Politica regionala a Uniunii Europene

Politica regionala a Uniunii Europene

Modalitati de cuantificare a disparitatilor regionale

. P.I.B pe locuitor;

. Decalajele intre gradul de instruire si nivelul si structura ocuparii fortei de munca;

. Nivelurile productivitatii muncii si ale competitivitatii externe a diferitelor sectoare;

. Disponibilitatea si accesibilitatea resurselor materiale, umane si de capital;

. Densitatea si calitatea infrastructurii;

. Ponderea sectoarelor in declin industrial.

Interventia organismelor comunitare se justifica prin ratiuni:

. De eficienta- pentru ca concentrarea activitatilor in anumite regiuni impiedica alocarea eficienta a resurselor si diminueaza efectele de bunastare;

. De echitate- repartizarea echitabila a bunastarii intre regiuni si categorii sociale este privita ca un " act de solidaritate" al regiunilor mai bogate cu cele mai sarace;

Etape ale instituirii politicii regionale

. Tratatul de la Roma Art. 235, enunta "preocuparea tarilor membre de a intari unitatea economiilor lor si de a asigura o dezvoltare armonioasa, reducand decalajele dintre regiuni si intarzierile din partea celor mai putin favorizate". Tratatul prevedea crearea unui FSE menit sa sprijine mai buna ocupare a fortei de munca si mobilitatea lucratorilor;

. O politica regionala efectiva a fost lansata in perioada 1972-1975 dupa prima extindere a gruparii;

. In 1975 a fost creat FEDER pentru:

 A sustine programele de dezvoltare regionala;

 A promova inovarea si dezvoltarea infrastructurii in regiunile mai putin dezvoltate;

Aderarea Greciei, Spaniei si Portugaliei a condus la accentuarea disparitatilor regionale si la dublarea populatiei aflate in zone mai putin favorizate;

. In 1986- adoptarea Actului Unic a declansat un proces de definire mai clara a obiectivelor, principiilor si instrumentelor de PR;

. In 1988 a fost lansata o reforma a PR care viza "redefinirea sarcinilor si obiectivelor si cresterea eficacitatii fondurilor structurale" precum si " coordonarea activitatilor si sarcinilor specifice ale diferitelor fonduri structurale si coordonarea acestora cu operatiunile BEI si ale altor instrumente financiare";

In 1993 prin Tratatul de la Maastricht s-a procedat la o noua reforma a PR care viza prioritar criteriile de eligibilitate a proiectelor pentru a beneficia de finantare europeana.

. A fost introdus Fondul de coeziune economica pentru Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda.

Reforma din 1988 a stabilit urmatoarele obiective specifice:

. Obiectivul 1- dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii;

. Obiectivul 2 - reconversia regiunilor grav afectate de declinul industrial;

. Obiectivul 3 - combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor si

promovarea egalitatii de sanse intre barbati si femei;

. Obiectivul 4 - adaptarea fortei de munca la mutatiile industriale si la evolutia sistemelor de productie;

Obiectivul 5a - adaptarea structurilor agricole, modernizarea si restructurarea pescuitului;

. Obiectivul 5b - dezvoltarea zonelor rurale;

. Obiectivul 6 - dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor avand o densitate a populatiei foarte redusa( introdus ulterior dupa aderarea Suediei si Finlandei).

In 1999 s-a procedat la o noua reforma care viza:

. Ameliorarea eficientei instrumentelor structurale prin concentrarea pe un numar mai mic de obiective;

. Clarificarea partajarii responsabilitatilor intre diferiti participanti;

. Mentinerea nivelului bugetar al coeziunii economice si sociale;

. Extinderea eforturilor privind coeziunea regionala in randul viitoarelor tari membre.

Obiectivele au fost reformulate astfel:

. Obiectivul 1 - promovarea dezvoltarii si a ajustarilor structurale a regiunilor intarziate din punct de vedere al dezvoltarii economice;

. Obiectivul 2 - sustinerea reconversiei economice si sociale a regiunilor care se confrunta cu dificultati structurale;

. Obiectivul 3 - cuprinde toate actiunile in favoarea dezvoltarii resurselor umane;

Principiile politicii regionale

. Principiul programarii multianuale a finantarii proiectelor de dezvoltare regionala;

. Principiul subordonarii;

. Realizarea de parteneriate la nivel local, national, regional intre autoritatile comunitare,

nationale si locale;

. Caracterul aditional, complementar al masurilor comunitare de sprijin;

. Sincronizarea masurilor de politica regionala cu celelalte politici sectoriale;

. Principiul concentrarii eforturilor spre regiunile cel mai putin dezvoltate.

