REGLEMENTARI PENTRU CETATENII STATELOR TERTE IN MATERIE DE VIZE

REGLEMENTARI PENTRU CETATENII STATELOR TERTE IN MATERIE DE VIZE

CONTINUT

1. Definitia vizei Schengen.

2. Acordarea vizei Schengen.

3. Tipuri (categorii) de vize Schengen.

4. Continutul vizei Schengen.

5. Elementele de siguranta ale vizei Schengen.

6. Anularea si revocarea vizei Schengen.

DEFINITIA VIZEI SCHENGEN

Viza inseamna o autorizatie emisa de un Stat Membru sau o hotarare luata de un astfel de Stat, care este necesara in vederea intrarii pentru o sedere prevazuta in acel Stat Membru sau in cateva State Membre, sau pentru tranzitul pe teritoriul acelui Stat Membru sau al catorva State Membre.

Viza Schengen reprezinta o forma a permisului de sedere care da dreptul la o sedere limitata in timp conform scopului calatoriei.

Viza Schengen preia functia vizelor nationale emise pana acum pentru sederi de scurta durata. In continuare, este posibil ca fiecare stat sa poata emite vize pentru sederi de lunga durata, in conformitate cu legislatia nationala.

In cazul vizei Schengen este vorba despre un act administrativ international (sau transnational). Acordarea, prelungirea valabilitatii sau anularea vizei se face de catre autoritatile competente ale si cu efect asupra tuturor statelor Schengen. Statele Schengen nu doresc insa ca prin viza Schengen sa se creeze un titlu de intrare si sedere independent, desprins de legislatia nationala. Toate statele Schengen, inainte de intrarea in vigoare a CAPAS, au emis vize pentru sederi de scurta durata, mai ales pentru vizite in scop turistic, personal sau de afaceri. Pornind de la aceasta practica de acordare a vizelor, statele Schengen au convenit asupra unor conditii unitare de acordare a vizelor care sunt considerate conditii minime. Prin CAPAS, s-a dorit ca vizele acordate de un stat sau altul sa fie reciproc recunoscute. Viza Schengen are inclusa functia vizelor pentru sederi pe termen scurt de pana acum.

Includerea vizei Schengen in legislatia nationala privind strainii se face in mod diferit.

Germania: Conform art. 3 alin. 1 Legea strainilor pentru intrare si sedere strainul are nevoie de autorizatie de rezidenta, exceptand situatia in care este scutit de a detine aceasta. Autorizatia de rezidenta se acorda inainte de intare sub forma unei vize.

Din punctul de vedere al Germaniei, vizele Schengen au acelasi caracter juridic ca si vizele pentru sederi de scurta durata emise de Germania inainte de intrarea in vigoare a CAPAS, indiferent de statul emitent. Viza Schengen este considerata - fara ca acest lucru sa fie in mod special mentionat in Legea strainilor - ca o forma de acordare a dreptului de rezidenta, care permite o sedere limitata si cu scop precis

In cadrul revizuirii Legii strainilor din Germania prin adaugarea unei Legi a imigratiei, in Germania viza Schengen va avea pe viitor caracter de drept de sedere.

Austria Conform art. 5 Legea strainilor, cetatenii straini obligati sa detina pasaport trebuie ca la intrare si pe perioada sederii sa aiba viza, avand nevoie de un titlu de intrare sau sedere. Conf. art. 6 alin. 1 si 2 Legea strainilor, viza Schengen constituie un titlu de intrare.

2. ACORDAREA VIZELOR SCHENGEN

De regula, acordarea vizelor Schengen este de competenta misiunilor diplomatice ale statelor Schengen, iar in situatii exceptionale, si de competenta autoritatilor de frontiera . Art. 5AIS coroborat cu art. 5CFS prevede ca unui cetatean strain tert i se poate acorda viza Schengen daca este in posesia unui document de calatorie valabil, face dovada scopului sederii si detine suficiente mijloace materiale, nu este semnalat in SIS in vederea NPI, iar sederea sa nu constituie un pericol pentru siguranta si ordinea publica, siguranta nationala sau relatiile internationale ale unui stat membru Schengen.

In esenta, prevederea este in concordanta cu conditiile de acordare a vizelor din Legea strainilor din Germania si Legea strainilor din Austria referitor la viza pentru vizite si motivele neacordarii acesteia.

Pentru cetatenii anumitor "state problema" (in momentul de fata sunt cca. 40), care in general reprezinta un pericol sporit pentru siguranta nationala sau migratia ilegala, este prevazuta o procedura de consultare . Acordarea depinde in aceasta situatie de acceptul autoritatilor centrale ale statelor Schengen care doresc o consultare. Pentru misiunile diplomatice, conditiile si modalitatile de acordare a vizelor Schengen sunt stipulate in ICC. Viza se emite pe autocolantul de viza uniforma europeana.

In principiu, viza Schengen se acorda mentionandu-se valabilitatea acesteia pentru toate statele Schengen. Daca cetateanul strain tert nu dispune de un document de calatorie valabil pentru toate tarile Schengen, viza se poate acorda limitat, doar pentru tarile care recunosc documentul de calatorie (art. 14 alin. 1 CAPAS). Daca cetateanul strain tert nu indeplineste conditiile de la art. 5 , CFS in principiu, nu este posibil sa i se acorde viza. Exceptie fac cazurile cand din ratiuni umanitare, de interes national sau de obligatii internationale se poate acorda o viza limitata la teritoriul statului Schengen emitent (art. 6 . 2 Manualul Schengen).

