TIPOLOGIA MECANISMELOR DE INTERVENTIE

TIPOLOGIA MECANISMELOR DE INTERVENTIE

I.          Interventie publica pentru retragerea surplusului de pe piata + masuri de limitare a productiei + protectie fata de importuri + subventii la export

cereale*

zahar

ulei de masline*

lapte si produse lactate

carne de vita*

* suplimentate de plati directe catre fermieri

II.       Sprijinirea interventiilor private pentru retragerea surplusului de pe piata + protectie fata de importuri + subventii la export

carne de ovine si caprine*

carne de porc

vin de masa

unele legume si fructe

* suplimentate de plati directe catre fermieri

III.           Protectie fata de importuri + subventii la export

carne de pasare

oua

IV.     Plati directe catre producatori

oleaginoase (soia, floarea-soarelui, rapita)

tutun*

grau dur

* insotite de limitarea cantitativa a productiei

Rolul important atribuit protectiei la import in sustinerea diferitelor ramuri de productie agricola explica de ce UE are printre cele mai inalte taxe vamale agricole din lume: 30% in medie, dar cu numeroase produse la care taxa vamala depaseste 100%.

REFORMAREA PAC

I. 'Pachetul din 1988' coordonate principale:

constrangeri bugetare cresterea cheltuielilor sectiunii 'Garantie' a FEOGA - limitata la maximum 74% din cresterea PNB comunitar

introducerea de 'stabilizatori' pentru circa 1/2 din productia asistata* plafoane de productie a caror depasire declanseaza reducerea automata a preturilor de interventie (la care se retrage surplusul de productie de pe piata)

* singura exceptie notabila: carnea de vita

reduceri de facto ale preturilor de interventie prin masuri de ordin tehnic:

conditii mai exigente de calitate pentru productia preluata pentru stocare

limitarea duratei de interventie a agentiilor abilitate

retrageri de pe piata la preturi inferioare preturilor de interventie

II. 'Reforma MacSharry' (1992) - coordonate principale:

reducerea preturilor garantate

acordarea (drept compensatie) de plati directe; aplicarea in continuare a mecanismelor anterioare ar fi antrenat (din cauza 'stabilizatorilor') o reducere a preturilor de interventie cu 11%, care nu ar fi fost compensata

introducerea obligativitatii scoaterii temporare din productie a unor suprafete agricole

a fost vizata circa 75% din productie

factori declansatori:

presiunea bugetara

negocierile din cadrul 'Rundei Uruguay'

consecinte:

reducerea nevoii de subventionare a exporturilor

reintroducerea cerealelor de provenienta comunitara in furajarea animalelor

III. 'Agenda 2000' (1999) - coordonate principale:

reducerea preturilor garantate principiul urmarit = mecanismele de interventie sa ofere doar o 'plasa de siguranta", obiectivele legate de venitul fermierilor fiind transferate instrumentului platilor directe

compensarea partiala prin plati directe la anumite produse (e.g., oleaginoase), platile directe au fost reduse pentru a se pastra raportul concurential cu cerealele

stabilizarea cheltuielilor bugetare mentinerea la nivelul existent a cheltuielilor agricole totale pe intreaga perioada 2000-2006 (40,5 mld.EUR, plus o inflatie anuala de 2%)

incurajarea practicilor productive care protejeaza mediul

Modificarile aduse erau insuficiente:

reducerile de pret au fost prea mici pentru a reduce semnificative necesarul de subventionare a exporturilor

mentinerea cheltuielilor bugetare in limitele preconizate = incerta

nu exista suficient spatiu pentru a integra agriculturile tarilor candidate in conditii de egalitate

IV. "Reforma Fischler" (2003) - coordonate principale:

'decuplarea' platilor directe de productie

noi reduceri ale preturilor garantate

reduceri ale platilor directe in favoarea sporirii sumelor disponible pentru dezvoltare rurala

Efecte preconizate:

mai mare flexibilitate pentru fermieri in a decide ce sa produca Þ competitivitate internationala superioara

impact relativ modest asupra bugetului

reducerea suprafetelor cultivate

Daca reforma McSharry a fost indispensabila pentru a permite finalizarea "Rundei Uruguay", iar "Agenda 2000" a stabilit resursele bugetare care sa permita aderarea celro 10 noi state Membre, "reforma Fischler" a aparut    oarecum neprogramat, Comisia folosindu-se de prilejul analizei "la jumatatea drumului" (mid-term review) care i se ceruse cu privire la aplicarea "Agendaei 2000". Importanta reforma propusa a fost aprobata in circa un an, unul din principalele motive fiind acela de a finaliza procesul decizoonal inainte de aderarea noilor State Membre, care ar fi putut schimba raportul de forte in Consiliu in ceea ce priveste aceasta initiativa.

PRETURILE DE SUSTINERE

Categorii de preturi

~ indicative / orientative / de baza

~ prag/ limita/ de ecluza: conceptul dispare odata cu 'tarificarea' obstacolelor netarifare (deci, si a prelevarilor variabile) ca rezultat al 'Rundei Uruguay'

~ de interventie/ de achizitie:

inferioare cu 10-30% preturilor indicative

initial, functionau ca limite minime absolute ale preturilor pe piata comunitara; dupa 1988, inteventia efectiva poate avea loc la preturi mai mici (cu pana la 30-60%, in cazul fructelor si legumelor)

In mod istoric, preturile de sustinere au fost stabilite la niveluri care sa fie remuneratorii chiar si pentru cei mai ineficieti producatori comunitari (e.g., la grau: pretul din bazinul Ruhr)

Reduceri ale preturilor de sustinere

"Reforma Fischler" marcheaza insa cateva premiere notabile in sectorul cerealier:

eliminarea sustinerii de pret pentru secara

reducerea la jumatate a pretului de inreventie pentru orez

Un episod recent, dar extrem de semnificativ, este cel al deciziei (luate in noiembrie 2005) de a reforma din temelii sistemul de sustinere a productiei comunitare de zahar, care presupune - intre altele - reducerea pretului de interventie cu 36% pana in 2009.

Probleme induse de sistemele de sustinere a preturilor

surplusuri cronice, a caror resorbtie este costisitoare

"difuziune" a efectelor preturilor garantate la unele produse asupra pietei altor produse agricole: e.g.,

cerealele sunt intrucatva substituibile in consum (mai ales ca furaje), ceea ce inseamna ca preturi inalte garantate anumitor cereale necesita preturi inalte si pentru substituele lor (altminteri, costul sustinerii ar fi foarte mare;

deoarece furajele sunt un input important in productia de lapte si carne de vita, preturi inalte garatnate pentru ele fac necesara majorarea preturilor la productia din aval, pentru a nu ii deztavantaja pe producatori ("stransi" intre preturi mari la input-uri si preturi mici la iesire)

'productivism' generator potential de consecinte negative pentru mediu si pentru siguranta in consum a hranei (e.g., episoadele BSE, dioxina, febra aftoasa)