Instrumentele Politicii Regionale

. Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale

FEDR

FSE

FEOGA

 IFOP

. Instrumentele financiare de coeziune

. Instrumentele financiare gestionate de BEI

. Initiativele Comisiei

Fondul European de Dezvoltare Regionala

. Este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale.

Masuri eligibile

- Investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente;

- Investitii in infrastructura, cu diferite scopuri in functie de Obiectivul de interventie;

Dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM-urilor.

Fondul Social European

. Este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane.

. Contribuie la:

- promovarea oportunitatilor pentru angajarea fortei de munca - someri si grupuri dezavantajate, prin cresterea mobilitatii lor si facilitarea adaptarii lor la schimbarile industriale;

- implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca.

. Masuri eligibile

- Asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara in stiinta si cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de munca;

- Asistenta pentru structuri si sisteme: imbunatatirea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare;

Masuri insotitoare: constientizare, servicii, etc.

Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) - sectiunea "Orientare"

. Este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala.

. Sectiunea "Orientare" contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin imbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local in zonele rurale.

. Sectiunea "Garantii" a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune in zonele cu dificultati structurale.

Masuri eligibile

- investitii in holdinguri agricole;

- sprijin de inceput pentru tineri fermieri;

- instruire profesionala;

- sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;

- alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate;

- masuri de agro-mediu;

- procesarea si marketingul produselor agricole;

- dezvoltarea si promovarea padurilor;

masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP)

. Este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare.

. Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 si in alte regiuni, prin:

- crearea unui echilibru durabil intre resursele marine si folosirea lor;

- cresterea competitivitatii companiilor;

- imbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura;

- sustinerea revitalizarii zonelor dependente de pescuit.

Masuri eligibile

. ajustari ale efortului in sectorul pescuitului;

. modernizarea flotei;

. dezvoltarea de ferme de pescuit;

. protectia zonelor maritime;

. facilitati in porturile de pescuit;

. procesarea si marketingul produselor de peste;

. promovarea produselor.

DOMENII DE INTERVENTIE A FONDURILOR STRUCTURALE

. Lista categoriilor de domenii de interventie ale Fondurilor Structurale se bazeaza pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE si are menirea sa ajute serviciile Comisiei Europene in sarcinile de raportare asupra activitatilor finantate din Fondurile Structurale.

. Clasificarea faciliteaza de asemenea urmarirea activitatilor si monitorizarea, oferind o baza solida pentru fundamentarea evaluarilor.

. In elaborarea masurilor in cadrul programelor finantate prin Fonduri Structurale, Statele Membre pot folosi clasificarea cea mai potrivita pentru situatia lor nationala si regionala, clasificare ce poate fi bazata, daca doresc, pe clasificarea Comisiei.

. Lista ce urmeaza a fost dezvoltata din cele 14 categorii de baza folosite de Statele Membre aflate, ca si Romania, sub Obiectivul 1 in cadrul exercitiului de aditionalitate din perioada de programare actuala la nivelul UE, 2000-2006.

PRINCIPII DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE

. A. Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente.

. B. Parteneriat: actiunile Comunitare trebuie realizate printr-o stransa consultare intre Comisie si Statele Membre, impreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali.

Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii.

C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati

nationale/regionale in cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale.

. D. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate inlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atat fonduri UE cat si fonduri nationale din surse publice sau private.

. E. Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie in conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii intre barbati si femei.

F. Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete.

. G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cateva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati in toata Uniunea Europeana, fara a satisface criterii geografice speciale.

Obiective prioritare ale Fondurilor Structurale

. Obiectivul Convergenta: promoveaza dezvoltarea si ajustarile structurale ale regiunilor care inregistreaza intarzieri in dezvoltare.

. Este finantat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune.

. Acopera zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al caror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE.

. Obiectivul Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca: sprijina regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta.

. Este finantat de FEDR si FSE

. Acopera zonele NUTS nivel III (nivel-judet) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbari socio-economice in sectoarele industrial si de servicii, zone rurale in declin, zone urbane in dificultate si zone dependente de pescuit.