Vizele pot fi emise la frontiera, cu conditia ca cetateanul statului tert:

sa detina un document valabil care sa-i dea dreptul sa traverseze frontiera;

sa poata justifica scopul calatoriei si faptul ca detine suficiente mijloace de subzistenta;

sa nu faca obiectul unei alerte in SIS in scop de refuzare a intrarii si sa nu reprezinte o amenintare la adresa ordinii publice, securitatii interne, sanatatii publice sau la adresa relatiilor internationale ale Statelor Schengen;

sa poata dovedi ca nu a avut posibilitatea de a solicita viza in avans, si anume datorita constrangerilor de timp;

sa prezinte documente doveditoare cu privire la existenta unor motive neprevazute si imperative pentru intrare.

In plus, politistul de frontiera trebuie sa poata verifica daca este asigurata intoacerea persoanei in statul de origine sau in alt stat tert.
Emiterea unei vize la frontiera (in loc sa fie emisa la un consulat/ambasada, care reprezinta regula), trebuie sa ramana o actiune cu caracter exceptional. Responsabilitatea dovezii in legatura cu motivele pentru care nu s-a solicitat viza la un consulat, si prin urmare emiterea acesteia la frontiera, ramane in sarcina cetateanului statului tert implicat.

Viza poate fi emisa:

a)    fara restrictii in ceea ce priveste valabilitatea teritoriala (viza uniforma Schengen, valabila pentru toate Statele Schengen). In acest caz, viza poate fi:

-o viza de sedere pe termen scurt (de tip C);

-o viza de tranzit (de tip B). Acest tip de viza poate fi emisa solicitantului la frontiera numai daca acesta se afla in posesia unei vize valabile pentru toate celelalte state de tranzit si de destinatie din afara spatiului Schengen. O astfel de viza trebuie sa permita tranzitarea directa a teritoriului sau teritoriilor Statelor Schengen implicate.

b) cu valabilitate teritoriala restransa ('LTV C' sau 'LTV B').

In ambele cazuri, viza emisa nu trebuie sa fie valabila pentru mai mult de o intrare. Valabilitatea vizei de sedere pe termen scurt nu trebuie sa depaseasca 15 zile; valabilitatea vizei de tranzit nu trebuie sa depaseasca 5 zile.

O viza nu poate fi aplicata pe un document de calatorie care nu este valabil. Atunci cand un document nu este recunoscut ca fiind valabil de unele State Schengen, viza emisa trebuie sa fie restransa din punct de vedere teritorial. Daca documentul de calatorie nu este recunoscut de statul care emite viza, sticker-ul de viza trebuie sa fie aplicat pe o foaie uniformizata (tipizata) separata.

Unui cetatean al unui stat tert care intra in categoria persoanelor pentru care este obligatorie consultarea uneia sau mai multor autoritati centrale ale altor State Schengen nu i se poate, in principiu, emite o viza la frontiera. Cu toate acestea, o viza poate fi emisa la frontiera pentru acest tip de persoane in cazuri exceptionale, si anume din motive umanitare, din motive de interes national sau in contul unor obligatii internationale.

Exemple:

a) Viza emisa la frontiera din motive umanitare:

- Imbolnavirea brusca grava a unei rude apropiate sau a altor persoane apropiate;

- decesul unei rude apropiate sau a altor persoane apropiate;

- intrarea necesara pentru furnizarea de ingrijire medicala initiala si/sau psihologica si, pe cale de exceptie, urmarea tratamentului poate fi asigurata in Statul Schengen respectiv, in particular in urma unui accident precum esuarea unei nave in apele din apropierea unui Stat Schengen, sau alte situatii de salvare si dezastre.

b) Viza emisa la frontiera din motive de interes national:

- Intrarea membrilor unui Guvern (Seful guvernului, ministrii) al unui stat cu care Statul Membru respectiv are relatii diplomatice, daca sunt furnizate motive oficiale si daca persoanele fac dovada functiei pe care pretind ca o detin ;

- Intrarea pentru a asista la discutii/negocieri cu reprezentantii Statului Membru implicat , cu conditia sa fie prezentata o scrisoare de invitatie. Daca este posibil, trebuie contactata persoana sau organizatia care a trimis invitatia, pentru a verifica autenticitatea celei din urma;

- Intrarea persoanelor care sunt bine-cunoscute in viata publica (de exemplu, figurile politice, din lumea afacerilor, stiintifica sau culturala care sunt cunoscute la nivel international);

-Interese majore de politica externa ale unui Stat Shengen.

N.B. De regula, motivele exceptionale enumerate mai sus trebuie de asemenea sa fie extinse asupra persoanelor insotitoare. Daca este vorba de un grup de delegatie, autoritatea nationala competenta poate, in caz de dubiu, sa fie solicitata sa ia o decizie.

Vizele emise la frontiera trebuie sa fie inregistrate pe o lista.

Taxele care urmeaza a fi percepute pentru o cerere de viza la frontiera sunt echivalente cu acelea percepute de un consulat. Cu toate acestea, vizele de la frontiera pot fi emise gratis.

