CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE RASIALA

CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE RASIALA

Statele parti la prezenta Conventie,

Considerand ca la baza Cartei Natiunilor Unite stau principiile demnitatii si egalitatii fiintelor umane si ca toate statele membre s‑au angajat sa actioneze atat impreuna cat si separat, in cooperare cu Organizatia, pentru infaptuirea unuia din scopurile Natiunilor Unite, anume de a dezvolta si incuraja respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie,

Considerand ca Declaratia Universala a Drepturilor Omului proclama ca toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi si ca fiecare poate sa se prevaleze de toate drepturile si de toate libertatile care sunt enuntate in Declaratie, fara nici o deosebire, mai ales de rasa, de culoare sau de origine nationala,

Luand in considerare ca toti oameni sunt egali in fata legii si au dreptul la o protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari si impotriva oricarei incitari la discriminare,

Considerand ca Natiunile Unite au condamnat colonialismul si toate practicile de segregatie si de discriminare care il insotesc, sub orice forma si in orice loc ar exista, si ca Declaratia cu privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor coloniale, din 14 decembrie 1960 (rezolutia 1514 (XV) a Adunarii Generale), a afirmat si a proclamat solemn necesitatea de a i se pune capat rapid si neconditionat,

Considerand ca Declaratia Natiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, din 20 noiembrie 1963 (Rezolutia 1904 (XVIII) a Adunarii Generale), afirma in mod solemn necesitatea de a se elimina rapid toate formele si toate manifestarile de discriminare rasiala in toate partile lumii si de a asigura intelegerea demnitatii persoanei umane,

Convinse ca orice doctrina de superioritate bazata pe diferentierea dintre rase este falsa din punct de vedere stiintific, condamnabila sub raport moral, injusta si periculoasa din punct de vedere social si ca nimic nu ar putea sa justifice, oriunde ar fi, discriminarea rasiala, nici in teorie, nici in practica,

Reafirmand ca discriminarea intre fiintele umane pentru motive de rasa, culoare sau origine etnica este un obstacol in calea relatiilor pasnice de prietenie intre natiuni, fiind susceptibila sa tulbure pacea si securitatea popoarelor, precum si coexistenta armonioasa a persoanelor in cadrul aceluiasi stat,

Convinse ca existenta barierelor rasiale este incompatibila cu idealurile oricarei societati umane,

Alarmate de manifestarile de discriminare rasiala care exista inca in unele regiuni ale lumii si de politica unor guverne bazata pe superioritate sau ura rasiala, cum este politica de apartheid, de segregatie sau de separatie,

Hotarate sa adopte toate masurile necesare pentru eliminarea rapida a tuturor formelor si a tuturor manifestarilor de discriminare rasiala spre a favoriza buna intelegere intre rase si a edifica o comunicare internationala eliberata de orice forme de segregatie si discriminare rasiala,

Avand prezente in spirit Conventia privind discriminarea in materie de angajare si de profesie, adoptata de Organizatia Internationala a Muncii in 1958 si de Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamantului, adoptata de Organizatia Natiunilor Unite pentru educatie, stiinta si cultura in 1960,

Dornice sa puna in aplicare principiile enumerate in Declaratia Natiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala si sa asigure cat mai repede posibil adoptarea masurilor practice in acest scop,

Au convenit asupra celor ce urmeaza:

PARTEA INTAI

ARTICOLUL 1

1. In prezenta Conventie, expresia "discriminare rasiala" are in vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in domeniile: politic, economic, social si cultural sau in oricare alt domeniu al vietii publice.

2. Prezenta Conventie nu se aplica deosebirilor, excluderilor, restrictiilor sau preferintelor stabilite de catre un stat parte la Conventie, dupa cum este vorba de cetatenii sai sau de straini.

3. Nici o dispozitie a prezentei Conventii nu poate fi interpretata ca afectand, in vreun fel, dispozitiile legislative ale statelor parti la Conventie, in ceea ce priveste nationalitatea, cetatenia sau naturalizarea, cu conditia ca aceste dispozitii sa nu fie discriminatorii fata de o anumita nationalitate.