. Obiectivul Cooperare teritoriala europeana: sprijina regiuni, judete si zone transnationale

. Este finantat de FEDR

. Acopera zonele NUTS (Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice) nivel III(nivel-judet) ce sunt granite interne ale UE, precum si anumite granite externe.

Romania si Fondurile Structurale - analiza SWOT

PUNCTE TARI

. stabilitate macroeconomica

. forta de munca numeroasa, cu costuri reduse si un nivel acceptabil de educatie initiala

. resurse naturale

. resurse energetice

. o serie de sectoare de succes in industria prelucratoare si in sectorul primar

. numar mare de specialisti in domeniul TIC

PUNCTE SLABE

. concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta/ strategii bazate pe costuri reduse

. nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia

. cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata

. capitalizare redusa a IMM-urilor

. acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor

. grad scazut de sofisticare al pietei

. intensitate energetica ridicata

. tehnologii invechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca) infrastructura degradata si insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii

. management inadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii)

. agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafata agricola excesiv de fragmentata

. infrastructura turistica slab dezvoltata si marketing necorespunzator

. adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii

. segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala

. capacitate administrativa insuficient dezvoltata

OPORTUNITATI

. aderarea la Uniunea Europeana

. dimensiune (a doua tara ca populatie din NSM-10+2)

. noi surse de investitii, inclusiv Fondurile Structurale si de Coeziune

. investitiile straine directe

. Romania ca destinatie turistica - turism de nisa

. potential nod regional in transportul de gaze naturale si energie electrica

. liberalizarea deplina a achizitiilor publice

. liberalizarea pietelor si modernizarea modelelor de afaceri

. dezvoltarea infrastructurii de afaceri

. e-comert/e-guvernare

. modernizarea agriculturii

. modernizarea capitalei si a altor centre urbane cheie

. necesitatea/acceptarea nevoii de schimbare

AMENINTARI

. expunere mai mare la competitia pe piete globalizate

. perioade lungi de stagnare / declin economic la nivel european sau mondial

. migratia unor sectoare industriale catre locatii externe cu costuri mai reduse

. intarirea pozitiei/imaginii Romaniei ca o economie axata pe sectoare cu valoare

adaugata redusa

. migratia externa a lucratorilor cu un nivel educational ridicat

. schimbarile climatice / degradarea mediului inconjurator

Noi provocari cu care se confrunta Uniunea Europeana

. Realizarea stadiului de UEM;

. Extinderea spre est,

Realizarea UEM

. Politica regionala trebuie sa reactioneze adecvat la evolutiile nefavorabile care se pot

inregistra in zona euro;

. In cadrul UEM singurele mecanisme de ajustare si de reducere a dezechilibrelor

regionale vor fi:

Favorizarea mobilitatii fortei de munca;

Modificarea politicilor salariale;

Transferurile fiscale,

Extinderea spre est

. A ridicat problema sporirii fondurilor alocate;

. S-a accentuat necesitatea redefinirii criteriilor de eligibilitate a proiectelor finantabile;

. Se vor accentua disparitatile regionale;

. Se va amplifica dezechilibrul intre contributia acestor tari la bugetul comunitar si nevoile lor de finantare:

. Pentru aceste tari s-au creat:

PHARE

ISPA

SAPARD

ISPA

. Deschis tuturor tarilor candidate;

. Repartizarea fondurilor se va face in functie de: suprafata, populatie, PIB, capacitatea de

absorbtie si dificultatile identificate de catre Comisie;

. Domeniile vizate sunt infrastructura (transporturi) si protectia mediului;

SAPARD

. Vizeaza dezvoltarea agriculturii si dezvoltarea rurala;

. Statele membre au convenit asupra mentinerii sub incidenta acestui fond a doua masuri:

 Investitiile in holding-urile agricole;

 Imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor agricole;

Proiectele care vor fi finantate trebuie sa fie de tipul:

 Investitiilor in societatile agricole;

 Imbunatatirii structurilor institutionale pentru controlul calitatii si sanatatii produselor;

 Crearii de forme de asistenta si servicii manageriale pentru agricultori;

 Sprijinirii asocierii agricultorilor;

 Imbunatatirilor funciare;

 Clasificarii terenurilor;

 Dezvoltarii infrastructurii rurale.

