Functionarea Parlamentul

Functionarea Parlamentul

Functionarea Camerei Deputatilor si a Senatului, precum si a Camerelor reunuite este reglementata de Constitutia Romaniei si de regulamentele parlamentare. Fiecare Camera isi desfasoara activitatea potrivit principiului autonomiei parlamentare, in conformitate cu regulile cuprinse in propriul regulament, cu respectarea normelor constitutionale. Activitatea parlamentara, ca orice activitate, in general , se dimensioneaza in timp si, de aceea in reglementarile evocate pentru functionarea Parlamentului este stabilit regimul mandatului parlamentar, al sesiunilor si sedintelor Camerelor, precum si a corelatiilor ce exista intre acestea.

Sectiunea I Mandatul sau legislatura

Mandatul sau legislatura desemneaza perioada de timp pentru care este ales Parlamentul si, implicit Camerele sale si, in interiorul careia acesta isi exercita atributiunile care ii revin conform Constitutiei. Conform art. 63 din Constitutia adoptata in 2003 mandatul Camerei Deputatilor si cel al Senatului este de 4 ani, mandatul Parlamentului Romaniei incetand in in mod colectiv la implinirea acestui termen. Mandatul Parlamentului se incheie inainte de termenul stabilit, in conditiile prevazute expres de Constitutie, prin dreptul acordat Presedintelui Romaniei de a dizolva Parlamentul . Odata cu expirarea mandatului celor doua Camere ale Parlamentului inceteaza, implicit, si mandatul organelor de lucru interne ale Parlamentului - presedinte, birou permanent, comisii parlamentare-, cu exceptia serviciilor Camerelor, intrucat ele nu isi desfasoara activitatea pe baza de mandat, fiind alcatuite din persoane cu statut de functionar.

Tot in articolul 63 din Constitutie sunt prevazute si cazurile in care durata mandatului Parlamentului se prelungeste de drept, depasind astfel perioada prevazuta de 4 ani. Astfel, in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta Parlamentul isi continua activitatea dupa expirarea mandatului, pana la incetarea acestor situatii exceptionale. Aceasta enumerare expresa facuta de textul constitutional exclude prelungirea mandatului parlamentar in alte conditii decat cele la care se face referire. Prelungirea mandatului in aceste situatii se stabileste numai de catre Parlament.

Mandatul Camerelor se prelungeste, de drept, pana la intrunirea legala a noului Parlament conform aceluiasi articol constitutional. Prorogarea mandatului Camerelor are ca scop asigurarea continuitatii activitatii parlamentare, fiind de neconceput ca o autoritate publica de o asemenea importanta sa nu poata functiona, afectandu-se astfel procesul legislativ. Aceasta prelungire nu da insa Parlamentului totalitatea imputernicirilor din timpul mandatului normal, Camerele neputand revizui Constitutia sau adopta, modifica ori abroga legi organice. Pentru a limita aceasta prorogare a mandatului Parlamentului alegerile pentru noile Camere vor avea loc in cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului, in conditiile art. 89 din Constitutie. Tot cu acelasi scop termenul in care trebuie sa se intruneasca Parlamentul nou ales, la convocarea Presedintelui Romaniei este foarte scurt, de 20 de zile.

O alta masura luata de textul constitutional in ideea garantarii continuitatii activitatii parlamentare, este prevazuta in art.63 alin. 5, unde se arata ca proiectele de lege sau propunerile de lege inscrise pe ordinea de zi isi continua procedura in noua legislatura. Aceasta exceptie de la regula perimarii lucrarilor nefinalizate, este consecinta faptului ca, din moment ce a fost inscris pe ordinea de zi, proiectul de lege sau propunerea legislativa inmagazineaza un efort deosebit, care a depasit faza de pregatire a lucrarilor si care, in mare masura, are un caracter tehnic, de rationalitate, nu politic, de oportunitate, ce nu trebuie irosit prin alte proceduri similare

Sectiunea a II-a Sesiunea

Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului, este perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care Camerele isi desfasoara activitatea in mod continuu. Spre deosebire de Guvern, care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt, Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate, care se numesc sesiuni. In Constitutie se stabileste regimul sesiunilor parlamentare, prevazandu-se perioadele in care se desfasoara sesiunile ordinare si conditiile in care Camerele se intrunesc in sesiuni extraordinare. Deci, sesiunile parlamentare se clasifica in sesiuni ordinare si sesiuni extraordinare.