4. Masurile speciale luate cu singurul scop de a se asigura cum se cuvine progresul unor grupuri rasiale sau etnice sau unor indivizi avand nevoie de protectia care poate fi necesara pentru a le garanta folosinta si exercitarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in conditii de egalitate nu sunt considerate ca masuri de discriminare rasiala, cu conditia totusi ca ele sa nu aiba drept efect mentinerea de drepturi distincte pentru grupuri rasiale diferite si ca ele sa nu fie mentinute in vigoare dupa realizarea scopurilor pentru care au fost adoptate.

ARTICOLUL 2

1. Statele parti condamna discriminarea rasiala si se angajeaza sa urmeze, prin toate mijloacele potrivite si fara intarziere, o politica menita sa elimine orice forma de discriminare rasiala, sa favorizeze intelegerea intre toate rasele si in acest scop:

a) fiecare stat parte se angajeaza sa nu recurga la acte sau practici de discriminare rasiala impotriva unor persoane, grupuri de persoane sau institutii si sa faca in asa fel incat toate autoritatile publice si institutiile publice, nationale si locale sa se conformeze acestei obligatii;

b) fiecare stat parte se angajeaza sa nu incurajeze, sa nu apere si sa nu sprijine discriminarea rasiala practicata de vreo persoana sau organizatie, oricare ar fi ea;

c) fiecare stat parte trebuie sa ia masuri eficace pentru a reexamina politica guvernamentala nationala si locala si pentru a modifica, abroga sau anula orice lege si orice reglementare avand drept efect crearea discriminarii rasiale sau perpetuarea ei, acolo unde exista;

d) fiecare stat parte trebuie, prin toate mijloacele corespunzatoare, inclusiv, daca imprejurarile o cer, prin masuri legislative, sa interzica discriminarea rasiala practicata de persoane, de grupuri sau de organizatii si sa‑i puna capat;

e) fiecare stat parte se angajeaza sa favorizeze, daca va fi cazul, organizatiile si miscarile integrationiste multirasiale si alte mijloace de natura a elimina barierele intre rase si de a descuraja ceea ce tinde spre intarirea dezbinarii rasiale.

2. Statele parti vor lua, daca imprejurarile o vor cere, masuri speciale si concrete in domeniile social, economic, cultural si altele, pentru a asigura cum se cuvine dezvoltarea sau protectia anumitor grupuri rasiale sau anumitor indivizi apartinand acestor grupuri, in scopul de a le garanta, in conditii de egalitate, deplina exercitare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Aceste masuri nu vor putea in nici un caz sa aiba drept efect mentinerea de drepturi inegale sau deosebite pentru diversele grupuri rasiale, odata atinse obiectivele pentru care au fost adoptate.

ARTICOLUL 3

Statele parti condamna in special segregatia rasiala si apartheidul si se angajeaza sa previna, sa interzica si sa elimine pe teritoriile tinand de jurisdictia lor toate practicile de aceasta natura.

ARTICOLUL 4

Statele parti condamna orice propaganda si orice organizatii care se inspira din idei sau teorii bazate pe superioritatea unei rase sau unui grup de persoane de o anumita culoare sau de o anumita origine etnica, sau care pretind sa justifice sau sa incurajeze orice forma de ura si de discriminare rasiala si se angajeaza sa adopte de indata masuri pozitive menite sa elimine orice incitare la o astfel de discriminare sau orice acte de discriminare si, in acest scop, tinand seama de principiile formulate in Declaratia universala a drepturilor omului si de drepturile enuntate in mod expres in articolul 5 al prezentei Conventii, ele se angajeaza indeosebi:

a) sa declare delicte pedepsite prin lege orice difuzare de idei bazate pe superioritate sau ura rasiala, orice incitare la discriminare rasiala ca si orice acte de violenta sau provocare la astfel de acte, indreptate impotriva oricarei rase sau oricarui grup de persoane de o alta culoare sau de o alta origine etnica, precum si orice sprijin acordat unor activitati rasiste, inclusiv finantarea lor;

b) sa declare ilegale si sa interzica organizatiile, precum si activitatile de propaganda organizata si orice alt fel de activitate de propaganda care incita la discriminare rasiala si care o incurajeaza si sa declare delict pedepsit prin lege participarea la aceste organizatii sau la aceste activitati;

c) sa nu permita autoritatilor publice sau institutiilor publice, nationale sau locale, sa incite la discriminare rasiala sau s‑o incurajeze.

