Politica monetara a Uniunii Europene

Politica monetara a Uniunii Europene

Debutul proceselor de integrare monetara

Celebra asertiune a lui Jacques Rueff "L"Europe se fera par la monnaie ou ne se fera pas" exprima parerea ca integrarea monetara nu este un scop in sine, ci si un mijloc important de atingere a unui deziderat mai generos-unificarea politica a Europei;

Se ridica doua intrebari:

Ø    Procesul de integrare monetara este influentat in special de ratiuni economice sau de considerente de natura politica

Ø    In ce masura cadrul juridico-institutional reactioneaza adecvat in momentele de criza ale unui sistem?

Pasi pe linia integrarii monetare europene

1 iulie 1950 s-a negociat si a intrat in vigoare Uniunea Europeana de Plati definita prin:

Ø    Au participat 18 tari;

Ø    Cuprindea o zona care detinea 70% din comertul mondial;

Ø    A reprezentat un pas inainte fata de bilateralism;

Ø    A creat un sistem de clearing multilateral;

Ø    A demonstrat ca existenta unui cadru institutional articulat poate constitui o ancora in conditiile unor evolutii economice asimetrice;

Ø    Fiecare tara a trebuit sa accepte "ingerinte" din partea partenerilor in managementul politicilor sectoriale nationale;

Ø    Sistemul s-a dizolvat in 1958.

Sarpele Monetar

S-a numit sistemul european al limitelor inguste dar ajustabile de variatie;

S-a lansat in 1972 prin Acordul de la Basle si a vizat realizarea unei zone de stabilitate monetara intr-un climat monetar international tot mai volatil;

A evoluat dinspre o rigiditate excesiva a cursurilor de schimb spre o maniera mai flexibila;

In aprilie 1973 s-a creat FECOM abilitat sa monitorizeze sistemul cursurilor de schimb si sa puna in aplicare un mecanism multilateral de interventie a bancilor centrale;

A prevazut mijloace mai eficiente de gestionare a facilitatilor pe termen scurt si foarte scurt administrate de BRI.

Sistemul Monetar European

Procesul de creare a fost negociat pe parcursul anului 1978 avand mai degraba determinanti politici decat economici;

Sistemul a aparut pe fondul unei pronuntate volatilitati monetare la nivel european si international;

Tarile participante se divizau in doua tabere cu performante economice si regimuri valutare foarte diferite;

A pornit de la premisa ca:

Ø    Stabilizarea mediului comercial are efecte benefice pentru tarile participante;

Ø    Este necesara protejarea intereselor germane;

Ø    CEE si-a sporit rolul de actor economic la scara globala;

Ø    Este necesara o redefinire a cadrului juridico-institutional comunitar.

SME

Obiectivul sau de baza era "crearea unei zone de stabilitate monetara";

Pentru a realiza acest obiectiv fiecare tara trebuia sa mentina moneda intr-o banda de variatie de 2,25 prin:

Ø    Procedarea la interventii pe piata valutara daca se atingea 75% din banda teoretica de divergenta;

Ø    Adoptarea de masuri de ajustare structurala;

Ø    Solicitarea ca partenerii sa participe la discutii pentru redefinirea ratei centrale din cosul valutar;

Ø    Justificarea, in fata partenerilor, a deciziei de a nu interveni.

La momentul lansarii sale SME se definea prin urmatoarele ancore

Obligatia de a interveni nelimitat in cadrul marjei de fluctuatie;

Indicatorul de divergenta;

Facilitatile de creditare;

Mecanismul de decontare in ECU;

ECU a fost folosit

Ca denominator pentru mecanismul ratelor de schimb;

Ca baza de calcul pentru indicatorul de divergenta;

Ca denominator pentru operatiunile de interventie si pentru mecanismele de credit;

Ca mijloc de reglementare a tranzactiilor intre autoritatile monetare ale tarilor mrmbre.