Reguli specifice cu privire la marinari:

Marinarilor li se aplica reguli speciale privind emiterea vizelor de tranzit la frontiera. Unui marinar caruia i se cere sa detina viza atunci cand traverseaza frontierele externe i se poate emite o viza de tranzit la frontiera unde:

acesta indeplineste conditiile la care se face referire la punctul 7.2, SECTIUNEA I;

acesta se afla in posesia unei vize valabile pentru toate celelalte state de tranzit si de destinatie din afara spatiului Schengen;

motivul pentru care traverseaza frontiera este acela de a se imbarca, re-imbarca sau debarca de pe/pe o nava pe care acesta va lucra, sau a lucrat ca marinar.

Marinarii care sunt de aceeasi nationalitate si care calatoresc intr-un grup variind intre cinci si 50 de persoane pot primi o viza de tranzit de grup la frontiera, care trebuie aplicata pe o foaie separata. Foaia trebuie sa includa numele de familie si prenumele, data nasterii, nationalitatea, si numarul documentului de calatorie.

Aceasta viza de grup poate sa fie emisa numai daca fiecare marinar in parte indeplineste conditiile necesare pentru emiterea unei vize la frontiera.

Inaintea emiterii unei vize la frontiera unui marinar aflat in transit, autoritatile nationale competente trebuie sa faca schimb de informatii.

Atunci cand un membru de familie al unui cetatean UE/EEA/CH, care insoteste sau se alatura cetateanului UE/EEA/CH in cauza, soseste la frontiera fara a fi in posesia vizei necesare, Statul Membru implicat trebuie, inainte de a-l intoarce din drum pe acesta, sa acorde unei astfel de persoane toate sansele rezonabile de a corobora sau dovedi prin alte mijloace ca acesta cade sub incidenta dreptului la libera circulatie. Daca acesta reuseste sa procedeze astfel, si daca nu exista niciun fel de dovezi care sa ateste ca reprezinta un risc la adresa ordinii publice, securitatii publice sau sanatatii publice, viza trebuie sa-i fie emisa acestuia fara intarziere la frontiera. Vizele trebuie sa fie emise gratis.

3.CATEGORII DE VIZE SCHENGEN

a)-Viza Schengen de tip A : Viza de tranzit aeroportuar;

Aceasta viza permite posesorului ei ca pe durata escalei sa se afle in zona de tranzit. Conform ICC, nu ii da dreptul de intrare pe teritoriul national al statului respectiv.

b)-Viza Schengen de tip B : Viza de tranzit;

Aceasta viza ii permite posesorului sa tranziteze spatiul Schengen, pentru a ajunge intr-un stat tert. Se acorda pentru un tranzit, doua sau exceptional mai multe tranzitari, durata fiecarui tranzit neavand voie sa depaseasca 5 zile .

c)-Viza Schengen de tip C : Viza pentru sederi pe termen scurt;

Aceasta viza permite posesorului ei sa intre in spatiul Schengen pentru o sedere neintrerupta sau diferite sederi consecutive cu o durata maxima de pana la trei luni intr-o jumatate de an incepand cu data primei intrari . De regula aceasta viza poate fi acordata pentru una sau mai multe intrari.

Viza de grup: aceasta este fie o viza de tranzit, fie o viza pe termen scurt limitata la un maxim de 30 de zile, care poate fi aplicata pe un pasaport de grup - cu exceptia cazului cand legislatia nationala prevede altceva - emisa unui grup de straini format anterior hotararii de a calatori, cu conditia ca membrii grupului sa patrunda pe teritoriu, sa stationeze acolo si sa paraseasca acel teritoriu sub forma de grup. Acest tip de viza poate fi emisa unor grupuri variind intre 5 si 50 de persoane. Persoana care conduce grupul trebuie sa se afle in posesia unui pasaport individual si, ori de cate ori este necesar, a unei vize individuale. Aceasta prevedere nu este menita a aduce prejudicii dispozitiilor specifice privitoare la emiterea de vize la frontiera grupurilor de marinari .

Viza cu valabilitate teritoriala limitata (viza de tip "LTV B" sau "LTV C"): aceasta este o viza pe termen scurt care da dreptul titularului acesteia numai de a stationa sau de tranzita teritoriul Statului Schengen emitent sau al catorva State Schengen. In acest caz, valabilitatea teritoriala (unul sau mai multe State Schengen) este indicata chiar pe sticker-ul de viza. Emiterea unei astfel de vize este de natura exceptionala. Politistii de frontiera trebuie sa-si instiinteze intotdeauna autoritatile centrale in termen de 72 de ore de la data emiterii vizelor LTV, specificand informatiile persoanei careia i-a fost emisa viza LTV si motivele unei astfel de emiteri;

Probleme: Viza de tranzit aeroportuar de tip A: Pentru viza Schengen de tip A, nu exista deocamdata o baza legala in dreptul UE, in special in dreptul Schengen. CAPAS reglementeaza intrarea si sederea, insa tranzitul implica si intrarea Viza de tip A trebuie sa nu permita tocmai intrarea, ci doar utilizarea aeroportului in scopul tranzitului. Viza de tranzit aeroportuar de tip A este prevazuta in ICC si Manualul Schengen. Prevederile nu au insa caracter de lege, cu atat mai putin rang de Regulament UE. Avem de a face cu prevederi interne ale autoritatilor, unele dintre ele avand caracter confidential, care se adreseaza statelor membre. Nu prevad drepturi si obligatii nemijlocit aplicabile si de aceea nu pot fundamenta obligativitatea detinerii unei vize de tranzit aeroportuar pentru cetateni straini terti.

