Piata unica - Realizarea obiectivului din 1993

Piata unica

I. Realizarea obiectivului din 1993

(a) Limitele pietei comune

Tratatul din 1957 care a pus bazele Comunitatii Economice Europene a facut posibila eliminarea barierelor vamale din interiorul Comunitatii si a stabilit un tarif vamal comun aplicabil marfurilor provenind din tarile din afara Comunitatii Economice Europene. Acest obiectiv a fost indeplinit la data de 1 iulie 1968.

Cu toate acestea, drepturile vamale nu constituie decat un aspect al barierelor protectioniste ridicate in calea comertului transfrontalier. In anii '70, alte bariere comerciale au stat in calea realizarii complete a pietei comune. Norme tehnice, standarde de sanatate si de siguranta, reglementari nationale in ceea ce priveste dreptul de a practica anumite profesii si controlul schimburilor valutare restrictionau libera circulatie a persoanelor, a bunurilor si a capitalurilor.

(b) Obiectivul din 1993

In iunie 1985, Comisia, sub presedintia lui Jacques Delors, a publicat o Carte Alba, al carei scop era eliminarea, in cel mult 7 ani, a tuturor barierelor fizice, tehnice si fiscale care restrictionau libera circulatie in interiorul Comunitatii. Obiectivul sau era incurajarea expansiunii industriale si comerciale in cadrul unui spatiu economic extins si unificat, comparabil cu piata americana.

Conceptul de piata unica a fost introdus de Actul Unic European, care a intrat in vigoare in iulie 1987. Acesta prevedea:

extinderea competentelor Comunitatii in anumite domenii de politica (politica sociala, de cercetare, de mediu);

instituirea treptata a pietei unice pana la sfarsitul anului 1992, prin punerea in aplicare a unui vast program legislativ care presupunea adoptarea a sute de directive si regulamente;

folosirea mai frecventa a votului cu majoritate calificata in Consiliul de Ministri.

II. Bilantul pietei unice

(a) Barierele fizice

In interiorul Uniunii Europene, toate controalele la frontiera privind bunurile, precum si controlul vamal al persoanelor au fost eliminate. Politia (brigazi antidrog si de lupta impotriva criminalitatii) desfasoara activitati de control ori de cate ori este necesar.

Acordul Schengen, semnat in iunie 1985 de catre noua dintre cele 12 state membre la acea vreme (Regatul Unit, Danemarca si Irlanda nu au fost parti semnatare ale acestui acord), vizeaza cooperarea politieneasca si o politica comuna de azil si de imigratie, in scopul eliminarii totale a controalelor persoanelor la frontierele interne ale Uniunii Europene (a se vedea capitolul 10 "Libertate, securitate si justitie"). Noile state membre, care au aderat la Uniunea Europeana in anul 2004, se aliniaza progresiv normelor spatiului Schengen.

(b) Barierele tehnice

Pentru majoritatea produselor, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat principiul recunoasterii reciproce a reglementarilor nationale. Oricarui produs fabricat si comercializat legal intr-un stat membru trebuie sa i se permita plasarea pe piata oricaruia dintre celelalte state membre.

Liberalizarea sectorului serviciilor a fost dobandita gratie recunoasterii reciproce sau coordonarii reglementarilor nationale in ceea ce priveste accesul la anumite profesii (avocatura, medicina, meserii din domeniul turismului, sectorului bancar, asigurarilor, etc.) sau practicarea acestora. Cu toate acestea, libera circulatie a persoanelor este un obiectiv inca departe de a fi atins. Inca exista obstacole pentru persoanele care doresc sa se stabileasca sau sa profeseze in alt stat membru.

Au fost intreprinse actiuni in vederea favorizarii mobilitatii lucratorilor, in special in ceea ce priveste asigurarea recunoasterii in toate statele membre a diplomelor sau a calificarilor in diferite meserii (instalator, tamplar etc.).

Datorita deschiderii pietelor nationale de servicii din interiorul Uniunii Europene, pretul apelurilor telefonice nationale a scazut semnificativ fata de acum 10 ani. Folosirea Internetului pentru telefonia vocala, sustinuta de noile tehnologii, este tot mai frecventa. Presiunea concurentei a avut drept consecinta scaderea tarifelor companiilor aeriene din Europa.

(c) Barierele fiscale

Barierele fiscale au fost reduse datorita armonizarii partiale a cotelor nationale de TVA. Impozitele pe veniturile obtinute din investitii au facut obiectul unui acord incheiat intre statele membre ale Uniunii Europene si alte tari terte (printre care si Elvetia). Acest acord a intrat in vigoare in iunie 2005.

(d) Contractele publice

Fie ca sunt sau nu incheiate de catre administratii nationale, regionale sau locale, contractele publice constituie de acum inainte obiectul unei concurente pe tot teritoriul Uniunii Europene, datorita directivelor referitoare la servicii, echipamente si lucrari, inclusiv in sectoare cum ar fi apa potabila, energia si telecomunicatiile.