Facilitatile de creditare

Facilitatea pe termen foarte scurt- presupunea apelarea la alte banci centrale pentru a emite valuta cu care sa intervina pe piata valutara; initial, rascumpararea sumelor trebuia facuta la finele lunii respective plus 45 de zile. Ulterior intervalul a fost extins la 75 de zile. Suma imprumutata nu trebuia sa depaseasca dublul cotei de participare a tarii la sistem;

Sprijinul monetar pe termen mediu. Prevedea un mecanism care presupunea un acces automat la un credit pe termen mai lung, in baza unor cote ale debitorilor;

Asistenta financiara pe termen mediu; o procedura similara cu Aranjamentele Stand By ale FMI;

Etape ale functionarii SME

Etapa volatila a debutului- 1979-1983;

O faza relativ calma - 1983-1987;

SME fara realinieri si participanti aditionali -1987 - 1992; Aceasta stabilitate s-a obtinut prin:

Mentinerea unui nivel ridicat de convergenta macroeconomica;

Consolidarea coordonarii politicilor monetare si sustinerea cursurilor de schimb cu ajutorul unei game mai variate de instrumente;

Revenirea pe agenda Comunitatii a ideii de reforma si de trecere la stadiul de UEM.

Prin Acordul Basle-Nyborg,din 1987, s-au produs trei schimbari majore in functionarea SME

S-au prelungit facilitatile de creditare oferite de FECOM;

S-a produs o relaxare a metodologiei privind accesul la facilitatea pe termen foarte scurt pentru finantarea interventiilor intramarginale;

Acceptarea unei limite de reglementare a dezechilibrelor cu ajutorul ECU, care a crescut de la 50% la 100% pentru o perioada de 2 ani.

Raportul Delors-1989 preconiza 3 etape

I- convergenta indicatorilor macroeconomici ai tarilor membre

Inlaturarea tuturor barierelor fizice, tehnice si fiscale pana la finele anului 1992;

Consolidarea PC si reducerea ajutoarelor de stat;

Reforma fondurilor structurale;

Coordonarea mai stransa a politicilor economice si monetare;

Dereglementarea si liberalizarea pietelor financiare si stabilirea unui spatiu financiar unic;

Crearea conditiilor ca toate tarile membre ale UE sa participe la MRS;

Inlaturarea restrictiilor din calea utilizarii ECU in sectorul privat.

Etapa a II-a -Tranzitia

Revederea arhitecturii institutionale;

Crearea de noi institutii, inclusiv a SEBC;

Transferul substantial al unor abilitati decizionale de la nivel national la nivelul SEBC-inclusiv coordonarea politicilor monetare independente printr-un proces decizional colectiv ( cele mai importante responsabilitati macroeconomice ramanand la nivelul autoritatilor nationale).

Etapa a III-a. Deplina unificare

Consolidarea si intarirea politicii regionale si a altor politici sectoriale pentru a facilita tranzitia;

Trecerea la fixarea irevocabila a cursurilor valutare;

Elaborarea unor criterii bugetare de convergenta si respectarea stricta a acestora;

Crearea conditiilor pentru ca CE sa actioneze ca o singura entitate in cadrul cooperarii economice si monetare internationale;

Formularea si aplicarea unei politici monetare unice la nivelul SEBC (in coparteneriat cu organismele nationale de resort);

Controlul de catre SEBC al rezervelor valutare,si a cursurilor de schimb ale tarilor membre;

Introducerea unei monede unice.

Crearea UM a avut la baza urmatoarele motivatii

O motivatie pragmatica- asigurarea cadrului necesar pentru functionarea in conditii optime a PUI perfect armonizate, inlesnindu-se libera circulatie a marfurilor si factorilor;

O motivatie teoretica- centrata pe credinta ca un pivot monetar unic asigura mobilitatea ridicata a factorilor de productie care permite o absorbire a efectelor negative ale socurilor asimetrice.

