Executarea obligatiilor

Executarea obligatiilor

Capitolul I

Plata

Sectiunea 1

Dispozitii generale

Notiune

Art.1481 1) Obligatia se stinge prin plata atunci cand prestatia datorata este executata de bunavoie.

(2) Plata consta in remiterea unei sume de bani sau, dupa caz, in executarea oricarei alte prestatii care constituie obiectul insusi al obligatiei.

Temeiul platii

Art.1482 Orice plata presupune o datorie.

Plata obligatiei naturale

Art.1483 Restituirea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale care au fost executate de bunavoie.

Sectiunea a 2-a

Subiectele platii

Persoanele care pot face plata

Art.1484 Plata poate sa fie facuta de orice persoana, chiar daca este un tert in raport cu acea obligatie.

Plata facuta de un incapabil

Art.1485 Debitorul care a executat prestatia datorata nu poate cere restituirea invocand incapacitatea sa la data executarii.

Plata obligatiei de catre un tert

Art.1486 (1) Creditorul este dator sa refuze plata oferita de tert daca debitorul l-a incunostintat in prealabil ca se opune la aceasta, cu exceptia cazului in care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe creditor.

(2) In celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata facuta de un tert decat daca natura obligatiei sau conventia partilor impune ca obligatia sa fie executata numai de debitor.

(3) Plata facuta de un tert stinge obligatia daca este facuta pe seama debitorului. In acest caz, tertul nu se subroga in drepturile creditorului platit decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.

(4) Dispozitiile prezentului capitol privind conditiile platii se aplica in mod corespunzator atunci cand plata este facuta de un tert.

Persoanele care pot primi plata

Art.1487 - Plata trebuie facuta creditorului, reprezentantului sau, legal sau conventional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanta sa o primeasca.

Plata facuta unui incapabil

Art.1488 - Plata facuta unui creditor care este incapabil de a o primi nu libereaza pe debitor decat in masura in care profita creditorului.

Plata facuta unui tert

Art.1489 - (1) Plata facuta unei alte persoane decat cele mentionate la art.1487 este totusi valabila daca:

a)      este ratificata de creditor;

b)      cel care a primit plata devine ulterior titularul creantei;

c)      a fost facuta celui care a pretins plata in baza unei chitante liberatorii semnate de creditor.

(2) Plata facuta in alte conditii decat cele mentionate la alin.(1) stinge obligatia numai in masura in care profita creditorului.

Plata facuta unui creditor aparent

Art.1490 (1) Plata facuta cu buna-credinta unui creditor aparent este valabila, chiar daca ulterior se stabileste ca acesta nu era adevaratul creditor.

(2) Creditorul aparent este tinut sa restituie adevaratului creditor plata primita, potrivit regulilor stabilite pentru restituirea prestatiilor.

Plata bunurilor indisponibilizate

Art.1491 Plata facuta cu nesocotirea unui sechestru, a unei popriri ori a unei opozitii formulate, in conditiile legii, pentru a opri efectuarea platii de catre debitor nu ii impiedica pe creditorii care au obtinut luarea unei asemenea masuri sa ceara din nou plata. In acest caz, debitorul pastreaza dreptul de regres impotriva creditorului care a primit plata nevalabil facuta.

Sectiunea a 3-a

Conditiile platii

Diligenta ceruta in executarea obligatiilor

Art.1492 Debitorul este tinut sa-si execute obligatiile cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale, afara de cazul in care prin lege sau prin contract s-ar dispune altfel.

(2) In cazul unor obligatii inerente unei activitati profesionale, diligenta se apreciaza tinand seama de natura activitatii exercitate.

Obligatiile de mijloace si de rezultat

Art.1493 (1) In cazul obligatiei de rezultat, debitorul este tinut sa procure creditorului rezultatul promis.

(2) In cazul obligatiilor de mijloace, debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis.

(3) Pentru a stabili daca o obligatie este de mijloace sau de rezultat, se va tine seama indeosebi de:

a)      modul in care obligatia este stipulata in contract;

b)      existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului;

c)      gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului;

d)      influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiei.

Obligatia de a preda bunuri individual determinate

Art.1494 - (1) Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia in starea in care se gaseste in momentul platii, afara de cazul in care deteriorarile pe care bunul le-a suferit ii sunt imputabile debitorului ori au survenit in timp ce acesta se afla in intarziere.