In momentul de fata, obligativitatea detinerii unei vize pentru tranzitul aeroportuar rezulta doar din legislatia nationala.

Viza de tip D - viza nationala

SEDERE DE LUNGA DURATA

Statele Schengen pot acorda vize nationale pentru sederi pe termen lung sau permanante in baza legislatiei nationale. Acestea nu sunt vize Schengen. Sunt marcate cu litera "D". O viza de tip D permite posesorului ca, respectand anumite conditii, acesta sa tranziteze o singura data celelalte state Schengen pentru a ajunge in statul Schengen emitent. In situatia in care la acordarea vizei nationale sunt indeplinite conditiile de acordare a unei vize Schengen de tip C, primei i se poate transfera drepturile care rezulta din continutul vizei de tip C

Valabiliatea este conditionata de trei reguli: perioada de valabilitate, perioada maxima de utilizare in numar de zile si numarul de intrari permise. Perioada de valabilitate determina legalitatea momentului intrarii si legalitatea perioadei de sedere in spatiul Schengen. Pe parcursul acestei perioade este permisa sederea conform numarului de zile aprobat. Sunt permise una, doua sau un numar nelimitat de intrari.

Exemplu: Daca o viza este valabila pentru perioada 01.5.-31.5. a unui an, avand o perioada de utilizare de 20 de zile si permite doar o singura intrare, viza expira cel mai tarziu la incheierea zilei de 31.5. sau mai devreme, dupa incetarea valabilitatii de 20 de zile sau datorita faptului ca este consumata singura intrare permisa.

Viza nationala, sau viza Schengen de tip D se acorda pentru o sedere pe o durata de folosire mai mare de 3 luni, de regula pentru studii sau munci sezoniere.

Viza nationala valabila simultan ca viza de sedere pe termen scurt' (viza de tipul 'D + C'): aceasta este o viza nationala emisa de un Stat Schengen (pentru o sedere pe termen lung), dar care este valabila in acelasi timp pentru a calatori catre alte State Schengen pentru o perioada care nu depaseste trei luni de la data lor initiala de valabilitate. O astfel de viza este emisa in conformitate cu conditiile si criteriile comune prevazute pentru emiterea de vize uniforme de scurta sedere. Exemplu: o viza 'D + C' emisa de Franta permite nu numai o stationare pe teritoriul francez pe toata durata vizei, ci permite si calatoria in toate celelalte State Schengen pe o perioada maxima de trei luni, incepand de la data valabilitatii indicate pe colantulul de viza

Sederea in spatiul Schengen cu o viza Schengen

Conform Manualului Schengen posesorul unei vize Schengen (nelimitate) este indreptatit la libera circulatie pe teritoriul national al tuturor statelor Schengen, daca a intrat legal si in masura in care continua sa indeplineasca conditiile de la art. 5 . Daca viza este limitata la anumite state Schengen, acesta are dreptul sa se deplaseze doar pe teritoriul statelor in care este valabila viza. Dreptul se stinge atunci cand viza isi pierde valabilitatea, dar si atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile de la art. 5 . Ne referim aici in special la situatiile in care documentul de calatorie isi pierde valabilitatea (art. 5 alin. 1a ), strainul nu mai are mijloace financiare de subzistenta pentru continuarea sederii (art. 5 alin. 1c ), daca intre timp este semnalat in SIS in vederea NPI (art. 5 alin. 1d )sau contravine sigurantei si ordinii publice(art. 5 alin. 1e ).

In ceea ce priveste consecintele juridice, acestea reies din legislatia nationala.

In Germania viza Schengen este considerata o forma de autorizare a rezidentei. Posesorul detine un act administrativ valabil, care ii permite sederea in Germania. Astfel, toate dispozitiile din dreptul german care privesc detinerea unui act administrativ, a unei autorizatii de rezidenta, in general, sau a unui drept de acordare a rezidentei, in special, sunt, in principiu, aplicabile vizei Schengen, in masura in care CFS nu contine prevederi contrare. Atata timp cat viza este valabila in baza legislatiei germane, cetateanului strain tert ii este permisa sederea in Germania, chiar daca a incetat dreptul prevazut in CFS (drept de deplasare pe intreg spatiul Schengen). Potrivit Legii strainilor din Germania, indeplinirea conditiilor de la art. 5 alin. 1c, d si e nu reprezinta o conditie pentru o sedere autorizata. Prin urmare, neindeplinirea conditiilor nu conduce la obligatia parasirii spatiului Schengen. In consecinta, continuarea sederii nu este nepermisa sau chiar pasibila de pedeapsa, atata vreme cat viza este valabila. Cu toate acestea, autoritatile sunt in principiu obligate ca, respectand legislatia nationala, sa intrerupa sederea cetateanului strain tert in spatiul Schengen, daca acesta nu mai indeplineste conditiile de la art. 5 alin. 1 CFS. Legea strainilor ofera diferite instrumente autoritatilor germane pentru straini - dispozitia de parasire, anularea, retragerea sau scurtarea perioadei de valabilitate a vizei. Prin aceste competente, cetatenilor straini terti le poate fi indusa obligatia de parasire, iar daca acestia nu respecta de buna voie decizia, se poate apela la scoaterea din tara impotriva vointei.