Etapa de pregatire a procesului de lansare a UEM - 1994 - 1999

Tratatul de la Maastricht introduce urmatoarele criterii de convergenta:

Ø    Stabilitatea preturilor-exprimat prin rate ale inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 pp media celor mai performante 3 tari membre;

Ø    Stabilitatea ratelor dobanzilor-exprimat prin rate ale dobanzilor pe termen lung care sa nu depaseasca cu mai mult de 2 pp media celor mai performante 3 tari dupa criteriul stabilitatii preturilor;

Ø    Stabilitatea cursurilor de schimb- cursurile monedelor sa se mentina in banda de variatie prevazuta de ERM, fara devalorizare, cel putin 2 ani anterior trecerii la moneda unica;

Ø    Sanatatea finantelor publice- exprimata prin deficite bugetare sub 3% si datorii publice sub 60% din PNB. 18.12.2007, 11.01.2008

Puncte slabe ale Tratatului de la Maastricht

Nu a luat in considerare evolutia ciclurilor economice si nu a prevazut reguli precise cu privire la deficitele excesive;

Nu a definit instrumentele si tintele monetare adecvate pentru situatii de instabilitate;

Criteriile de covergenta au caracter relativ ambiguu;

Procedurile de gestionare a cursurilor de schimb sunt conflictuale;

Nu contine reguli cu privire la introducerea monedei unice;

Nu contine prevederi referitoare la fiscalitatea comuna.

In perioada 1994-1999 era necesara respectarea urmatoarelor principii:

Existenta unor structuri legale coerente pentru ca Euro sa inlocuiasca cu succes monedele nationale;

Simplitatea si accesibilitatea monedei unice pentru a crea sentimentul de credibilitate in randul cetatenilor europeni;

Realizarea conversiei intr-o maniera eficienta sub aspectul costurilor in vederea evitarii distorsionarii concurentei;

Implementarea eficienta a trecerii la UM de catre SEBC respectandu-se stabilitatea preturilor;

Asigurarea unui mecanism de ajustare voluntara pentru sectorul privat;

Asigurarea ireversibilitatii procesului.

Pactul de stabilitate si crestere

A fost rezultatul unui compromis franco-german;

A stipulat:

Ø    Penalizarea tarilor care depasesc deficitul bugetar pe baza unei scale cuprinse intre 0,2 si 0,5 % din PNB;

Ø    Tarile care confrunta cu o scadere anuala a PNB de cel putin 2% din PNB vor fi automat exceptate de la penalizari.

Ø    O tara in care reducerea ritmului de crestere a PNB este de 0,75 % sau mai putin va putea solicita Consiliului Ministerial obtinerea unui statut special.

Constrangerile Pactului de stabilitate

A fost descris de Romano Prodi ca "stupid";

Pleaca de la premisa ca politica fiscala este unica modalitate de ajustare in cadrul UEM implicand ca regulile trebuie se fie mai putin stricte cu privire la deficite decat la datoria publica;

Se contureaza tot mai mult consensul ca deficitul bugetar ar trebui definit in raport cu ciclurile de afaceri;

Irlanda a fost prima tara care in 2001 a fost cenzurata petru politica sa economica;

G si P au fost avertizate in februarie 2002;

Comisia a recomandat avertizarea Frantei in ianuarie 2003.

Pentru tarile care nu participau la zona Euro s-a conceput un MRS 2

MRS 2 are urmatoarele caracteristici:

Ø    Ofera un coeficient moderat de flexibilitate; statele respective vor conveni cu BCE o rata centrala de schimb optand pentru o banda mai larga sau mai ingusta;

Ø    Desi se asteapta aderarea la SEBC acest proces nu va fi obligatoriu; BCE si tarile membre ale zonei euro vor interveni,limitat, pe pietele valutare in sprijinul monedelor acestor tari daca sunt supuse la speculatii valutare;

Ø    Principiul supravegherii exercitate de organismele comunitare asupra programelor economice;

Ø    S-a creat un Comitet al celor 10 pentru a coordona politicile macroeconomice si sectoriale in zona euro si a monitoriza performantelor tarilor membre in plan economic, bugetar si valutar.

Principalele atributii ale IME

Intarirea coordonarii politicilor monetare cu scopul asigurarii stabilitatii preturilor;

Monitorizarea functionarii SME;

Pregatirea pentru masurilor viitoare pentru SEBC si pentru conturarea unei singure politici monetare si lansarea unei monede unice;

Preluarea sarcinilor FECOM care va fi desfiintat;

Facilitarea folosirii ECU si administrarea transformarii sale intr-o moneda unica, inclisiv buna functionare a sistemului de clearing bazat pe ECU.

