Populatie: indicatori sociali referitori la marimea,structura, fluxurile si distributia geografica a populatiei. Familii si gospodarii. Semnificatia indicatorilor medii.

Populatie: indicatori sociali referitori la marimea,structura, fluxurile si distributia geografica a populatiei. Familii si gospodarii. Semnificatia indicatorilor medii.

Domeniul populatiei este tratat, cel mai adesea , de sine statator, pentru ca starea si evolutiile fenomenelor si proceselor demografice sunt de multa vreme cunoscute drept subiect distinct de preocupare in sistemul stiintelor sociale. Populatia in totalitatea sau numai segmente ale acesteia constituie subiectul ansamblului preocuparilor din sfera sociala si economica, fiind axul de legatura la care este racordata intreaga activitate economico-sociala. Populatia reprezinta, prin urmare, principalul punct de plecare pentru orice evaluare a domeniului social. De aceea, toate statisticile sociale debuteaza cu indicatori referitori la populatie. Mai mult se constata o tendinta cu largi rezonante in randul specialistilor, promovata de mai mult timp de catre organismele specializate ale ONU, de integrare a statisticii sociale cu statistica demografica si cu alte statistici inrudite, in ideea standardizarii unor indicatori si alcatuirii unor serii de date posibil de utilizat si in lucrari de comparatii internationale.

a.Marimea, structura si fluxurile populatiei

Indicatorii referitori la marimea si structura populatiei pe sexe, grupe de varsta, nationalitati sau grupuri etnice si la ritmurile modificarilor acestora sunt esentiali pentru intelegerea - in sine - a trendurilor pe care le inregistreaza populatia; de asemenea, pentru intelegerea impactului lor asupra conditiilor si problemelor economice si sociale, asupra cererii si utilizarii bunurilor si serviciilor, pentru explicarea ratelor si modalitatilor de participare la viata economica si sociala.

Un segment important al indicatorilor demografici pentru conturarea politicilor sociale il reprezinta cei referitori la structura pe grupe de varsta si la trendul acestei structuri. O atentie speciala capata grupa de varsta pana la 15 ani; tinerii in varsta de 15-24 ani si varstnicii de peste 60-65 ani; de asemenea, structura dupa sex in cadrul grupelor de varsta. Ei sunt indicatori cu o semnificatie deosebita pentru relevarea procesului de imbatranire a populatiei, caracteristic tarilor europene. Marimile acestor indicatori, in special proiectiile acestora, constituie e3lementele de referinta pentru politica in domeniul ocupari si al veniturilor. Deosebit de semnificativa din perspectiva politicii sociale este rata de dependenta, expresie indirecta a capacitatii economice de sustinere a politicii sociale, a sarcinilor sociale ce revin unei persoane in varsta apta de munca.

Indicatorii referitori la fluxurile populatiei ( exprimate de : nasteri, decese, migratie) explica tendintele in componentele populatiei nationale, in modificarea numarului si structurii populatiei. Astfel, clasificarile dupa sex, varsta, categorie socio-profesionala, nationalitate sau grup etnic, judete etc. permit identificarea unor grupuri de populatie cu un comportament demografic specific, iar ritmul de crestere a populatie din astfel de grupuri, asociat cu diferite componente ale bunastarii, furnizeaza informatii utile pentru fundamentarea unor masuri de politica sociala. De mare importanta sunt indicatorii privind natalitatea si fertilitatea factori esentiali ai modificarilor demografice cu implicatii pe termen lung, sociale si economice, acesti indicatori facand legatura in principal cu politica familiala; de asemenea, indicatorii de mortalitate (generala si indeosebi infantila) care fac trimitere cu deosebire la politica in domeniul sanatatii, la ansamblul conditiilor de existenta.

b.Distributia geografica a populatiei

Cresterea rapida a populatiei in zonele urbane genereaza probleme sociale noi legate de: aglomerari urbane, alimentare cu energie electrica si apa, transport, oferta de bunuri si servicii, ingrijire medicala si chiar un anumit tip de saracie. Cunoasterea unor asemenea probleme presupune informatii si respectiv indicatori, legati, in primul rand, de distributie geografica si densitatea populatiei.

In stransa legatura cu distributia geografica a populatiei, o importanta aparte prezinta gradul de satisfacere a nevoilor de locuinte, care in sine este o problema ce solicita o informatie adecvata, prin faptul ca reprezinta o componenta majora a nivelului de trai.

Legat de locuinte, o prima grupa de indicatori se refera le stocul de locuinte, caracteristicile locuintelor si distributia acestora pentru diferite categorii ale populatiei. Ei ofera informatii care permit identificarea categoriilor de populatie cu spatiu de locuit necorespunzator. Astfel de informatii ofera si indicatorii referitori la gradul de aglomerare a locuintelor, exprimat de ponderea care ocupa locuinte in care densitatea standard pe o camera este depasita (de ex.: o persoana pe o camera); acesti indicatori sunt o expresie a aspectelor calitative ale locuirii.