In schimb, in Austria, conform art. 31 alin. 2 Legea strainilor, chiar si detinand o viza valabila, sederea nu (mai) este considerata legala daca un stat Schengen a comunicat ca impotriva cetateanului strain exista un motiv intemeiat de refuzare a intrarii, de exemplu daca este semnalat in SIS in vederea NPI. Pe langa aceasta, conform art. 16 Legea strainilor, viza Schengen poate fi anulata daca ulterior devin cunoscute sau au loc fapte care ar justifica refuzul. Este cazul atunci cand cetateanul strain nu mai indeplineste conditiile art. 5 CFS. Cetateni straini care nu se afla legal in Austria incalca prevederile legale, fapt care se sanctioneaza conf. prevederilor art. 107 Legea strainilor, iar impotriva acestora, conform art. 33 alin. 1 Legea strainilor, se poate dispune parasirea tarii.

4. CONTINUTUL VIZEI SCHENGEN

denumirea "VIZA" in limba statului emitent;

seria si numarul vizei - seria este prescurtarea denumirii statului emitent;

valabilitatea - valabila pentru toate statele Schengen sau numai pentru anumite

state ;

termenul de valabilitate(de la...pana la..) ;

numarul de intrari in spatiul Schengen(una, doua, M = multiple) ;

durata calatoriei ;

capitala statului unde este situata ambasada care a eliberat viza ;

data emiterii vizei ;

seria si numarul de pasaport ;

tipul vizei(A, B, C sau D) ;

mentiuni speciale(ex. persoana are drept de munca) ;

numele functionarului care a eliberat viza ;

ambasada sau organul care a emis viza;

o kinegrama cu semne optice - 12 stele, simbolurile U.E. si globul pamantesc;

fotografia imprimata a titularului.

1. ELEMENTE DE SIGURANTA

kinegrama variabila optic.La o examinare sub diferite unghiuri sunt vizibile 12 stele de diferite culori si in doua dimensiuni.Totodata se mai pot observa simbolul "E", globul pamantesc si o structura sub forma unei rozete;

cuvantul viza (scris in limba statului emitent) este incadrat de un motiv tiparit cu cerneala variabila optic si tactic sesizabil;

microtiparitura sub forma unor valuri formata prin repetarea grupului de litere "EUR";

insemnele nationale sunt(D,F,I,GR etc.) cu efect mobil, la o examinare sub diferite unghiuri apar intr-o nuanta alba, respectiv neagra;

microtipar "EUR" in tot spatiul dreptunghiular rezervat pentru completarea vizei de catre organul emitent;

grupul de litere "EUR" apare si sub seria vizei sub forma de microtipar

( cu ochiul liber se observa doar o linie);

cifrele care compun numarul vizei sunt realizate intr-un mod special si sunt precedate de insemnele nationale;

in dreptunghiul rezervat mentiunilor organului emitent se distinge o imprimare in curcubeu in care culorile se intrepatrund neexistand o delimitare clara a acestora;

microfibre de culoare rosie si albastra, vizibile cu ochiul liber pe suprafata vizei.

Viza Schengen se acorda de catre reprezentantele diplomatice din strainatate ale statelor Schengen, iar in cazuri exceptionale si de catre unitatile Politiei de Frontiera.

Viza Schengen se elibereaza pentru o sedere de pana la 3 luni pe semestru.

Semnificatiile partii informatizate sunt urmatoarele:

a)     Randul 1:

"V" - viza;

tipul vizei (A;B;C sau D);

cod stat emitent;

doua separatii: <<;

numele;

doua separatii <<;

prenumele;

separatii pana la capat.

b)            Randul 2:

seria si numarul vizei;

prima cifra de control calculata astfel:

prescurtarea denumirii statului unde se afla reprezentanta diplomatica a organului emitent, conform listei de prescurtari;

un grup de 6 cifre reprezentand anul, luna si ziua de nastere a titularului vizei si pasaportului;

a doua cifra de control calculata astfel:

o litera reprezentand sexul titularului vizei: M (masculin), F (feminin) sau L (nu este precizat);

un grup de sase cifre reprezentand anul, luna si ziua la care valabilitatea vizei expira;

a treia cifra de control, calculata astfel:

6. ANULAREA, REVOCAREA SI SCURTAREA PERIOADEI DE VALABILITATE A VIZELOR UNIFORMIZATE SCHENGEN

Anularea

Anularea unei vize uniformizate Schengen la frontiera are drept obiectiv impiedicarea patrunderii in spatiul Schengen a persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru a intra pe teritoriul Statelor Schengen.

O viza uniformizata trebuie sa fie anulata intotdeauna in urmatoarele cazuri:

- posesorul vizei face obiectul unei alerte (consemn) in Sistemul Informatic Schengen (SIS), indicand ca persoanei urmeaza sa i se refuze intrarea sau ca viza a fost contrafacuta sau falsificata;

- daca exista motive serioase sa se creada ca viza a fost obtinuta pe cale frauduloasa (de exemplu, daca pare evident ca o persoana a falsificat/contrafacut documentele necesare obtinerii vizei).

Cu toate acestea, viza nu trebuie sa fie anulata in mod automat de fiecare data cand unei persoane ii este refuzata intrarea. Daca, de exemplu, persoana nu poate dovedi, atunci cand traverseaza frontiera, ca se afla in posesia unor mijloace suficiente de subzistenta, intrarea trebuie sa-i fie refuzata, insa acest lucru nu conduce la anularea automata a vizei, in special daca este vorba de o viza Schengen emisa de un alt Stat Schengen .