ARTICOLUL 5

In conformitate cu obligatiile fundamentale enuntate in articolul 2 al prezentei Conventii, statele parti se angajeaza sa interzica si sa elimine discriminarea rasiala sub toate formele si sa garanteze dreptul fiecaruia la egalitate in fata legii fara deosebire de rasa, culoare, origine nationala sau etnica, in folosinta drepturilor urmatoare:

a) dreptul la un tratament egal in fata tribunalelor si a oricarui alt organ de administrare a justitiei;

b) dreptul la securitatea persoanei si la protectia statului impotriva violentelor sau maltratarilor, fie din partea functionarilor guvernului, fie a oricarui individ, grup sau institutie;

c) drepturi politice, si anume dreptul de a participa la alegeri - de a vota si de a fi candidat - dupa sistemul sufragiului universal si egal, dreptul de a face parte din guvern, de a lua parte la conducerea treburilor publice, la orice nivel, si dreptul de acces, in conditii de egalitate, la functii publice;

d) alte drepturi civile, in special:

i)  dreptul de a circula liber si de a‑si alege resedinta in interiorul unui stat;

ii)  dreptul de a parasi orice tara, inclusiv pe a sa, si de a se intoarce in tara sa;

iii)  dreptul la o cetatenie;

iv)  dreptul de a se casatori si de a‑si alege partenerul;

v)  dreptul de proprietate al oricarei persoane, atat singura cat si in asociere;

vi)  dreptul de mostenire;

vii)  dreptul la libertate de gandire, constiinta si religie;

viii)  dreptul la libertate de opinie si de exprimare;

ix)  dreptul la libertate de intrunire si asociere pasnica;

e) drepturi economice, sociale si culturale, in special:

i)  dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei sale, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare;

ii)  dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate;

iii)  dreptul la locuinta;

iv)  dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii sociale;

v)  dreptul la educatie si la pregatire profesionala;

vi)  dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale;

f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice, cum ar fi mijloacele de transport, hoteluri, restaurante, cafenele, spectacole, parcuri.

ARTICOLUL 6

Statele parti vor asigura oricarei persoane supuse jurisdictiei lor o protectie si o cale de recurs efective in fata tribunalelor nationale si a altor organe de stat competente, impotriva tuturor actelor de discriminare rasiala care, contrar prezentei Conventii, ar viola drepturile sale individuale si libertatile sale fundamentale, precum si dreptul de a cere acestor tribunale satisfactie sau despagubire dreapta si adecvata pentru orice prejudiciu pe care l‑ar putea suferi ca urmare a unei astfel de discriminari.

ARTICOLUL 7

Statele parti se angajeaza sa ia masuri imediate si eficace in domeniile invatamantului, educatiei, culturii si informatiei, pentru a lupta impotriva prejudecatilor ce duc la discriminare rasiala si pentru a favoriza intelegerea, toleranta si prietenia intre natiuni si grupuri rasiale sau etnice, ca si pentru a promova scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite, ale Declaratiei universale a drepturilor omului, ale Declaratiei Natiunilor Unite privind eliminarea tuturor fenomenelor de discriminare rasiala si ale prezentei Conventii.

PARTEA A DOUA

ARTICOLUL 8

1. Se constituie un Comitet pentru eliminarea discriminarii rasiale (denumit in cele ce urmeaza Comitetul) compus din optsprezece experti cunoscuti pentru inalta lor moralitate si impartialitate, care sunt alesi de catre statele parti din randul cetatenilor lor si care isi exercita functiile cu titlu individual, tinandu‑se seama de o repartitie geografica echitabila si de reprezentarea diferitelor forme de civilizatie, precum si de principalele sisteme juridice.

2. Membrii Comitetului sunt alesi prin vot secret de pe o lista de candidati desemnati de statele parti. Fiecare stat parte poate sa desemneze un candidat ales dintre cetatenii sai.