Pentru pregatirea stadiului III IME trebuia sa:

Pregateasca instrumentele si procedurile necesare pentru buna functionare a unei politici monetare unice;

Promovarea nivelului adecvat de armonizare si a practicilor menite sa faciliteze colectarea, pregatirea si distribuirea unor situatii statistice privind privind sfera sa de competenta;

Promovarea eficientei platilor transfrontaliere;

Supervizarea procesului de pregatire a bancnotelor si monedelor Euro.

Euro in perioada de tranzitie

In scenariile oficiale tranzitia la deplina utilizare a euro trebuia sa dureze maximum 3 ani;

Operatiunile principale pentru care devenea obligatorie folosirea euro in stadiul IIIa erau:

Ø    Politicile monetare si cele de curs de schimb ale SEBC;

Ø    Tranzactiile in cadrul sistemelor de plati ale SEBC;

Ø    Noile emisiuni de titluri de stat ale TM;

Sectorul privat era liber sa foloseasca euro pentru toate tipurile de tranzactii in baza principiului nici-o restrictie nici-o obligatie;

O reglementare a Consiliului urma sa stabileasca cursul de schimb intre euro si monedele nationale.

Bancile centrale vor institui un sistem de rezerve obligatorii pentru depozitele bancilor comerciale.

Structura institutionala a SEBC

BCE- este condusa de un Consiliu executiv format din Presedinte, vicepresedinte si 4 membrii desemnati pentru un mandat de 8 ani;

SEBC are ca organ decizional Consiliul Guvernator pentru un mandat de 5 ani si format din Consiliul executiv si guvernatorii bancilor centrale din tarile membre ale sistemului;

Pe perioada cat unele tari nu participa la SEBC se constituie un Consiliu General care cuprinde presedintele si vicepresedintele BCE si toti guvernatorii bancilor centrale din toate tarile membre ale UE.

Principalele responsabilitati ale SEBC

Elaborarea politicii monetare unice;

Conducerea operatiunilor valutare,

Gestionarea rezervelor valutare oficiale ale tarilor membre;

Promovarea si administrarea operatiunilor legate de sistemele de plati.

Responsabilitatile Consiliului Guvernator

Adopta liniile directoare si ia deciziile care sa asigure transpunerea in practica a sarcinilor trasate de SEBC;

Formuleaza politica monetara a zonei euro, inclusiv obiectivele intermediare de politica monetara, dobanda de refinantare si rezerva valutara a eurosistemului;

Stabileste liniile directoare ale procesului de implementare a deciziilor de politica monetara.

Comitetul Executiv

Membrii sai vor fi desemnati pentru un mandat integral de 8 ani;

Vor fi desemnati dintre personalitatile recunoscute pentru performantele si experienta in probleme monetare si bancare;

Vor putea fi membrii doar cetateni ai UE;

Daca un membru nu mai indeplineste conditiile cerute pentru asi indeplini sarcinile sau a comis abateri grave de la conduita CEJ va decide destituirea sa;

Este responsabil de afacerile curente ale BCE.

Dezideratul de stabilitate presupune

Prevenirea speculatiilor valutare;

Coordonarea politicii monetare si fiscale;

Gestionarea efectiva a politicii valutare in scopul mentinerii stabilitatii cursului euro;

Administrarea activelor financiare prin intermediul agregatelor monetare;

Prevenirea riscurilor de neefectuare a platilor.

Atributiile Consiliului General

Contribuie la:

Ø    Colectarea de date statistice cu privire la evolutia economica si monetara;

Ø    Pregateste rapoartele anuale ale BCE;

Ø    Stabileste regulile privind standardizarea sistemelor contabile si de raportare ale BCN;

Ø    Contribuie la elaborarea regulilor interne de operare ale BCE

BCE

Are personalitate juridica;

Atributiile principale sunt:

Ø    Implementarea politicii monetare in conformitate cu liniile directoare si deciziile Consiliului Guvernator;

Ø    Ofera instructiunile necesare Bancilor Nationale;

Ø    Executa acele abilitati care i-au fost delegate de Consiliul guvernator;