Daca viza este anulata, trebuie urmata procedura de mai jos:

trebuie aplicata o stampila cu mentiunea "ANULAT" pe sticker-ul de viza, iar cuvantul "visa" urmeaza sa fie taiat in forma de cruce, folosind cerneala care nu se poate sterge;

politistul de frontiera trebuie sa redea trasatura optica variabila vizei neutilizabile folosind un instrument ascutit (de exemplu, o mutarotatie sau ceva asemanator). Obiectivul este sa se impiedice inlaturarea trasaturii optice variabile de pe viza si intrebuintarea incorecta a acesteia.

Politistul de frontiera trebuie sa instiinteze intotdeauna autoritatile sale centrale cu privire la faptul ca viza a fost anulata, care - in cazul in care viza a fost emisa de un alt Stat Schengen - vor informa in termen de 72 de ore autoritatile competente ale Statului care a emis viza anulata.

Vor fi transmise urmatoarele date:

Numele de familie, prenumele si data nasterii titularului vizei;

Nationalitatea titularului vizei;

Tipul si numarul documentului de calatorie;

Numarul sticker-ului de viza;

Categoria vizei;

Data si locul emiterii vizei;

Data si motivele anularii.

Revocarea

Revocarea unei vize permite anularea perioadei de valabilitate ramasa a vizei, chiar dupa ce persoana a intrat in tara. Viza trebuie sa fie revocata daca titularul nu mai indeplineste conditiile de a stationa legal pe teritoriul Statelor Schengen.

Orice revocare/anulare a vizei trebuie sa fie adusa la cunostinta autoritatilor centrale - care, la randul lor, vor anunta autoritatile centrale ale Statului Schengen emitent, atunci cand se impune - in conformitate cu procedura prevazuta in cazul anularii unei vize.

Scurtarea perioadei de valabilitate a vizei:

Scurtarea perioadei de valabilitate a vizei poate avea loc atunci cand se stabileste ca titularul nu poseda mijloace suficiente de subzistenta pentru durata de sedere prevazuta initial. De asemenea, poate avea loc anterior expulzarii unui cetatean al unui stat tert (ultima zi de valabilitate a vizei corespunde datei fixate pentru expulzarea cetateanului statului tert).

Scurtarea perioadei de valabilitate a vizei trebuie adusa la cunostinta in acelasi mod ca si in caz de anulare si revocare.

Dreptul de intrare, tranzit si sedere pe termen scurt pentru posesorii de titluri de sedere nationale si vize nationale

Art. 5 alin. 3, art. 18 si art. 21 CAPAS - Manualul Schengen, sectiunea I .9, reglementeaza dreptul de intrare, tranzit si sedere pe termen scurt pentru posesorii de titluri de sedere si vize nationale. Aceste reglementari sunt superioare legislatiei nationale privind strainii si dau cetateanului strain tert nemijlocit dreptul de intrare si sedere.

In Germania, aceste reglementari sunt superioare Legii strainilor, conform art. 1 alin. 1 Legea strainilor. In Legea strainilor din Austria, intrarea si sederea cu aceste titluri sunt expres reglementate in art. 6 alin. 2 si art. 31 alin. 1 nr. 3 Legea strainilor.

Prin titlu de sedere se intelege:

"orice permis emis de un stat semnatar, indiferent de tip, care da dreptul la sederea pe teritoriul national al respectivului stat. In acesta categorie nu intra autorizatia temporara de sedere pe teritoriul national al unuia din statele semnatare, in vederea solutionarii unei cereri de azil sau a unei cereri de permitere a sederii"

Reglementarile CAPAS si Manualul Schengen legate de detinerea unui titlu de sedere au ca scop asigurarea libertatii de circulatie in spatiul Schengen pentru cetateanul strain tert care traieste legal intr-un stat Schengen in baza unui titlu de sedere, indiferent de tip, adica detine un drept de sedere regulamentar. Nu sunt considerate titluri de sedere doar autorizatiile de sedere emise prin decizia unei autoritati (act administrativ), ci si drepturile de sedere rezultate nemijlocit din lege sau ordonanta, daca nu sunt excluse in mod expres sau nu rezulta aceasta din tratat.

Nu sunt considerate titluri de sedere in sensul art. 1, art. 5 alin. 3 si art. 21 alin. 1 CAPAS permisiunile de rezidenta provizorii, emise in cadrul procedurii de azil (in Germania, solicitantii de azil primesc un permis pentru sedere) si cele eliberate pentru a face posibila o sedere legala in perioada cuprinsa intre momentul unei (prime) solicitari a unui titlu de sedere si momentul acordarii acestuia.

Nici amanarea temporara a expulzarii (in Germania este denumita "tolerare") nu reprezinta un titlu de sedere.

Cu toate ca Monaco nu este stat Schengen, titlurile de sedere din acest stat sunt recunoscute, in sensul CAPAS, ca titluri de sedere nationale, deoarece Franta reprezinta statul Monaco pe planul relatiilor externe.

Sedere de scurta durata de pana la trei luni pentru posesorii de titluri de sedere nationale conform art. 21 alin. 1 CAPAS

Cetateanul strain tert care locuieste intr-un stat membru Schengen cu titlu de sedere national are dreptul la libera circulatie timp de trei luni din sase in intreg spatiul Schengen (art. 21 alin. 1 CAPAS), daca indeplineste conditiile prevazute la art. 5 alin. 1a, c si e CAPAS. Nu are, insa, dreptul sa calatoreasca in state Schengen pentru care a primit interdictie de intrare.