La data aderarii Romania trebuia sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

. Cadrul legislativ - desi acquis-ul nu trebuie transpus in legislatia nationala, acesta trebuie sa fie corespunzator, pentru a permite implementarea prevederilor specifice;

. Organizare teritoriala - urma a se va conveni cu Comisia o clasificare NUTS (Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice) pentru implementarea Fondurilor Structurale;

. Capacitatea de programare care presupune:

 Un plan de dezvoltare

 O procedura adecvata pentru programarea multianuala a cheltuielilor bugetare

 Asigurarea principiilor parteneriatului in toate stadiile proiectului

 Indeplinirea cerintelor specifice de monitorizare si evaluare

. Capacitatea administrativa

. Gestiunea financiara si bugetara

Politica Agricola Comunitara

Obiective

. Cresterea productivitatii in agricultura, prinasigurarea unei dezvoltari rationale a productiei, precum si printr-o folosite optima a factorilor de productie, indeosebi a resurselor umane;

. Asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru populatie,

. Stabilizarea pietelor,

. Garantarea securitatii aprovizionarii;

. Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.

Principii

. Liberalizarea comertului cu produse agricole si comercializarea acestora la preturi unice comunitare;

. Preferinta comunitara;

. Compensarea pierderilor inregistrate in cazul exporturilor pe pietele externe;

. Solidaritatea financiara,

. Protejarea agriculturii de concurenta externa printr-un mecanism complex de

bariere comerciale tarifare si netarifare;

Modul de transpunere practica a PAC

. Organizarea comuna a pietei

_Reguli comune in domeniul concurentei

_Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale

. Organizarea europeana a pietelor

. Actiuni in domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor

. Actiuni comune in cadrul programelor de dezvoltare economica

. Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale

Marile etape ale PAC

. Perioada de formare (Stressa)

. Perioada maratoanelor si a crizelor

. Planul Mansholt

. Cresterea pericolelor

. Primii pasi pe calea reformei

. Reforma MacSharry

. Reforma reformei

Mecanismul functional al PAC

. Preturile indicative (orientative)

. Preturile de interventie

. Preturile prag sau de ecluza

. Restituirile comunitare

Momente de referinta in cadrul evolutiei PAC

. 1957: Tratatul la Roma (cateva mentiuni in cadrul articolelor 38-46

. 1958: Conferinta de la Stresa intre ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale CEE pune bazele PAC

. 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de preturi, interventia pe piata, prelevari si cote la import, subventii la export

. Perioada anilor '70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor. CEE devine exportator net de produse agricole, apar surplusuri de productie in special la cereale, lapte,carne de vita, cheltuielile agricole cresc la cca. 2/3 din bugetul comunitar

. Perioada anilor '80: masuri mai restrictive: introducerea sistemului de cote, stabilizarea cheltuielilor agricole, scaderea preturilor garantate, introducerea schemei de "inghetare" a terenurilor (setaside) si a programelor de extensificare a productiei agricole. Insa problemele vechi (supraproductia, cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale, efecte daunatoare asupra mediului datorita caracterului intensiv al productiei

. 1992: reforma MacSharry: reducerea preturilor garantate in paralel cu introducerea de plati compensatorii, permanentizarea schemei de "inghetare" a terenurilor (set-aside), introducerea primelor masuri de protejare a mediului si pensionare anticipata a fermierilor

. 1986-1994: negocieri in cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor netarifare, reducerea protectiei tarifare, reducerea subventiilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agricole in proportie de 5% din cererea interna.

. Perioada anilor '90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale determinata de preturile mari, proceduri administrative complicate, cheltuielile agricole in continuare ridicate

. 1999: Consiliul European de la Berlin isi insuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, cresterea platilor directe; importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala, care devine pilonul al doilea al PAC

. Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de reforma (mid-term review)

. Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma

. Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC

. 2005-2007: Noua reforma a PAC intra in vigoare

Obiectivele reformei din 1992

. mentinerea Comunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, atat pe pietele interne, cat si pe pietele de export;

. diminuarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata;

. concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au in mod evident

cea mai mare nevoie de sprijin;

. incurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;

. protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natur

Castigatori si perdanti ai PAC (1999)

Fonduri primite Beneficii/pierderi nete:

