PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT

PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT

1. Corespondenta in prevederile Constitutiei Romaniei republicata. Consacrarea constitutionala si legala a raporturilor dintre puterea legislativa si legala a raporturilor dintre puterea legislativa, autoritatea executiva si cea judecatoreasca.

Principiul separatiei puterilor in stat a fost ilustrat in textul Consitutiei Romaniei chiar si inainte de revizuirea acesteia in cursul anului 2003.

Astfel, doctrina arata in mod pertinent ca examinand dispozitiile Constitutiei Rom in versiunea adoptata la 8.11991, se putea constata ca echilibrul puterilor in stat se regaseste in continutul si semnificatia sa stiintifica moderna. In acest sens, erau invocate mai multe argumentepertinente:

a) cele 3 "puteri" clasice se regaseau exprimate in Constitutie: legislativul in normele privitoare la Parlament (art. 58 devenit art. 61 si urm.); executivul in normele privitoare la Presedintele Rom. si Guvern (art. 80 si urm.); justitia in normele privitoare la autoritatea judecatoreasca (art. 123 devenit art. 124 si urm.).

b) ordinea reglementarii in Constitutie a puterilor era ordinea clasica, fireasca, si anume puterea legislativa, puterea executiva si cea judecatoreasca.

c) avand in vedere legitimitatea imputernicirilor Parlamentului, compozitia sa numeroasa si larg reprezentativa, Constitutia asigura acestuia o anumita preeminenta in raport cu celelalte autoritati statale. Astfel, Parlamentul era declarat unica autoritate legiuitoare a tarii, insarcinat cu functii de formare, alegere, numire, investire a altor autoritati statale si cu fct de control.

La acestea se poate adauga si caracterizarea data de art. 58 potrivit caruia Parlamentul era organul reprezentativ suprem al poporului roman.

Structura bicamerala a Parlm. putea fi considerata, de asemenea, o expresie a echilibrului in exercitarea puterii legislative.

d) raporturile constitutionale dintre autoritatea publica cunosteau implicari reciproce ale unora in sfera de activitate a celorlalte, implicari ce semnifica echilibru prin colaborare si control.

In procesul revizuirii Constitutiei in cursul anului 2003 s-a simtit nevoia proclamarii explicite a principiilor, astfel incat a fost intregit cu 2 noi alineate, din care unul consacrat in exclusivitate consfintirii principiului separatiei puterilor in stat si democratiei constituind drepturi coordonate politic fundamentale pt intreaga organizare si activitate a statului.

Constituantul derivat roman nu a putut trece insa cu vederea cele mai bine de 2 secole de evolutie doctrinara in aceasta materie si a facut referire nu doar la separatia puterilor, ci si la necesarul echilibru care trebuie sa se stabileasca intre acestea in functionarea lor fireasca.

Alin.4 art. 1 Constitutia Rom. revizuita dispune: "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legilativa, executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale".

Organizarea si functionarea celor 3 puteri in Romania.

Parlamentul

a) Organizarea Parlamentului.

Camerele Parl, precum si Parl in intregul sau sunt organisme colegiale, cu o compozitie numeroasa, care lucreaza si decid numai in plenul lor, in sesiuni. Pt ca munca parlamenatrilor sa se desfasoare in bune conditii, pt ca proiectele de legi, de decizii, de hotarari, sa fie pregatite, se organizeaza si formatiuni restranse de lucru, care sunt partiale si inchise. Astfel, s-a realizat o organizare interna a deputatilor sau senatorilor, organizarea cuprinzand birouri, comitete, comisii, grupuri. Aceste structuri interne, de lucru, sunt organizate si isi desfasoara activitatea potrivit regulamentului fiecarei camere. Ele sunt alese, numite, formate de catre fiecare camera, fara amestecul executivului (Guvern).

In Parl Rom deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecarei Camere (art. 64 alin 3 Constit).