Exemplu: Un turc locuieste cu permisiune de sedere franceza, la Paris. El pleaca pentru patru saptamani la fratele sau care locuieste in Germania. El indeplineste conditiile art. 5 alin. 1a, c si e CAPAS si nici nu este semnalat in vederea NPI in Germania. In aceste conditii, conform art. 21 CAPAS, ii sunt permise intrarea si sedera in tara.

Nu este stabilita o perioada de referinta pentru cele trei luni. Cu toate acestea, pentru evitarea unui abuz, se va putea folosi ca punct de plecare pentru o apreciere corecta o perioada de referinta de o jumatate de an pentru a se putea constata daca intrarea si sederea in tara contravin ordinii publice potrivit art. 5 alin. 1e CAPAS a unui stat membru. In Germania ar constitui o incalcare a regulamentului privind imigrarea in momentul in care un cetatean strain tert abuzeaza de dreptul la libera circulatie pentru a petrece mai mult timp in Germania decat in tara Schengen pentru care a primit titlul de sedere. Art. 21 CAPAS nu da dreptul de schimbare a resedintei principale intr-un alt stat membru.

Desfasurarea unei activitati remunerate nu este exclusa, dar in masura in care este reglementata la nivel national, ea este conditionata de detinerea unui permis de munca, altminteri ar fi incalat art. 5 alin. 1e CAPAS si ar inceta dreptul de la art. 21 alin. 1 CAPAS. Daca cetateanul strain tert este angajat legal si permanent la o companie cu sediul intr-un stat UE sau SEE, are dreptul, depasind cadrul art. 21 alin. 1 CAPAS, sa presteze activitati pentru angajatorul sau intr-un alt stat membru UE/Schengen, fara drept de munca si doar in limita a trei luni.

Exemplu: O firma de zugravi din Strasbourg, Franta, este insarcinata sa zugraveasca o cladire in Kehl, Germania. Pentru aceste lucrari sunt necesare 2-3 saptamani. Firma de zugravi doreste ca la aceste lucrari sa participe, pe langa cei trei angajati francezi, si ucenicul zugrav, algerianul A. Acesta este posesorul unei Carte de resident (titlu de sedere francez, conform CAPAS). A. are dreptul, conform art. 21 alin. 1 CAPAS, sa petreaca cele 2-3 saptamani in Germania. Activitatea prestata nu este contrara legii si permisa in baza dreptului la libera circulatie a serviciilor, conform art. 49 si urmat. TCE.

Ramane deschisa intrebarea daca art. 21 alin. 1 CAPAS implica purtarea permanenta a documentului de calatorie (art. 5 alin. 1 a CAPAS) si a titlului de sedere national asupra posesorului.

In Germania exista urmatoarea conceptie: Legea strainilor prevede obligatia purtarii documentelor asupra posesorului doar la trecerea frontierei si numai in ceea ce priveste pasaportul. Nerespectarea reprezinta doar o contraventie. In acest sens, un strain nu se afla ilegal in Germania doar pentru ca nu are asupra sa pasaportul si permisul de sedere. Potrivit art. 3 si art. 4 Legea strainilor Germania, important este ca acestea sa fie in posesia persoanei. Chiar daca si-a lasat documentele in strainatate, nu se pune la indoiala posesia. De aceea, nici in privinta dreptului de la art. 21 alin. 1 CAPAS nu este cazul sa se solicite altceva.

Drept de sedere pe termen scurt cu titlu de sedere provizoriu

Potrivit art. 21 alin. 2 CAPAS, dreptul de sedere pe termen scurt este valabil si pentru cetatenii straini terti care dispun de un titlu de sedere provizoriu si un document de calatorie ale unui stat Schengen. CAPAS nu reglementeaza expres ce se intelege prin titlu de sedere provizoriu. Coroborarea cu un document de calatorie emis de acelasi stat membru indica insa ca este vorba despre un titlu de sedere national care nu se regaseste sub termenul de "titlu de sedere' in art. 1 CAPAS .

Valabilitatea subsidiara a altor drepturi de intrare si sedere

Art. 21 CAPAS nu exclude aplicarea susidiara a prevederilor legislatiei nationale prvind sederea. Atata vreme cat cetateanul strain tert, independent de art. 21 CAPAS, este indreptatit de prevederile nationale la intrare si sedere, dreptul respectiv se mentine si devine valabil atunci cand se stinge dreptul prevazut la art. 21 CAPAS (vezi si art. 20 alin. 2 CAPAS si nr. 5.15).

Dreptul de tranzit pentru posesorii titlurilor de sedere nationale

Art. 5 alin. 3 CAPAS ofera cetatenilor straini terti, care rezideza deja intr-un stat Schengen avand un titlu de sedere national, un drept de tranzit special pentru a se intoarce in statul Schengen in care isi au domiciliul stabil. Atunci cand acestia detin un titlu de sedere sau o viza de intoarcere sau, in functie de situatie, ambele documente, emise de unul din statele semnatare, au dreptul sa intre pe la orice frontiera externa a spatiului Schengen pentru a ajunge in statul Schengen in care isi au domiciliul stabil. Au dreptul sa treaca prin toate statele Schengen in care nu sunt semnalati in baza de date nationala.

Exemplu: Un cetatean bosniac, avand domiciliul in Danemarca in baza unei permisiuni de rezidenta daneze ajunge la frontiera helveto-germana si solicita intrarea. A fost in Italia si doreste sa se intoarca in Danemarca. Nu este semnalat in nici o baza de date. Detinerea permisiunii de rezidenta daneze ii da dreptul la intrarea in Germania si tranzitul spre Danemarca.