Sesiunile ordinare sunt acele sesiuni in care Camerele sunt obligate sa isi desfasoare activitatea, numarul si perioada in care se desfasoara fiind expres prevazute prin Constitutie. . Astfel, conform art. 66 din Constitutie, Adunarea Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie, iar a doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie. Rezulta ca Parlamentul Romaniei este in sesiune ordinara noua luni pe an, ceea ce reprezinta una din cele mai lungi perioade anuale se sesiuni, in comparatie cu prevederile constitutionale din alte state democratice. Convocarea in sesiunile ordinare se face de catre presedintii Camerelor, fiind inlaturate astfel imixtiunile altor autoritati in functionarea Parlamentului respectandu-se autonomia parlamentara. Exceptie face doar Parlamentul nou ales, care se intruneste la convocarea Presedintelui Romaniei, mandatul presedintilor Camerelor anterioare expirand odata cu mandatul Parlamentului. In perioada sesiunilor ordinare Parlamentul are plenitudine de competenta parlamentara, putandu-si exercita oricare dintre functiile sale, iar in intervalul dintre cele doua sesiuni ordinare comisiile parlamentare si organele directoare ale Camerelor pot continua desfasurarea activitatii lor fara cerinta vreounei abilitati exprese in acest scop.

Sesiunile extraordinare sunt acele sesiuni care se pot tine ori de cate ori este nevoie, in afara sesiunilor ordinare. Camerele Parlamentului se intrunesc in sesiuni extraordinare la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al respectivei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor. Acest lucru nu trebuie, insa interpretat in sensul ca acestia ar avea latitudinea sa decida convocarea. Convocarea Camerei este facuta de presedintele acesteia, la cererea persoanelor prevazute in textul constitutional. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde ordinea de zi, precum si perioada de desfasurare a sesiunii, iar odata ceruta convocarea, aceasta este obligatorie pentru presedintii Camerelor. Neaprobarea de catre Camera a ordinii de zi solicitate impiedica tinerea sesiunii extraordinare .

O situatie exceptionala o reprezinta ipoteza convocarii Parlamentului de drept. . Sesiunea de plin drept nu este indicata ca atare, dar posibilitatea ei rezulta din unele dispozitii constitutionale. Astfel, masurile luate de Presedintele Romaniei pentru respingerea agresiunii armate, instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta sunt inscrise in Constitutie sub conditia aprobarilor ulterioare de Parlament in cel mult 5 zile de la luarea masurii ori a incunostiintarii lui printr-un mesaj, iar daca Parlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de plin drept .  Deasemenea, cand Guvernul emite ordonante de urgenta, daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu .

Sectiunea a III-a    Sedinta

Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in reuniune plenara, in scopul dezbaterii ordinii de zi. Potrivit regulamentelor proprii, fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen, pe comisii si grupuri parlamentare, in primele 4-5 zile ale saptamanii. In afara sedintelor ordinare din aceste zile, la propunerea Biroului permanent, se pot tine sedinte si in alte zile.Sedintele se tin la sediul Camerei, in zilele si orele stabilite prin programul de lucru adoptat de catre Camera. Sedinta este condusa de presedintele Camerei sau de vicepresedintele care il inlocuieste, asistat de doi secretari. Parlamentarii au obligatia sa fie prezenti la sedintele Camerei din care fac parte, lipsa trebuind sa fie motivata la Biroului permanent al Camerei respective. Aceasta deoarece Camerele lucreaza valabil in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor ei. In timpul sedintelor liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Camerei sa verifice intrunirea cvorumului legal. Daca cvorumul legal nu este intrunit presedintele Camerei suspenda sedinta si arata ziua si ora de reluar a lucrarilor.

Sedintele sunt, in principiu, publice, publicitatea fiind asigurata prin accesul liber in sala al oricarei persoane pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Camerei, in limita locurilor disponibile, prin transmiterea directa prin radio si televiziune a unora dintre sedintele parlamentare si prin publicarea "in extenso" a stenogramei sedintei in 'Monitorul Oficial'. Sedinta poate fi secreta, la cererea presedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar, asupra unei asemenea cereri hotarandu-se cu majoritate simpla. La lucrarile Senatului este obligatorie prezenta unui membru al Guvernului, pe banca ministeriala, iar la Camera Deputatilor aceasta prezenta devine obligatorie numai daca se solicita participarea.

Dezbaterile si dreptul la cuvant sunt de esenta parlamentarismului si de aceea, regulile care domina desfasurarea sedintelor asigura discutarea chestiunilor inscrise pe ordinea de zi in conditiile confruntarii libere a opiniilor si adoptarii deciziilor in conformitate cu constiinsa proprie si vointa politica a deputatilor sau senatorilor. Dezbaterile din sedintele Camerelor se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza, asigurandu-se astfel, transparenta activitatii parlamentare.