Grupurile parlamentare se organizeaza separat pt Camera deputatilor si pt Senat. Ele se formeaza imediat dupa ce deputatii si senatorii s-au intrunit in prima lor sedinta.

Deputatii si senatorii se constituie in grupuri parlam. alcatuite din cel putin 10 membrii (la Camera Deputatilor) si 7 membrii ( la Senat) care au figurat in alegeri pe listele acelorasi partide (formatiuni politice). Daca deputatii unui partid sunt mai putin de 10 , pt formarea grupurilor parlam, fie se por reuni intre ei, membrii ai diferitelor partide, fie se pot afilia la grupurile parlam.

Dupa constituire, grupul parlam. isi alege un lider, presedinte, si dupa caz, unul sau mai multi loctiitori, vicepresedinti. Liderul grupului comunica respectivei Camere nr. membrilor si componenta nominala a grupului sau parlam.

Regulamentul Camerei Deputatilor si cel al Senatului dau o importanta sporita grupurilor politice parlam. Acestea au urmat. atributii:

a) fac propuneri pt componenta comisiei de validare, in limita nr de locuri aprobate pt fiecare grup;

b) propun candidati pt alegerea presedintilor celor 2 Camere;

c) propun candidati pt alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor birourilor permanente, in limita locurilor rezervate;

d) prin presedintii lor isi dau acordul in desemnarea membrilor comisiei parlam., cu respectarea reprezentarii proportionale;

e) pot propune incetarea calitatii de membru al unei comisii parlamentare sau inlocuirea unui membru;

f) pot propune membrii in comisia de mediere;

g) pot cere modificarea ordinii de zi;

h) pot prezenta amendamente;

i) pot cere presedintilor camerelor, prin presedintele lor, verificarea indeplinirii cvorumului.

Potrivit art. 64 alin.2 "fiecare camera isi alege un birou permanent. Presedintii Birourilor permanente se aleg pe durata mandatului camerei, in timp ce ceilalti membrii ai birourilor permanente se aleg pe durata sesiunii.

Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:

a) propune data inceperii si incheierii sesiunilor parlamentare;

b) solicita presed Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

c) supune aprobarii regulamentul Camerei, precum si propunerile de modificare a acestuia;

d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acestuia si contul de incheiere a ex. bugetar;

e) pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerei;

f) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor si programul de lucru.

Art. 64 alin 4 prevede " Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii comune".

Comisiile permanente sunt organe de lucru, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile ce le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor Camerelor.

Membrii comisiilor permanente sunt alesi de catre fiecare Camera pe pricipiul reprezentarii proportionale a grupurilor parlamentare sau prin negocieri intre reprezentantii acestora. Dupa desemnarea lor, in prima sedinta, comisiile isi aleg birourile. Biroul comisiei este format din presedinte, vicepresedinte si secretari in nr. prevazut de regulamente.

Sedintele comisiei sunt convocate de presed sau vicepresed acesteia, care il inlocuieste. Deputatii si senatorii sunt obligati sa participe la sedinta.

b) Functionarea Parlamentului

- Mandatul sau legislatura -

Prin mandat sau legislatura se intelege perioada de timp pt care este ales parlamentul (sau camera) si isi exercita imputernicirile sale.

In general, mandatul parlam incepe la data cand au loc alegerile de deputati si senatori si inceteaza la data efectuarii alegerilor pt noul parlament.

Art. 63 Consitutia revizuita prevede ca mandatul Camerei Deputatilor si Senatului este de 4 ani si ca acest mandat se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta,pana la incetarea acestora. Alegerile pt noile Camere vor avea loc in termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlam.

Parlamentul nou ales se intruneste la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.

Art. 63 alin. 4 Constitutie prevede ca mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

- Sesiunea -

Camerele parlam isi desfasoara activitatea periodic, principala forma de lucru fiind sesiunea (ordinara sau extraordinara).