Gemania 6,38 - 4,64

Marea Britanie 4,05 -1,56

Olanda 1,33 -1,22

Italia 5,03 -0,66

Franta 10,13 +2,51

Spania 6,34 +2,16

Grecia 2,99 +1,90

Portugalia 1,04 +0,05

Noul model european de agricultura- Agenda 2000

- un sector agricol competitiv care sa faca fata competitiei de pe pietele internationale fara a fi nevoie de subventii;

- metode de productie sanatoase si care protejeaza mediul;

- forme diverse de agricultura, bogate in practici traditionale care nu sunt numai

orientate catre un nivel mare de productie, dar cauta sa si mentina si frumusetile naturii,

generand si mentinand nivelul de ocupare al fortei de munca;

- o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de inteles, care stabileste clar liniile de separatie intre deciziile ce trebuie luate in comun si cele ce raman de competenta Statelor Membre;

- o politica agricola care stabileste clar ca cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii in sens larg.

Reforma din 2003

. 1) o singura plata pentru fiecare ferma, independent de nivelul productiei obtinute;

. aceasta va inlocui majoritatea primelor care se acordau pentru diferitele sectoare (Organizatii Comune de Piata - OCP);

- platile directe nu se vor mai acorda in stransa legatura cu nivelul productiei;

- pentru stabilirea nivelului sumei de plata va fi luata ca referinta perioada 2000-2002;

- in sectorul cerealelor, statele membre UE pot mentine maximum 25% din plati in stransa legatura cu nivelul productiei, pentru a evita riscul abandonarii cultivarii pamantului;

- in sectorul bovine, statele membre pot opta pentru mentinerea a 100% din prima pentru alaptare si 40% din prima pentru sacrificare sau mentinerea a 100% din prima pentru sacrificare sau, alternativ pana la 75% din prima speciala pentru masculi;

- in sectorul ovine si caprine, pana la 50% din prima, inclusiv prima suplimentara, care pentru zonele cel mai putin favorizate ar putea fi mentinuta in continuare de catre statele membre;

- platile pentru sectorul lactate vor fi incluse in plata unica incepand cu 2008, odata cu implementarea completa a reformelor in acest sector (nota bene - statele membre au posibilitatea de a introduce sistemul inainte);

- pentru a incuraja dezvoltarea anumitor sectoare, statele membre pot decide asupra acordarii unor plati aditionale care sa nu depaseasca 10% din nivelul platii unice;

noul sistem a intrat in vigoare incepand cu 2005. In vederea implementarii complete a sistemului, statele membre pot solicita o perioada de tranzitie de maximum 2 ani, urmand a aplica plata unica incepand cu 2007

. 2) suma ce urmeaza sa fie platita va fi in mod direct legata de respectarea anumitor standarde de mediu, siguranta alimentara, sanatatea plantelor si animalelor, precum si de anumite cerinte in ceea ce priveste mentinerea in buna stare a pamantului agricol ("cross-compliance");

. in cazul nerespectarii acestui principiu, platile directe vor fi reduse proportional cu nivelul respectivului risc sau pagubei produse;

. 3) o politica de dezvoltare rurala intarita prin alocarea unor sume mai mari din bugetul Comunitatii, promovarea de masuri noi in ceea ce priveste protectia mediului, calitatea produselor, bunastarea animalelor, ce va ajuta fermierii europeni sa indeplineasca standardele referitoare la productie;

- vor creste fondurile comunitare care vor fi alocate in acest scop, iar aria de cuprindere a notiunii de dezvoltare rurala va fi extinsa prin introducerea de noi masuri;

- schimbarile intra in vigoare incepand cu 2005;

- plati stimulative vor fi acordate fermierilor care vor participa la programele de imbunatatire a calitatii produselor agricole si proceselor de productie - asemenea ajutoare pot fi platite pentru o perioada de 5 ani, iar cuantumul lor va fi de maximum 3000 euro

anual pentru o ferma;

- sprijin financiar temporar va fi acordat fermierilor pentru adaptarea la noile conditii privind standardele comunitare (maxim 10000 euro / an);

- vor creste fondurile alocate pentru stimularea investitiilor tinerilor fermieri;

. 4) reducerea platilor directe pentru fermele mari ("modulation") pentru a finanta noua politica de dezvoltare rurala

- fondurile rezultate se situeaza la nivelul de 1,2 mld. euro anual;

