FORMELE MIGRATIEI

FORMELE MIGRATIEI

Emigratie / Imigratie

Migratia poate fi categorisita in conformitate cu directia in care persoana se misca, inspre sau dinspre o tara. Termenul folosit pentru a descrie miscarea de plecare dintr-o tara, cu scopul de a se stabili in alta tara, este 'emigratie'. Invers, atunci cand miscarea este facuta cu scopul de a intra intr-o tara, este folosit termenul de 'imigratie'. Ambii termeni contin explicatii pe termen lung, respectiv miscarea este facuta pentru stabilire sau rezidenta permanenta in noua tara.

Voluntara / Fortata

Migratia fortata apare atunci cand deplasarea persoanelor are loc ca urmare a unor evenimente exterioare, cum ar fi calamitati naturale razboi, conflicte interne. Presupune interventia unei forte externe vointei persoanelor implicate si care determina deplasarea persoanelor.

Individuala / De masa

Deplasarea persoanelor poate fi individuala, atunci cand se are in vedere miscarea la nivel de individ. Aceasta presupune luarea deciziei de migrare de fiecare persoana in parte si totodata alegerea cailor si mijloacelor de migrare, de regula intinzandu-se pe perioade lungi de timp.

Permanenta / Temporala

Natiunile au obligatia de a respecta si implementa principiile legislatiei internationale, ale conventiilor la care au aderat (cum ar fi principiul nediscriminarii) dar in acelasi timp au dreptul de a decide asupra interzicerii intrarii, expulzarii, returnarii sau acordarii de azil, controlul migratiei fiind de interes national si un atribut al suveranitatii.

Internationala / Interna

Migratia internationala se refera la miscarea persoanelor care pleaca din tara lor de origine, sau din tara de unde au resedinta de obicei, pentru a se stabili in mod permanent sau temporar intr-o alta tara. In acest caz este trecuta frontiera.

Migratia interna are loc in interiorul unui stat, cum este de exemplu migratia rurala catre mediul urban.

Legala / Ilegala

Migratia internationala poate fi divizata in migratie legala si ilegala. Migratia ilegala, desi nu este noua, este in crestere si se afla cu prioritate pe agendele nationale si internationale.

Migrarea legala presupune respectarea si indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor prevazute de legislatia in vigoare, atat in tara de origine, cat si in tarile de tranzit, respectiv de destinatie. O exceptie de la aceasta regula o constituie persoanele care indeplinesc conditiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a altei forme de protectie prevazute de normele de drept international, si pentru care legalitatea parasirii tarii de origine, tranzitarii altor tari si respectiv a intrarii in tara de destinatie nu este obligatorie.

Optiunea migratiei ilegale nu reprezinta o solutie chiar si in situatii extrem de grave, cu atat mai putin cand are ca scop lupta contra saraciei. In principiu, migratia bazata pe un astfel de criteriu este extrem de anevoioasa, neplacuta si cu putine sorti de izbanda. Cu toate acestea marea tulpina a migratiei este formata din populatia care emigreaza pe criterii economice si care nu de putine ori - fie ca nu au alta varianta, fie ca au impresia obtinerii unor facilitati in indeplinirea scopului - opteaza pentru migrarea ilegala.

Desi in ultimul deceniu in unele zone ale lumii, precum Europa, migratia a inregistrat fluxuri sporite, problema migratiei internationale, este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturala, chiar reziduala, mai degraba de raspuns la unele evolutii decat de gestiune sau estimare a circulatiei persoanelor.

Migratia internationala poate fi impulsionata de motive de ordin personal si de evenimente politice sau religioase. Daca prima forma se datoreaza in principal hotararii benevole a indivizilor, motivata indeosebi de dorinta imbunatatirii situatiei lor materiale, migratia politica este determinata de considerente de ordin politic foarte diferite. Aceasta forma de migratiune cuprinde deplasari de populatie ca urmare a unor schimbari de guverne determinate de lovituri de stat, repatrierea populatiei ca urmare a schimbarii granitelor tarii, fuga in masa a populatiei din cauza diferitelor actiuni de discriminare etc.

In functie de durata deplasarii migratia internationala poate fi pe termen lung, atunci cand migrantii raman pe noul loc pentru totdeauna sau pentru o perioada mare de timp, temporara, facuta in scopul gasirii de lucru, cu intentia de a se intoarce in tara de origine nu mai tarziu de 1 - 2 ani si sezoniera, in care migrantii sunt navetisti ce fac deplasari zilnice spre locurile de munca.[1]