Ø    Face recomandari si furnizeaza opinii catre Consiliul UE

Aspecte ale independentei BCE

Procesul decizional- nu primeste instructiuni de la organismele comunitare sau de la TM;

Personalul- membrii staf-ului sunt desemnati pe o perioada de 8 ani nereinnoibila si nu pot fi inlocuiti;

Aspecte functionale

Ø    Este obligata doar sa inainteze rapoarte Consiliului si sa publice rapoarte trimestriale;

Ø    Politica cursurilor de schimb stabilita de catre Consiliu ii poate restrange abilitatile;

Ø    BCE isi stabileste propriile reguli de procedura si politica salariala;

Ø    Nu face obiectul controlului judiciar cu privire la politica monetara.

Performantele BCE

BCE a fost criticata pentru ca:

Ø    A dovedit indecizie in multe situatii;

Ø    A transmis semnale contradictorii folosind prea multe voci si diferiti indicatori;

Ø    Nu isi explica adecvat deciziile iar procesul decizional este netransparent;

Creaza confuzie ca urmare a folosirii unei strategii bazate pe doi piloni

Ø    Cresterea masei monetare(M3) in loc de tinta inflationista;

Ø    Alti indicatori- bazati pe viitoarele presiuni inflationiste

Trecerea la moneda unica s-a bazat pe:

Existenta unei structuri legale coerente pentru ca euro sa inlocuiasca monedele nationale;

Simplitatea si accesibilitatea monedei unice pentru a crea un sentiment de credibilitate in randul cetatenilor UE, mediilor de afaceri interne si externe si autoritatilor din tarile terte;

Realizarea eficienta a conversiei sub aspectul costurilor si sigurantei procesului;

Implementarea adecvata a procesului de functionare a SEBC;

Asigurarea unui mecanism flexibil de ajustare voluntara pentru sectorul privat.

Ratele de conversie in euro

1 Euro

Ø    40,3399 BEF

Ø    1,95583 DEM

Ø    166,386 ESP

Ø    6,55957 FRF

Ø    0,7875564 IEP

Ø    1936,27 ITL

Ø    40,3399 LUF

Ø    2,20371 NLG

Ø    13,7603 ATS

Ø    200,482 PTE

Ø    5,94573 FIM

Ø    340,750 GRD

Propunere de instituire a unui sistem de rotatie

Acest sistem va fi ghidat de urmatoarele principii:

Ø    Un membru un vot;

Ø    Participare ad personam;

Ø    Reprezentativitate;

Ø    automatism si robustete;

Ø    Transparenta;

Numarul total de voturi va fi limitat la 21,

Cei 6 membrii ai Comitetului executiv vor continua sa aiba drept permanent de vot;

Guvernatorii vor imparti restul de 15 voturi;

Alocarea guvernatorilor se va face pe grupuri in functie de potentialul tarilor membre;

Pozitia fiecarei tari se va stabili in conformitate cu un indicator avand doua componente: ponderea in PNB la preturile pietei si ponderea in total bilant agregat al institutiilor financiare.

Sunt preconizate doua stadii

In momentul in care numarul de guvernatori va depasi 15 si va ajunge pana la 22 se vor constitui doua grupuri:

Ø    Primul grup va fi constituit din 5 guvernatori avand 4 voturi;

Ø    Al doilea grup se va constitui din restul guvernatorilor avand 10 voturi;

In momentul cand numarul de guvernatori va ajunge la 22 se vor constitui 3 grupuri:

Ø    Primul grup va avea 5 guvernatori avand 4 voturi;

Ø    Al doilea grup va contine jumatate din guvernatori avand 8 voturi;

Ø    Al treilea grup cealalta jumatate cu doar 2 voturi.

Performantele BCE

BCE a fost criticata pentru ca:

Ø    S-a dovedit de multe ori indecisa;

Ø    A transmis semnale contradictorii;

Ø    Vorbeste pe prea multe voci si foloseste prea multi indicatori;

Ø    Nu isi explica adecvat deciziile si nu are un mecanism transparent de adoptare a deciziilor;

Ø    Cauzeaza confuzie utilizand o strategie bazata pe doi piloni- cresterea masei monetare si folosirea unor indicatori bazati pe viitoarele presiuni inflationiste.