3. Prima alegere va avea loc la sase luni de la data intrarii in vigoare a prezentei Conventii. Cu cel putin trei luni inainte de data fiecarei alegeri, Secretarul general al Natiunilor Unite trimite o scrisoare statelor parti pentru a le invita sa‑si prezinte candidaturile intr‑un termen de doua luni. Secretarul general intocmeste o lista, in ordine alfabetica, a tuturor candidatilor astfel desemnati, indicand statele care i‑au desemnat si o comunica statelor parti. 4. Membrii Comitetului sunt alesi in cursul unei reuniuni a statelor parti, convocata de Secretarul general la sediul Organizatiei Natiunilor Unite. La aceasta reuniune, al carei cvorum este de doua treimi din statele parti, sunt alesi membri ai Comitetului candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi si majoritatea absoluta a voturilor reprezentantilor statelor parti prezenti si votanti.

5. a) Membrii Comitetului sunt alesi pentru patru ani. Totusi, mandatul a noua dintre membrii desemnati la prima alegere va lua sfarsit dupa doi ani; imediat dupa prima alegere, numele acestor noua membri vor fi trase la sorti de catre presedintele Comitetului.

b) Pentru a ocupa locurile vacante in mod fortuit statul parte al carui expert a incetat sa‑si exercite functiile de membru al Comitetului va numi un alt expert dintre cetatenii sai, sub rezerva aprobarii de catre Comitet.

6. Statele parti iau in sarcina lor cheltuielile membrilor Comitetului pentru perioada in care acestia isi indeplinesc functiile in Comitet.

ARTICOLUL 9

1. Statele parti se angajeaza sa prezinte Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, pentru examinarea de catre Comitet, un raport asupra masurilor de ordin legislativ, judiciar administrativ sau altele pe care le‑au adoptat si care pun in aplicare dispozitiile prezentei Conventii:

a) in termen de un an, incepand de la intrarea in vigoare a Conventiei, pentru fiecare stat interesat in ceea ce il priveste si

b) apoi, la fiecare doi ani si de fiecare data cand Comitetul o va cere. Comitetul poate sa ceara informatii suplimentare statelor parti.

2. Comitetul supune, in fiecare an, Adunarii generale a Organizatiei Natiunilor Unite, prin intermediul Secretarului general, un raport asupra activitatii sale si poate sa faca sugestii si recomandari de ordin general bazate pe examinarea rapoartelor si informatiilor primite de la statele parti. El aduce la cunostinta Adunarii generale aceste sugestii si recomandari de ordin general insotite, daca este cazul, de observatiile statelor parti.

ARTICOLUL 10

1. Comitetul adopta regulamentul sau de ordine interioara.

2. Comitetul isi alege biroul pentru o perioada de doi ani.

3. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite asigura secretariatul Comitetului.

4. Comitetul isi tine in mod obisnuit reuniunile la sediul Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 11

1. Daca un stat parte considera ca un alt stat, de asemenea parte, nu aplica dispozitiile prezentei Conventii, el poate sa atraga atentia Comitetului asupra problemei. Comitetul transmite comunicarea statului parte interesat. In termen de trei luni, statul destinatar prezinta Comitetului explicatii sau declaratii scrise elucidand problema si indicand, daca este cazul, masurile care eventual au putut fi luate de acest stat pentru remedierea situatiei.

2. Daca, in termen de sase luni, incepand de la data primirii comunicarii originale de catre statul destinatar, problema nu a fost reglementata spre satisfactia celor doua state, pe cale de negocieri bilaterale sau prin orice alta procedura care le‑ar sta la dispozitie, atat unul, cat si celalalt vor avea dreptul sa o supuna din nou Comitetului, adresand o notificare Comitetului si celuilalt stat interesat.

3. Comitetul nu poate sa se sesizeze cu o problema care ii este supusa conform prevederilor paragrafului 2 al prezentului articol decat dupa ce s‑a asigurat ca toate caile interne disponibile au fost folosite sau epuizate in conformitate cu principiile de drept international general recunoscute. Aceasta regula nu se aplica daca procedurile de recurs depasesc termene rezonabile.

4. In orice problema care ii este supusa, Comitetul poate cere statelor parti in cauza sa‑i furnizeze orice informari suplimentare pertinente.

5. Atunci cand Comitetul examineaza o problema in aplicarea prezentului articol, statele parti interesate au dreptul sa desemneze un reprezentant care va participa fara drept de vot la lucrarile Comitetului, pe toata durata dezbaterilor.