- 1% din fondurile rezultate vor ramane in statele membre unde fondurile au fost stranse, restul sumei fiind redistribuita intre statele membre in functie de anumite criterii: suprafata agricola, populatia angajata in agricultura si PIB pe locuitor;

- fiecare stat membru va primi (urmare redistribuirii) cel putin 80% din fondurile pe care le-a strans;

. 5) instituirea unui sistem care sa asigure disciplina financiara, care sa nu permita

depasirea cheltuielilor prevazute;

. 6) revizuirea politicilor sectoriale:

. reduceri asimetrice ale preturilor in sectorul laptelui;

. reformarea pietelor orezului, graului, cartofilor si furajelor uscate

. 7) instituirea unui sistem de consiliere pentru fermieri

. a intrat in vigoare din 2007;

. participarea fermierilor va fi voluntara, insa, din 2010, in urma raportului Comisiei cu privire la functionarea sistemului, se poate decide ca acesta sa devina obligatoriu pentru fermieri;

. sistemul isi propune sa informeze fermierii cu privire la modalitatile concrete de aplicare a standardelor comunitare in procesele de productie;

. se vor desfasura actiuni de audit al fermelor si vor fi analizati anumiti parametri in functie de aspectele vizate (mediu, securitate alimentara si bunastarea animalelor);

. fondurile pentru sprijinirea fermierilor in vederea realizarii auditului vor fi disponibile in cadrul bugetului pentru dezvoltare rurala.

Cu ocazia finalizarii negocierilor, Romania s-a angajat:

. Organizarea si functionarea Agentiei de Interventie si Plati - termen: decembrie 2006;

. Organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) - termen: decembrie 2006;

. Realizarea Registrului plantatiilor viticole - termen: 2004;

. Respectarea Programului de actiuni pentru imbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie prima - termen: 2007;

. Implementarea sistemului de cote pentru lapte - termen: 2006;

. Introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului, instruire clasificatori pentru: bovine, ovine, caprine si porcine - termen: 2005

. Identificarea si inregistrarea animalelor. Termen:

- pentru bovine: decembrie 2004

- pentru ovine, porcine si cabaline: iunie 2006.

. Implementarea Planului de Actiune pentru alinierea la sistemul de control al Comunitatii privind controalele la frontiera - termen: 2006

. Implementarea planurilor de modernizare si respectarea de catre unitatile agro-alimentare a exigentelor comunitare in domeniu - termen: decembrie 2006;

. Implementarea Planului de Actiune pentru modernizarea laboratoarelor de testare a reziduurilor - termen: 2006;

. Implementarea Planului de actiune pentru controlul contaminantilor -termen: 2006;

. Implementarea Planului de actiune pentru finalizarea procesului de acreditare a laboratoarelor si a sistemului de omologare - termen: 2006

Derogari cerute de Romania

. 1. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea abatoarelor si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)

. 2. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati).

. 3. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte.

. 4. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut

. 5. Romania a solicitat si a obtinut incadrarea in categorii a zonelor viti-vinicole

. 6. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 8 ani, pana la 31.12.2014 pentru defrisarea suprafetelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare

. 7. Romania a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie

. 8. Romania a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru

vinuri de calitate cu denumire de originecontrolata si struguri de masa, de 1,5% din

suprafata totala cultivata cu vita de vie

. 9. Romania a solicitat si a obtinut dreptul deadaugare a zaharozei pentru imbogatirea

musturilor in zahar in vederea ridicariipotentialului alcoolic al vinurilor

. 10. Romania a solicitat si a obtinut recunoastereasi protectia denumirilor de origine si geografice pentru:

- 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv 'tuica', 'horinca' si 'turt'

- 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv 'vinars'

- 7 tipuri de lapte

- 3 tipuri de iaurt

- 1 lapte batut

- 4 tipuri de cas

- 21 de tipuri de branza

- 26 de tipuri de cascaval

- 8 tipuri de telemea

- 1 tip de salam (Sibiu)

- 1 tip de carnati (Plescoi)

- 2 tipuri de paine

- 2 tipuri de covrigi

- 1 tip de placinta

. 11. Romania a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale

. 12. Romania a solicitat si a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe (top-up).

. 13. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009 - pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate in prezent in

Romania si care contin urmatoarele substante active incluse in Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv 2 ani pentru substanta activa 2,4 D,

cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid).