul pentru dezvoltarea in Romania a Retelei Ecologice Europene NATURA 2000 bazat pe intarirea capacitatii ONG-urilor de mediu de a se implica in mod activ in procesul de identificare a siturilor ce vor fi propuse in cadrul retelei si facilitarea activitatilor de constientizare si participare publica.

Peste 100 de specialisti din ONG-uri de mediu sunt pregatiti sa ajute autoritatile romane la elaborarea listei de propuneri de arii protejate Natura 2000, solicitata de Uniunea Europeana pentru finalizarea negocierilor de aderare. Specialistii, membri ai unor organizatii de protectie a naturii din intreaga tara au fost instruiti in cadrul unei serii de cursuri organizate de Federatia Romana de Speologie, Clubul Ecologic UNESCO Pronatura si Societatea Ornitologica Romana, cu sprijinul WWF Romania, la Gilau, in judetul Cluj, la Bucuresti, si la Tulcea in perioada martie-aprilie 2004. Cursurile au cuprins prezentari de baza pentru declararea siturilor Natura 2000, cum ar fi directivele Pasari si Habitate ale UE, precum si elemente practice de comunicare.

Lista Natura 2000 cuprinde propuneri documentate stiintific facute de fiecare tara membra sau candidata la UE in vederea declararii unei retele de arii naturale protejate de interes comunitar. Aflata inca in stadiu incipient in tara noastra, ea va trebui definitivata de catre autoritati in foarte scurt timp, inainte de inceputul anului 2007, data estimata de intrare in UE.

Potrivit lui Emilian Burdusel, directorul UNESCO Pronatura, ONG-urile romanesti ar putea fi extrem de utile autoritatilor in ducerea la bun sfarsit a acestei sarcini. Sarcina este cu atat mai dificila, atrage atentia Burdusel, cu cat intre statele membre UE si candidate, tara noastra dispune de o biodiversitate remarcabila, fiind singura care cuprinde 5 regiuni biogeografice distincte.

Proiectul "Rolul ONG-urilor de mediu in sprijinul implementarii retelei Natura 2000 in Romania", finantat prin programul Phare Acces al UE, va continua cu alte activitati, intre care o conferinta nationala, si o serie de campanii pilot de constientizare a unor comunitati locale.

Axa prioritara 3 - Diversificarea economiei rurale si calitatea vietii in zonele rurale care reprezinta minim 15% din totalul fondurilor alocate dezvoltarii rurale, cuprinde masuri pentru:

diversificarea activitatilor economice in mediul rural;

promovarea activitatilor non-agricole;

sprijin pentru crearea si dezvoltarea micro-intreprinderilor;

incurajarea turismului;

protejarea si cresterea potentialului natural care sa contribuie la dezvoltarea economica durabila.

imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural:

dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia din sectoarele economic si agricol;

renovarea si dezvoltarea satelor, conservarea si refacerea patrimoniului rural;

pregatirea profesionala a persoanelor implicate in activitatile economice din zonele acoperite de axa 3;

imbunatatirea competentelor privitoare la managementul si implementarea strategiilor locale de dezvoltare.

Axa Leader are ca principiu elaborarea strategiilor locale de dezvoltare printr-o abordare verticala "de jos in sus". Aceste strategii sunt finantate in prezent prin Initiativa comunitara Leader. Comisia Europeana prevede ca finalizarea si adoptarea cadrului legislativ necesar sa fie realizata de Consiliu in vara anului 2005, urmand sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007.