ARTICOLUL 12

1. a) Dupa ce Comitetul a obtinut si cercetat toate informarile pe care le considera necesare, presedintele desemneaza o comisie de conciliere ad‑hoc (denumita in cele ce urmeaza comisia) compusa din cinci persoane care pot sau nu sa fie membri ai Comitetului. Membrii comisiei sunt desemnati cu asentimentul deplin si unanim al partilor in diferend si comisia pune bunele sale oficii la dispozitia statelor interesate, in scopul de a se ajunge la o solutie amiabila a problemei, bazata pe respectarea prezentei Conventii.

b) Daca statele parti in diferend nu ajung la o intelegere asupra intregului sau unei parti a componentei comisiei intr‑un termen de trei luni, membrii comisiei care nu au asentimentul statelor parti in diferend sunt alesi prin vot secret dintre membrii Comitetului, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor Comitetului.

2. Membrii comisiei isi exercita functiile cu titlu individual. Ei nu trebuie sa fie cetatenii unuia dintre statele parti in diferend si nici ai unui stat care nu este parte la prezenta Conventie.

3. Comisia isi alege presedintele si adopta regulamentul sau de ordine interioara.

4. Comisia isi tine in mod obisnuit reuniunile la sediul Organizatiei Natiunilor Unite sau in orice alt loc potrivit pe care il va determina comisia.

5. Secretarul prevazut la paragraful 3 al articolului 10 al prezentei Conventii pune, de asemenea, serviciile sale la dispozitia comisiei ori de cate ori un diferend intre statele parti determina constituirea comisiei.

6. Toate cheltuielile membrilor comisiei sunt repartizate in mod egal intre statele parti in diferend, pe baza unui stat estimativ stabilit de Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

7. Secretarul general va fi imputernicit, daca va fi nevoie, sa deconteze cheltuielile membrilor comisiei inainte ca rambursarea sumelor sa fi fost efectuata de catre statele parti in diferend, in conformitate cu paragraful 6 al prezentului articol.

8. Informarile obtinute si cercetate de catre Comitet sunt puse la dispozitia comisiei care poate cere statelor interesate sa‑i furnizeze orice informatie complementara pertinenta.

ARTICOLUL 13

1. Dupa ce a studiat problema sub toate aspectele sale, comisia pregateste si supune presedintelui Comitetului un raport continand concluziile sale asupra tuturor chestiunilor de fapt, privind litigiul dintre parti si recomandarile pe care le considera oportune spre a se ajunge la o solutionare amiabila a diferendului.

2. Presedintele Comitetului transmite raportul comisiei fiecaruia dintre statele parti in diferend. Aceste state fac cunoscut presedintelui Comitetului in termen de trei luni daca accepta sau nu recomandarile cuprinse in raportul comisiei.

3. Dupa expirarea termenului prevazut la paragraful 2 al prezentului articol, presedintele Comitetului comunica raportul comisiei si declaratiile statelor parti interesate celorlalte state parti la Conventie.

ARTICOLUL 14

1. Orice stat parte poate declara, in orice moment, ca recunoaste Comitetului competenta de a primi si examina comunicari emanand de la persoane sau grupuri de persoane tinand de jurisdictia sa care se plang de a fi victime ale violarii, de catre acest stat parte, a vreunuia dintre drepturile enuntate in prezenta Conventie. Comitetul nu primeste nici o comunicare privind un stat parte care n‑a facut o astfel de declaratie.

2. Orice stat parte care face o declaratie in conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol poate crea sau desemna un organism in cadrul ordinii sale juridice nationale cu competenta de a primi si examina cererile emanand de la persoane sau grupuri de persoane ce tin de jurisdictia acelui stat, care se plang de a fi victime ale violarii vreunuia dintre drepturile enuntate in prezenta Conventie si care au epuizat celelalte cai de recurs locale disponibile.

3. Declaratia facuta in conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol si numele oricarui organism creat sau desemnat in conformitate cu paragraful 2 al prezentului articol sunt depuse de catre statul parte interesat la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care comunica o copie de pe acestea celorlalte state parti. Declaratia poate sa fie retrasa in orice moment, printr‑o notificare adresata Secretarului general, dar aceasta retragere nu afecteaza comunicarile cu care Comitetul este deja sesizat.

4. Organismul creat sau desemnat in conformitate cu paragraful 2 al prezentului articol va trebui sa tina un registru de petitii, iar copii certificate conforme cu registrul vor fi depuse in fiecare an la Secretarul general pe caile corespunzatoare, fiind de la sine inteles ca continutul acestor copii nu va fi divulgat publicului.

5. Daca nu obtine satisfactie de la organismul creat sau desemnat in conformitate cu paragraful 2 al prezentului articol, petitionarul are dreptul de a adresa, in urmatoarele sase luni, o comunicare in acest sens Comitetului.

6. a) Comitetul, cu titlu confidential, aduce orice comunicare care ii este adresata la cunostinta statului parte despre care se pretinde ca a violat vreuna din dispozitiile Conventiei, dar identitatea persoanei sau grupurilor de persoane interesate nu poate fi dezvaluita fara consimtamantul expres al acelei persoane sau al acelor grupuri de persoane. Comitetul nu primeste comunicari anonime.

b) In urmatoarele trei luni, statul in cauza prezinta in scris Comitetului explicatii sau declaratii elucidand problema si indicand, daca este cazul, masurile pe care eventual a putut sa le ia pentru remedierea situatiei.

7. a) Comitetul examineaza comunicarile tinand seama de toate informarile care ii sunt prezentate de catre statul parte interesat si de catre petitionar. Comitetul nu va examina nici o comunicare a unui petitionar fara a se fi asigurat ca acesta a epuizat toate caile interne disponibile. Totusi, aceasta regula nu se aplica daca procedurile de recurs depasesc termenele rationale.

b) Comitetul adreseaza sugestiile si recomandarile sale eventuale statului parte interesat si petitionarului.

8. Comitetul include in raportul sau anual un rezumat al acestor comunicari si, daca este cazul, un rezumat al explicatiilor si declaratiilor statelor parti interesate, precum si al propriilor sale sugestii si recomandari.

9. Comitetul nu are competenta sa exercite functiile prevazute in prezentul articol decat daca cel putin zece state parti la Conventie sunt legate prin declaratii facute in conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol.

ARTICOLUL 15

1. Pana la realizarea obiectivelor Declaratiei privind acordarea independentei tarilor si popoarelor coloniale, cuprinsa in rezolutia 1514 (XV) a Adunarii generale, din 14 decembrie 1960, dispozitiile prezentei Conventii nu restrang cu nimic dreptul de petitie acordat acestor popoare prin alte instrumente internationale sau de catre Organizatia Natiunilor Unite si institutiile sale specializate.

2. a) Comitetul constituit in conformitate cu paragraful 1 al articolului 8 primeste in copie petitiile ce provin de la organele Natiunilor Unite care se ocupa de probleme, avand un raport direct cu principiile si obiectivele prezentei Conventii, isi exprima parerea si face recomandari in legatura cu petitiile primite atunci cand examineaza petitii emanand de la locuitorii teritoriilor sub tutela sau neautonome sau de la orice alt teritoriu caruia i se aplica Rezolutia 1514 (XV) a Adunarii generale, avand legatura cu problemele prevazute prin prezenta Conventie, de care sunt sesizate aceste organe.

b) Comitetul primeste din partea organelor competente ale Organizatiei Natiunilor Unite copii de pe rapoartele privind masurile de ordin legislativ, judiciar, administrativ sau altele interesand in mod direct principiile si obiectivele prezentei Conventii pe care puterile administrante le‑au aplicat in teritoriile mentionate la alineatul a) al prezentului paragraf, da avize si face recomandari acestor organe.

3. Comitetul include in rapoartele sale catre Adunarea generala un rezumat al petitiilor si rapoartelor pe care le‑a primit din partea organelor Natiunilor Unite, precum si opiniile si recomandarile care i‑au fost prilejuite de acele petitii si rapoarte.

4. Comitetul roaga pe Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite sa‑i puna la dispozitie orice informatie, avand legatura cu obiectivele prezentei Conventii de care acesta dispune, cu privire la teritoriile mentionate la paragraful 2, alineatul a, al prezentului articol.

ARTICOLUL 16

Dispozitiile prezentei Conventii privind masurile ce urmeaza a fi luate pentru a rezolva un diferend sau pentru a lichida o plangere se aplica fara prejudiciul celorlalte proceduri de solutionare a diferendelor sau de lichidare a plangerilor in materie de discriminare prevazute in instrumente constitutive ale Organizatiei Natiunilor Unite si ale institutiilor sale specializate sau in conventii adoptate de catre aceste organizatii si nu impiedica statele parti sa recurga la alte proceduri pentru reglementarea unui diferend, in conformitate cu acordurile internationale generale sau speciale care le leaga.

PARTEA A TREIA

ARTICOLUL 17

1. Prezenta Conventie este deschisa spre semnare oricarui stat membru al Organizatiei Natiunilor Unite sau membru al vreuneia dintre institutiile sale specializate, oricarui stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie, ca si oricarui stat invitat de catre Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la prezenta Conventie.

2. Prezenta Conventie este supusa ratificarii, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 18

1. Prezenta Conventie va fi deschisa spre aderare oricarui stat mentionat la paragraful 1 al articolului 17.

2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la Secretarul general al Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 19

1. Prezenta Conventie va intra in vigoare in cea de‑a treizecea zi de la data depunerii la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de‑al douazeci si saptelea instrument de ratificare sau de aderare.

2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezenta Conventie sau vor adera la ea dupa depunerea celui de‑al douazeci si saptelea instrument de ratificare sau de aderare. Conventia va intra in vigoare in cea de‑a treizecea zi de la data depunerii de catre acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.

ARTICOLUL 20

1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va primi si comunica tuturor statelor membre care sunt sau care pot sa devina parti la prezenta Conventie, textul rezervelor ce vor fi facute in momentul ratificarii sau aderarii. Orice stat care ridica obiectii impotriva rezervei va aviza Secretarul general in termen de nouazeci de zile, incepand de la data comunicarii mentionate, ca nu accepta rezerva.

2. Nici o rezerva incompatibila cu obiectul si scopul prezentei Conventii nu va fi autorizata si nici o alta rezerva care ar avea drept efect paralizarea functionarii vreunuia dintre organele create de Conventie. O rezerva va fi considerata ca intrand in categoriile definite mai sus, daca cel putin doua treimi din statele parti la aceasta Conventie ridica obiectii.

3. Rezervele pot fi retrase in orice moment printr‑o notificare adresata Secretarului general. Notificarea va avea efect la data primirii sale.

ARTICOLUL 21

Orice stat parte poate sa denunte prezenta Conventie printr‑o notificare adresata Secretarului general a Organizatiei Natiunilor Unite. Denuntarea va produce efectul dupa un an de la data la care Secretarul general va fi primit notificarea.

ARTICOLUL 22

Orice diferend intre doua sau mai multe state parti privind interpretarea sau aplicarea prezentei Conventii, care nu va fi fost reglementat, pe cale de negocieri sau cu ajutorul procedurilor prevazute in mod expres de aceasta Conventie, va fi adus, la cererea oricarei parti, in diferend, in fata Curtii Internationale de Justitie pentru a se pronunta asupra lui, daca partile in diferend nu au convenit asupra altui mod de solutionare.

ARTICOLUL 23

1. Orice stat parte poate formula in orice moment o cerere de revizuire a prezentei Conventii printr‑o notificare scrisa adresata Secretarului general.

2. Adunarea generala va hotari asupra masurilor de luat, daca este cazul, in legatura cu aceasta cerere.

ARTICOLUL 24

Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va informa toate statele mentionate la paragraful 1 al articolului 17 din prezenta Conventie:

a) asupra semnaturilor puse pe prezenta Conventie si asupra instrumentelor de ratificare si de aderare depuse in conformitate cu articolele 117 si 18;

b) asupra datei la care prezenta Conventie va intra in vigoare in conformitate cu articolul 19;

c) asupra comunicarilor si declaratiilor primite in conformitate cu articolele 14, 20 si 23;

d) asupra denuntarilor notificate in conformitate cu articolul 21.

ARTICOLUL 25

1. Prezenta Conventie, ale carei texte in limbile chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt in egala masura valabile, va fi depusa la arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.

2. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va remite o copie certificata conforma a prezentei Conventii tuturor statelor apartinand vreuneia dintre categoriile mentionate la paragraful 1 al articolului 17 al Conventiei.

Drept care subscrisii, autorizati in modul cuvenit de guvernele respective, au semnat prezenta Conventie, care a fost deschisa spre semnare la New York, la sapte martie, una mie noua sute saizeci si sase.