Calitatea locuirii este influentata (depinde) de:

accesibilitatea fizica la elemente de confort, inteleasa in sensul existentei infrastructurii de tip urban: racordarea la reteaua de distribuire a energiei electrice, termice, a apei, gradul de dotare a locuintei cu baie, telefon, etc.;

accesibilitatea economica, de disponibilitatea resurselor financiare - la nivelul familiei - pentru cumpararea de locuinte si / sau pentru utilizarea de servicii care confera locuintelor confortul confortul necesar. Acest aspect poate fi relevat de indicatori care se refera la cheltuielile pe care le absoarbe satisfacerea nevoii de locuinta. Ponderea cheltuielilor legate de locuinta in totalul cheltuielilor de consum ale diferitelor categorii de familii si structura cheltuielilor cu locuinta pe principalele lor componente (chirie, consum de energie electrica, termica, etc.) constituie un important punct de reper pentru factorii de decizie din sfera sociala.

Avand in vedere ca problemele conditiilor de locuit trebuie privite si analizate nu in sine, ci in raport cu caracteristicile economice si sociale ale spatiului in care se afla amplasata locuinta (acestea fiind diferite in mediul urban si in mediul rural si chiar in localitati de acelasi tip), se contureaza necesitatea studierii si inregistrarii proceselor si fenomenelor legate de caracteristicile mediului exterior locuintei (de ex.: calitatea mediului inconjurator), care influenteaza direct modul si conditiile de viata, activitatea economica, sanatatea, relatiile sociale, etc.

a)      Familii si gospodarii.

Strans legat de fenomenele demografice si situatia locuintelor si a gospodariilor, un interes aparte il prezinta problemele legate de formarea familiilor, dimensiunea si componenta gospodariilor, factori fundamentali care influenteaza conditiile de viata ale populatiei.

Indicatorii legati de formarea si disolutia familiilor, de structurarea gospodariilor sunt importanti si in legatura cu cererea viitoare de bunuri si servicii, in special cea legata de locuinta si de alte bunuri de uz casnic.

De asemenea, clasificarile pe medii (urban / rural) in functie de anumite caracteristici demografice si alcatuirea, pe aceasta baza, de serii de date, ofera informatii asupra modificarilor ce au loc in modelul familiei traditionale, utile pentru cunoasterea directiei in care se structureaza in perspectiva.

Cei mai multi dintre indicatorii sociali disponibili reflecta media. Indicatorii medii au o anumita semnificatie; ei ascund insa, mari discrepante in interiorul sistemului social. Dezagregarile sunt putine, iar rezultatele calculelor devin disponibile cu mare intarziere, astfel incat fenomene evidente nu pot fi analizate din lipsa de informatie. De aici, necesitatea lansarii unui program tehnic de indicatori sociali, care sa finalizeze cu un compendium de indicatori.

In selectia indicatorilor s-au avut in vedere urmatoarele:

racordarea indicatorilor la problemele sociale majore ale Romaniei in aceasta perioada;

disponibilitatea datelor;

relevanta lor pentru politica sociala, in special cei care reflecta o stare precara a unui fenomen sau proces social si / sau o degradare semnificativa in ultima perioada.

Pentru domeniul "populatie", Romania dispune de o statistica elaborata. Sursa de date cea mai recenta si cuprinzatoare este recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992. Conform acestuia, populatia Romaniei este de 22.810.035 locuitori.

La inceputul anilor '90 se semnaleaza unele evolutii demografice cu caracter negativ si cu impact major pentru politica sociala in perspectiva. Cauzele principale ale acestei evolutii au fost:

scaderea drastica a natalitatii;

nivelul inalt al mortalitatii generale;

emigrarea;

multe familii tinere nu doresc sa aiba copii sau doresc doar 1-2 copii.

Evolutiile in structura pe varste a populatiei arata:

instalarea unui proces de imbatranire; o consecinta a acestui proces este cresterea ratei de dependenta care este un factor de impovarare a populatiei active, in special al salariatilor;

cresterea presiunilor economice exercitate de cerintele tot mai inalte determinate pe de o parte de rata inalta a somajului, iar pe de alta parte, de varsta scazuta de pensionare.   

Indicatorii referitori la structura populatiei pe familii si gospodarii permit relevarea unor probleme grave ale nivelului de trai al unor familii. In acest sens indicatorii referitori la numarul si distributia populatiei dupa: marimea familiilor monoparentale si a familiilor cu multi copii, in urban si rural, caracteristicile locuintelor, etc.

b) Asezari umane si conditii de locuit. Principala problema sociala legata de modificarea structurii populatiei pe medii si de distributia populatiei urbane pe orase este aceea a accesului la o locuinta si a confortului locuintei.

Problema accesului la o locuinta s-a acutizat. Resursele scazute ale populatiei, in special ale tinerilor, atentioneaza asupra necesitatii lansarii unui program de constructii de locuinte sociale si de sustinere financiara a unor categorii de populatie in scopul solutionarii adecvate a accesului la o locuinta.

Probleme foarte mari exista si in legatura cu dezvoltarea infrastructurii de tip urban, strazi si drumuri asfaltate, servicii de transport de calatori, servicii de canalizare, salubritate, etc.