Potrivit art. 5 alin. 3 CAPAS, tranzitul in scopul iesirii din spatiul Schengen (de ex., daca un cetatean strain tert pleaca din Belgia si tranziteza Germania pentru a ajunge in Polonia) nu este permis, este insa admis in baza art. 21 CAPAS.

Dreptul conform art. 5 alin. 3 CAPAS nu este valabil pentru tranzit doar atunci cand cetateanul strain tert este semnalat in vederea NPI in respectivul stat Schengen (baza de date nationala). In situatia in care cetateanul strain tert, in baza unei semnalari nationale, este in continuare semnalat in SIS - deoarece nu a avut inca loc o consultare conf. art. 5 CAPAS - semnalarea in SIS are acelasi caracter ca si semnalarea nationala, iar cetateanul strain tert nu are, conform art. 5 alin. 3 CAPAS, dreptul la tranzit.

Tranzitul cu viza nationala

Conform prevederilor nationale, unui cetatean strain tert care doreste sa vina intr-un stat membru Schengen pentru o perioada mai lunga de trei luni, i se poate emite o viza nationala. Conform art. 18 coroborat cu art. 5 alin. 1a, c, d si e CAPAS, cu aceasta viza cetateanul strain tert poate trece in principiu pe la orice frontiera externa pentru a ajunge in spatiul Schengen, iar apoi poate sa tranziteze orice stat membru Schengen pentru a ajunge in statul membru Schengen care i-a emis viza, atata vreme cat nu este semnalat in baza de date nationala a statului in care intra sau a statului pe care il tranziteaza.

Viza nationala contine o rubrica privind valabilitatea pentru statul emitent, cat si mentiunea (+1 tranzit Schengen) in limba nationala respectiva.

Intrarea poate fi refuzata doar daca cetateanul strain tert nu poseda un document de trecere a frontierei valabil, este semnalat in SIS sau in baza de date nationala, in vederea NPI, ori reprezinta un pericol pentru ordinea publica sau siguranta nationala a statului membru Schengen respectiv.

Exemplu: O cetateanca rusa a obtinut de la Regatul Tarilor de Jos o viza nationala. Doreste sa studieze timp de doi ani in Regatul Tarilor de Jos . Viza ii permite sa treaca prin Germania pentru a ajunge in Regatul Tarilor de Jos, daca indeplineste conditiile art. 18 CAPAS.

Statele Schengen au dreptul sa folosesca pentru aceasta viza autocolantul de viza uniforma Schengen (art. 7 Regulamentul CE 1683/95). La rubrica "tipul vizei" se trece litera D. Statul Schengen are insa libertatea sa foloseasca si alte formulare pentru viza nationala (vezi Manualul Schengen anexa 11).

In Manualul Schengen, o viza limitata in spatiu (tip A, B sau C) este numita tot "viza nationala", dat fiind ca este valabila doar pentru statul Schengen emitent. Difera insa din punct de vedere juridic de viza nationala in acceptiunea de la art. 18 CAPAS prin faptul ca permite sederea doar in limita a trei luni si se subordoneaza in consecinta reglementarilor Schengen. O viza nationala in sensul art. 18 CAPAS indreptateste la o intrare pentru o sedere indelungata. Acordarea nu este conditionata de reglementarile Schengen, ci se supune exclusiv legislatiei nationale privind strainii. O viza Schengen limitata in spatiu (tip A, B sau C) nu indreptateste insa la un tranzit unic printr-un alt stat Schengen pentru a ajunge in statul Schengen emitent.

Viza nationala in sensul art. 18 CAPAS nu da dreptul nici la intoarcerea prin statele Schengen. Pentru intoarcerea pe cale terestra, de exemplu prin Germania, strainul trebuie sa posede o viza valabila pentru Germania, daca cetatenia sa o impune.

In urma modificarii art. 18 CAPAS prin Regulamentul (CE) 1091/2001 (Jurnalul Oficial nr. L 150 pag. 4 din 06.06.2001, in vigoare incepand cu 07.06.2001), viza nationala poate fi totodata viza Schengen de tip C pentru cel mult trei luni, incepand cu prima zi a valabilitatii, daca a fost acordata in conformitate cu conditiile si criteriile capitolului 3 alin. 1 CAPAS (art. 9 si urmat. CAPAS) si posesorul indeplineste conditiile de intrare prevazute la art. 5 alin. 1a, c, d si e CAPAS.

In aceasta situatie, la rubrica "valabil pentru" se va trece codul statului emitent, completat de cuvintele "statele Schengen". Pe langa aceasta, la "categoria vizei" se va trece codul D+C. Modificarea este valabila si pentru Islanda si Norvegia, nu insa (deocamdata) pentru Danemarca. In consecinta, viza de tip D+C nu poate fi utilizata in Danemarca ca viza C pentru intrare si sedere de scurta durata - exceptand tranzitul in conditiile de pana acum. Danemarca decide insa in sase luni daca prelua modificarea in legea interna.

Perioada de sedere in scopul tranzitului se limiteaza la timpul de calatorie necesar si nu are voie sa depaseasca cinci zile (analog art. 11 alin. 1b CAPAS). O viza limitata in spatiu (categorii A - C) nu da dreptul la un tranzit unic.