Sesiunile ordinare sunt acele sesiuni in care Camera este obligata a se intruni, nr lor fiind expres prevazut prin lege. Potrivit art. 66 alin. 1, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in 2 sesiuni ordinare pe an (februarie-iunie si septembrie-decembrie).

Sesiunile extraordinare sunt acelea care se pot tine ori de cate ori este nevoie, in afara sesiunilor ordinare. Art. 66 alin. 2 prevede " Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare".

Cat priveste initiativa convocarii, art. 66 alin. 3 prevede ca aceasta revine presed. Camerei si se realizeaza prin decizie.

Art. 92 alin. 3 dispune ca Parlamentul se convoaca de drept in 24 h in cazul declansarii unei agresiuni armate impotriva Rom, iar art. 93 alin. 2 , in cel mult 48 h de la instituirea starii de asediu sau a strarii de urgenta. De asemenea, Parlamentul se convoaca obligatoriu in sesiune in situatia adoptarii unei O.U., fapt prevazut de art. 115 alin. 5 Constitutie.

- Sedintele -

In cadrul sesiunilor, camerele parlam lucreaza in sedinte, care se desfasoara potrivit regulamentelor de functionare.

Camera Deputatilor si Senatul isi desfasoara activitatea in sedinte separate si comune. Art. 65 alin. 2 prevede situatiile in care Camera lucreaza in sedinte comune, mentionand ca desfasurarea acestora este stabilita prin regulament. Aceste sedinte sunt publice, cu exceptia situatiilor cand se hotaraste sedinta secreta.

Prezidarea sedintelor apartine, de regula, presedintelui Camerei ajutat de membri ai biroului, toti sau numai unii prin rotatie.

Sedintele se tin la sediul Camerei, in zilele si orele stabilite prin programul de lucru adoptat de catre Camera.

Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea, in plen, in comisii si in grupuri parlam, pe parcursul a 4-5 zile consecutive din saptamana, potrivit programului stabilit de ea, la propunerea Biroului permanent.

Senatul is desfasoara activitatea in plen si in comisii in zilele de luni-joi.

Camerele parlam lucreaza valabil daca in sala de sedinta sunt prezenti cel putin 50%+1 din nr total al membrilor sai, adica daca este intrunit cvorumul de sedinta.

- Sistemul de vot -

Camerele parlam hotarasc prin vot deschis sau secret, stabilind pt fiecare problema in parte si felul votului.

Votarea deschisa se exprima prin ridicarea de maini, apel nominal, ridicare in picioare sau vot electronic.

Votarea problemelor prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectivul votarii si sensul cuvintelor ptr si contra; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat/senator raspunde pro sau contra. Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor, respectiv al senatorilor care nu au raspuns.

Votul secret se exprima prin buletine, prin bile sau electronic. Regulamentele de functionare stabilesc ca fiind obligatorii votul buletine atunci cand sunt alese persoane in functii, iar votul prin bile in cazul votarii legilor sau a unor hotarari.

Constitutia cuprinde si unele dispozitii privind sistemul de vot in camerele parlam.

Proiectul sau propunerea de revizuire a Constitutiei trebuie adoptate de Camera Deputatilor si Senat cu o majoritate de cel putin 2/3 din nr membrilor fiecarei camere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, cele 2 camere, in sedinta somuna, hotarasc cu votul a cel putin 3/4 din nr deputatilor si senatorilor. (art. 151).

Tot cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor si senatorilor, camerele Parlam, in sedinta comuna, hotarasc punerea sub acuzare a presedintelui Rom pt inalta tradare 9art. 96 alin.1).

Legile organize si regulamentele camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere (art. 76 alin. 1). La fel se cere si pt suspendarea din functie a Presedintelui Rom (art. 95 alin. 1), pt investitura Guvernului (art. 103 alin. 3), pt adoptarea motiunii de cenzura (art. 113 alin. 1).