Ordinea de zi, cuprinzand programul de lucru al plenului Camerei este o garantie impotriva imporovizatiei si surprizei. Ordinea de zi a sedintelor la Senat este aprobata de plen, in ultima zi de lucru inaintea perioadei pentru care a fost intocmita, cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul parlamentarilor prezenti, dupa care se distribuie acestora si se afiseaza la sediul Senatului. Proiectul ordinii de zi este intocmit de Biroul permanent al Senatului . La Camera Deputatilor, ordinea de zi si programul de lucru se adopta de Comitetul ordinii de zi pana la sfarsitul fiecarei saptamani de lucru a Camerei. Stabilirea ordinii de zi este esentiala pentru controlul si eficienta activitatii parlamentare si de aceea, desi este expresie a autonomiei Parlamentului, acesta se elaboreaza cu consultarea grupurilor parlamentare, a Guvernului si, daca e cazul, a comisiilor parlamentare.

Dezbaterile au loc, potrivit ordinii de zi, luandu-se apoi deciziile prin intermediul sistemului de vot, de fiecare Camera in parte, exceptie facand cazurile in care Constitutia si regulamentele Camerelor prevad obligativitatea sedintelor pentru aspecte esentiale, expres enumerate, pentru dezvoltarea statului roman. Proiectele de legi si celelalte acte, care se dezbat in sedinta comuna trebuiesc supuse, in prealabil, dezbaterii in sedinta comuna de comisiile permanente a celor doua Camere, sesizate in fond, care intocmesc un raport comun. Lucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari, cate unul din partea fiecarei Camere.

Sectiunea a IV-a Sistemul de vot

Dezbaterile parlamentare se incheie cu luarea unor decizii pe baza de vot. Procedura de vot este modalitatea prin care parlamentarii isi exprima vointa cu privire la problemele supuse dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului.Votul este actul care determina formarea unei majoritati de opinie asupra problemei pusa in dezbatere, concretizand astfel principiul democratic al majoritatii.

Votul este intotdeauna personal si deci esentialmente direct. Caracterul personal al votului implica imposibilitatea delegarii acestuia. Votul este egal, indiferent de apartanenta parlamentarului la un grup majoritar sau minoritar, de calitatea sau functia lui, de varsta sau de sex. Votul este universal, fiind inerent fiecarui parlamentar, abtinerea reprezintand si ea o modalitate de exprimare a opiniei deputatului sau senatorului respectiv. Votul este de regula public, publicitatea lui derivand din caracterul public al sedintelor Camerei. Votul deschis se exprima public, prin ridicarea mainii, apel nominal sau ridicarea in picioare, iar votul secret se exprima prin buletine de vot pentru numiri si prin bilet sau electronic, in cazul votarii legilor sau a unor hotarari.Camera este aceea care, la propunerea Biroului permanent, hotaraste ce modalitati de vot va folosi, afara de cazul cand prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot pentru cazurile respective.

Validitatea votului se afla sub o dubla conditie: intrunirea cvorumului in Camera chemata sa decida si intrunirea majoritatii cerute de lege sau regulament pentru a se putea decide intr-o anumita problema, considerata mai importanta. Astfel se face distinctie intre cvorumul de vot, prin care se intelege numarul minim de parlamentari prezenti la sedinta pentru ca votul sa poata avea loc si majoritatea minima pentru ca o masura sa poata fi votata. Deci, cvorumul de vot este o conditie a votarii, iar majoritatea pentru adoptarea unei masuri este o caracteristica a rezultatului votarii, de care depinde ca acesta sa aiba semnificatia unei decizii .

Constitutia cuprinde si ea unele dispozitii privind sistemul de vot in Camerele Parlamentului, in special in privinta stabilirii unor majoritati calificate pentru adoptarea anumitor hotarari importante, cum ar fi, spre exemplu, adoptarea propunerii de revizuire a Constitutiei, adoptarea legilor organice si a regulamentelor Camerelor sau punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare.

Denumirea membrilor Parlamentului Romaniei, deriva de la chiar denumirea celor doua Camere ale Parlamentului.Astfel, Parlamentul Romaniei este alcatuit din deputati si senatori. Acestia sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii Romaniei, potrivit legii electorale, numarul lor stabilindu-se tot de legea electorala, in functie de populatia tarii. Deputatii si senatorii sunt alesi pe durata mandatului, perioada in care se afla in serviciul poporului care i-a ales, avand o serie de drepturi si obligatii si beneficiind de o protectie a mandatului lor reprezentativ.