Avantajele introducerii EURO

Inducerea unei mai mari stabilitati la nivelul pietelor financiare, reducerea volatilitatii si orientarea acestor piete catre un comportament macroeconomic al limitelor inguste ale deficitului bugetar;

Aparitia EURO ca o valuta puternica si relativ stabila va relansa Europa in competitia internationala cu SUA si Japonia prin reasezarea sferelor de influenta in plan valutar;

Reunirea in Euro a celor mai importante valute ca volum al fluxurilor financiare, ceea ce creeaza premisele cresterii numarului de tari inscrise pe orbita economica a UE,

Intrarea euro in jocul valutar creeaza conditiile atenuarii diferentelor considerabile dintre imaginea reflectata de cursurile valutare si datele economice fundamentale, diferente care pot conduce la declansarea unor crize financiare si comerciale de anvergura;

Eliminarea ineficientei politicilor monetare nationale necoordonate;

Expansiunea pietelor financiare;

Reducerea costurilor de tranzactie.

Unele dezavantaje ale introducerii EURO

Costuri ridicate ale conversiei;

Centralizarea puterii la nivel comunitar;

Impactul asupra balantei de plati;

Reprezentarea SEBC la FMI;

Vointa politica exacerbata ignorandu-se de multe ori realitatile economice;

Absenta unor organisme de control in materie de politica monetara si fiscala;

Amenintarea deflationista;

Existenta bicefalismului in materie de politica monetara(BCE si ECOFIN);

Lipsa coerentei si a instrumentelor pentru a face fata unor situatii de criza.

Provocarile extinderii

Stadiul de pre-aderare

Ø    Alegerea libera a regimului cursurilor de schimb;

Ø    Indeplinirea criteriilor de la Copenhaga;

Ø    Convergenta reala si nominala;

Stadiul de aderare

Ø    Statutul de state membre cu derogare;

Ø    Politicile de curs de schimb fac obiectul unei coordonari la nivel comun;

Ø    Indeplinirea criteriilor de la Maastricht;

Stadiul post aderare-noii membrii vor participa la MRS II

Consecintele introducerii Euro pentru companiile din tarile candidate

Vor fi numeroase efecte pentru ca:

Ø    Aceste companii sunt implicate in tranzactii comerciale si actiuni de cooperare cu firme din UE;

Ø    Dupa peste 10 ani de tranzitie aceste companii sunt tot mai dependente de mediul economic din zona Euro;

Ø    Aderand la UE, tarile est-europene si-au ajustat economiile conform cerintelor comunitare

Tipurile de efecte

Efecte directe

Ø    Valoarea Euro influenteaza profitabilitatea companiilor atunci cand tranzactioneaza cu companii europene;

Ø    Un euro puternic faciliteaza exporturile si limiteaza importurile;

Ø    Accesul la o piata cu peste 300 mil. De consumatori;

Ø    Apar noi oportunitati de afaceri;

Ø    Creste concurenta;

Ø    Trebuie sa faca fata costurilor legate de conversia preturilor, ajustarea procedurilor contabile si adaptarea la noile sisteme informatice;

Ø    Se simplica operatiunile de acoperire a riscurilor valutare;

Ø    Acces la o oferta de finantare mai larga si mai sofisticata.

Efecte indirecte

Ø    Efectul stabilizator al criteriilor de convergenta;

Ø    Crearea unei piete mai mari care conduce la economii de scara;

Ø    Deficite bugetare mai mici;

Ø    Datorie publica de dimensiuni mai reduse;

Ø    Rate ale inflatiei mai mici care vor facilita strategiile de afaceri;

Ø    Atenuarea barierelor birocratice

10 ratiuni pentru companiile din tarile candidate sa foloseasca Euro

Riscuri valutare mai reduse;

Transparenta preturilor;

Sporirea competitivitatii;

E-business si E-payments;

Simplificarea relatiilor cu bancile;

Reducerea costurilor de gestionare a portofoliilor valutare;

Noi oportunitati de afaceri;

Noi strategii de business;

O noua imagine pe piete;

Modernizarea sistemelor IT.