III. Lucrarile in curs:

(a) Servicii financiare

Planul de actiune al Uniunii Europene de a crea, pana in anul 2005, o piata integrata pentru servicii financiare a fost finalizat. Acest plan va permite reducerea costurilor de imprumut acordate firmelor si consumatorilor si va oferi depunatorilor o gama larga de produse de investitii - planuri de economii si de pensii - pe care le vor putea obtine de la furnizorii europeni alesi. Taxele bancare pentru platile transfrontaliere au fost reduse.

(b) Barierele administrative si tehnice in calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor

Statele membre ale Uniunii Europene raman inca reticente in a accepta standardele si normele altor state sau, cateodata, in a recunoaste calificarile profesionale. Fragmentarea sistemelor fiscale nationale dauneaza, de asemenea, integritatii si eficacitatii pietei.

(c) Pirateria si falsificarea

Este nevoie de o protectie sporita pentru a preveni piratarea si falsificarea produselor provenind din Uniunea Europeana. Comisia Europeana apreciaza ca aceste practici ilegale cauzeaza Uniunii Europene disparitia anuala a mai multor mii de locuri de munca. Din acest motiv, Comisia Europeana, impreuna cu guvernele nationale, lucreaza la un proiect care vizeaza extinderea protectiei drepturilor de autor si a brevetelor.

IV. Politici de sustinere a pietei unice

(a) Transportul

Activitatea Uniunii Europene a vizat mai ales libertatea de a presta servicii in domeniul transporturilor terestre, in special accesul liber pe piata transporturilor internationale si activitatile de cabotaj, care constau in a permite accesul transportatorilor nerezidenti pe piata nationala de transport a statelor membre ale Uniunii Europene. Au fost luate decizii in vederea armonizarii conditiilor de concurenta in domeniul transporturilor rutiere, in special a conditiilor privind accesul la profesie si la piata de munca, libertatea de stabilire si de a presta servicii, timpul de conducere si siguranta rutiera.

Politica comuna in ceea ce priveste transportul aerian trebuie sa faca fata efectelor concurentei mondiale. Liberalizarea spatiilor aeriene europene este realizata in etape, rezultatul acestui fapt fiind o mai mare flexibilitate a modului in care marile companii aeriene isi impart intre ele aceste spatii, accesul reciproc pe piete si libertatea fixarii tarifelor. La aceasta se adauga clauzele de protectie referitoare la responsabilitatile serviciului public aerian si la imperativele amenajarii teritoriului.

Transporturile maritime sunt supuse regulilor concurentei care se aplica atat armatorilor europeni, cat si celor care navigheaza sub pavilionul unor state terte. Aceste reguli vizeaza combaterea politicilor tarifare neloiale (pavilioane de complezenta), dar, de asemenea, urmaresc sa faca fata gravelor dificultati cu care se confrunta industria santierelor navale din Europa.

(b) Concurenta

Prezenta in Tratatul de la Roma, politica comuna in domeniul concurentei este corolarul indispensabil al aplicarii regulilor libertatii comerciale in cadrul pietei unice europene. Aceasta politica este pusa in aplicare de catre Comisia Europeana care, alaturi de Curtea de Justitie, vegheaza la respectarea ei.

Aceasta politica a aparut pentru a impiedica orice intelegere intre companii, orice ajutor public sau monopol abuziv susceptibile sa denatureze libera concurenta in cadrul pietei unice.

Orice intelegere care cade sub incidenta regulilor Tratatului trebuie notificata Comisiei Europene de catre companiile sau organismele implicate. Comisia poate aplica in mod direct o amenda companiilor care nu respecta regulile concurentei sau care omit sa adreseze notificarea ceruta.

In cazul unui ajutor public ilegal sau in absenta notificarii acordarii unui astfel de ajutor, Comisia Europeana poate solicita rambursarea acestuia de catre beneficiar. Orice fuziune sau preluare care ar putea genera o situatie de pozitie dominanta intr-un sector anume trebuie notificata Comisiei.

(c) Protectia consumatorilor

Politica privind protectia consumatorilor in Uniunea Europeana permite cetatenilor europeni sa faca cumparaturi in deplina siguranta in toate statele membre. Toti consumatorii beneficiaza de acelasi nivel ridicat de protectie. Produsele alimentare si nealimentare sunt supuse unor teste efectuate in scopul verificarii faptului ca sunt de cea mai inalta calitate. Uniunea Europeana intreprinde masuri pentru a preveni riscul inselarii consumatorilor de catre comercianti lipsiti de scrupule sau de catre publicitate mincinoasa sau inselatoare. Drepturile consumatorilor sunt protejate, acestia putand cere despagubiri oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, fie ca si-au facut cumparaturile intr-un magazin, prin posta electronica, prin telefon sau pe Internet.