Puterea executiva

a) Structura

In cadrul puterii statului se distinge, prin continut si trasaturi specifice, puterea executiva. Aceasta putere este nominalizata in stiinta si legislatie, in Constitutie in primul rand, fie prin expresia "putere executiva", fie prin cea de "autoritate administrativa", fie prin cea de "administratie de stat".

Constitutia Rom, sub titlul III intitulat "Autoritatile publice", reglementeaza, in ordine, Parlam - cap I; Presedintele Rom - cap II; Guvernul - cap III; Administratia publica - cap IV.

Deci structura executivului este urmat.:

a)      Seful de stat;

b)      Guvernul;

c)      Ministerul si celelalte organe centrale de administratie publica;

d)      Organele locale ale adm .publice;

Potrivit art. 102 alin. 3 din Constit, Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membrii stabiliti prin lege organica.

Ministerele si celelalte organe centrale ale adm. publice executa legile in domeniile de activitate. De aceea mai sunt denumite de domenii sau de resort. Ele se subordoneaza Guvernului.

Organele adm publice locale isi desfasoara activitatea in unitati administrativ-teritoriale. Ele cunosc o subordonare ierarhica (pe verticala) fata de organele executive superioare, dar si o subordonare pe orizontala fata de organele locale alese prin vot de catre cetateni.

Presedintele Romaniei

Rom a adoptat forma de stat republicana, ceea ce inseamna ca functia de sef de stat este exercitata de un presedinte.

Presedintele Rom este alea prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art. 81 alin.1 Constit).

Alegerea presedintelui se realizeaza in 2 tururi de scrutin. Daca un candidat obtine in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi a alegatorilor inscrisi in listele electorale, este declarat ca ales presedinte. Daca nici unul dintre candidati nu obtine aceasta majoritate se realizeaza al 2-lea tur de scrutin. La acesta participa numai primii 2 candidati stabiliti in ordinea nr de voturi obtinute in primul tur. Va fi declarat ales Presedinte, candidatul care obtine cel mai mare nr de voturi.

Alegerea Presedintelui se valideaza de Curtea Constitutionala. Apoi candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, juramantul urmator: " Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pt propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa rescpect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, dr si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, unitatea si integritatea teritoriala a Rom. Asa sa-mi ajute Dumnezeu".

Depunerea juramantului are ca efect juridic inceperea executarii mandatului prezidential.

Durata mandatului sefului de stat este, potrivit art. 83 alin. 1, de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata Parlam, pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. In caz de razboi sau de catastrofa, madatul poate fi prelungit, dar numai prin lege organica. Aceeasi persoana poate indeplini fct de Presedinte al Rom cel mult 2 mandate, care pot fi si succesive.

In caz de vacanta a functiei prezindentiale, care poate interveni in situatii de deces, demisie, demitere din functie sau imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor, precum si in cazul suspendarii din functie sau al imposibilitatii temporare de exercitare a atributiilor, interimatul este asigurat, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

In perioada interimatului nu pot fi exercitate atributiile prevazute la art. 88-90 constit, adica adresarea de mesaje, dizolvarea Parlam si organizarea referendumului.

Actele prin care seful statului isi exercita atributiile sale sunt, de regula, denumite decrete. Ele pot fi cu caracter normativ sau cu caracter individual.

Decretele trebuie contrasemnate de primul-ministru. Contrasemnarea actului da acestuia o motivatie mai solida si antreneaza, de regula, rapunderea juridica a celui care a contrasemnat. Contrasemnarea este si o masura impotriva depasirii de catre seful de stat a imputernicirilor conferite de Constitutie si legi, contrasemnarea fiind o conditie de valabilitate a actului.

Decretele Presedintelui se publica in Monitorul Of al Rom, nepublicarea sa atragand inexistenta decretului.

Autoritatea judecatoreasca

In teoria clasica a separatiei puterilor, uan dintre puteri este cea judecatoreasca. Denumirea de "autoritate judecatoreasca" evoca clar justitia, ca functie distincta si ca sistem distinct.

Justitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct chiar executarea puterii politice, in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele Constitutiei si a dreptului, adica in realizarea principiului legalitatii.

Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti denumite si instante judecatoresti. Sistemul organelor judecat este format in general, din judecatorii, tribunale, curti de apel, curti supreme. Organizarea si functionmarea institutiilor judecat sunt stabilite prin lege.

Constitutia Rom, prin capitolul VI denumit "Autoritatea judecatoreasca", reglementeaza, in ordine, instantele judecat, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Nu toate aceste organisme se integreaza in puterea judecat, ci numai instantele judecatoresti.

Instantele judecatoresti sunt, potrivit art. 126 alin. 1 din Constit, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecat stabilite de lege.

Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. L. 92/1992 cu modificarile ulterioare, L. de organizare judecatoreasca, stabileste, prin art. 10, urmat instante judecat:judecatoriile, tribunalele, curtile de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Constitutia revizuita a precizat ca prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu participarea unor persoane din afara magistraturii (art. 126 alin. 5). De asemenea, in limitele stabilite prin lege, functioneaza si tribunelele militare.

Compunerea Inaltei Curtii de Casatie si Justitiesi regulile sale de functionare vor fi reglementate prin lege organica (art. 126 alin. 4).

Ministerul Public cuprinde procurorii, constituiti in parchete, care in mod generic intra in categoria magistratilor. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei.

Rolul Ministerului Public este de a reprezenta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si dr si libertatile cetatenilor. Principiile de organizare si functionare a Ministerului Public sunt: legalitatea, impartialitatea, controlul ierarhic.

Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste fct de garant al independentei justitiei. Aceasta autoritate a fost creata in vederea exercitarii a 2 fct expres enumerate in textul constitutiei: a) propune Presedintelui Rom numirea in fct a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari;

b) este colegiul de disciplina al judecatorilor si procurorilor, in conditiile stabilite prin legea sa organica.

Art. 134 alin. 4 Constit lasa la latitudinea legiuitorului organic stabilirea altor competente in sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, numai in masura in care prin acestea s-ar realiza rolul sau fundamental, acela de garant al justitiei.

Constitutia revizuita, in art. 133 alin. 2 a prevazut o structura complexa pr aceasta autoritate, care este formata din 19 membrii, desemnati pt un mandat de 6 ani astfel: 14 alesi de adunarea generala a magistratilor si validati de senat, 2 reprezentati ai societatii civile, specialisti in domeniul dr care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de senat,ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele Consiliului Superior este ales pt un mandat de 1 an, ce nu poate fi reinnoit, dintre cei 14 magistrati desemnati in adunarea generala a magistratilor.

In cazul in care presed Rom participa la sedintele Consiliului Superior al Magistraturii, el le si prezideaza.

Consiliul Superior al Magistraturii adopta hotarari definitive si irevocabile prin vot secret. O sg exceptie se stabileste de la caracterul definitiv al hotararii si anume situatia prevazuta de art. 134 alin. 2 Constit revizuita, atunci cand acesta isi indeplineste rolul de instanta de judecata a judecatorilor si procurorilor.

In materie disciplinara Inalta Curte de Casatie si Justitie indeplineste rolul de instanta de recurs.

Ministerul Justitiei este "organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei justitiei, al executarii pedepselor penale, precum si cu privire la activitatea Ministrului Public, asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitiei pe baza strictei aplicari a legii, corespunzator principiilor democratice ale statului de dr".

Raportul sistemului judecatoresc cu Parlam rezulta din faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai potrivit legii.

Parlam este cel care stabileste prin lege organele judecatoresti, competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea Principiul independentei judecatorului presupune supunerea sa numai legii. Legea este cea care stabileste si pedepsele. Judecatorul are dr de a decide independent in cauza ce-I este supusa judecatii.

La randul sau, justitia poate interveni in activitatea legislativa prin controlul constitutionalitatii legii, atunci cand acest control este incredintat judecatorilor.