(2) Daca insa, la data executarii, debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori cedat sau, dupa caz, nu poate dispune de acesta in mod liber, obligatia debitorului nu se stinge, dispozitiile art.1242 aplicandu-se in mod corespunzator.

Obligatia de a stramuta proprietatea

Art.1495 (1) Obligatia de a stramuta proprietatea cuprinde si pe aceea de a preda lucrul si de a-l conserva pana la predare.

(2) In ceea ce priveste imobilele inscrise in cartea funciara, obligatia de a stramuta proprietatea cuprinde si pe aceea de a preda inscrisurile necesare pentru efectuarea inscrierii.

Cedarea actiunilor

Art.1496 Daca bunul a pierit, s-a pierdut sau a fost scos din comert, fara culpa debitorului, acesta este dator sa cedeze creditorului drepturile sau actiunile in despagubire pe care le are cu privire la bunul respectiv.

Obligatia de a preda un bun

Art.1497 Obligatia de a preda un bun individual determinat cuprinde si pe aceea de a-l conserva pana la predare.

Obligatia de a da bunuri de gen

Art.1498 Daca obligatia are ca obiect bunuri de gen, debitorul are dreptul sa aleaga bunurile ce vor fi predate. El nu este, insa, liberat decat prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie.

Obligatia de a constitui o garantie

Art.1499 - Cel care este tinut sa constituie o garantie, fara ca modalitatea si forma acesteia sa fie determinate, poate oferi, la alegerea sa, o garantie reala sau personala ori alta garantie suficienta.

Obligatia de a da o suma de bani

Art.1500 - (1) Debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea catre creditor a sumei nominale datorate.

(2) Plata se poate face prin orice mijloc folosit in mod obisnuit in locul unde aceasta trebuie efectuata.

(3) Cu toate acestea, creditorul care accepta in conditiile alin.(2) un cec ori un alt angajament de plata este prezumat ca o face numai cu conditia ca acel instrument sa fie onorat.

Dobanzile sumelor de bani

Art.1501 - (1) Dobanda este cea convenita de parti sau, in lipsa, in cea stabilita de lege.

(2) Dobanzile scadente produc ele insele dobanzi numai atunci cand legea sau contractul, in limitele permise de lege, o prevede ori, in lipsa, atunci cand sunt cerute in instanta. In acest din urma caz, dobanzile astfel produse se calculeaza numai de la data cererii.

Plata partiala

Art.1502 (1) Creditorul poate refuza sa primeasca o executare partiala, chiar daca prestatia ar fi divizibila.

(2) Cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul executarii partiale sunt in sarcina debitorului, chiar si atunci cand creditorul accepta o asemenea executare.

Plata facuta cu bunul altuia

Art.1503 (1) Atunci cand, in executarea obligatiei sale, debitorul preda un bun care nu-i apartine sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea bunului predat decat daca se angajeaza sa execute prestatia datorata cu un alt bun de care acesta poate dispune.

(2) Creditorul de buna-credinta poate, insa, restitui bunul primit si solicita, daca este cazul, daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit.

Executarea intocmai a obligatiei

Art.1504 - (1) Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar daca valoarea prestatiei oferite ar fi egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la aceasta. In acest din urma caz, obligatia se stinge atunci cand noua prestatie este efectuata.

(2) Daca prestatia oferita in schimb consta in transferul proprietatii sau al unui alt drept, debitorul este tinut de garantia contra evictiunii si de garantia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile in materia vanzarii, cu exceptia cazului in care creditorul prefera sa ceara prestatia initiala si repararea prejudiciului. In aceste cazuri, garantiile oferite de terti nu renasc.

Cesiunea de creanta in locul executarii

Art.1505 (1) Atunci cand, in locul prestatiei initiale, este cedata o creanta, obligatia se stinge in momentul satisfacerii creantei cedate, daca din vointa partilor nu rezulta contrariul.

(2) Dispozitiile art.1596 raman aplicabile.

Locul platii

Art.1506 (1) In lipsa unei stipulatii contrare ori daca locul platii nu se poate stabili potrivit naturii prestatiei sau in temeiul contractului, al practicilor stabilite intre parti ori al uzantelor:

a) obligatiile banesti trebuie executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data platii;

b) obligatia de a preda un lucru individual determinat trebuie executata in locul in care bunul se afla la data incheierii contractului;

c) celelalte obligatii se executa la domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului la data incheierii contractului.

(2) Cu conditia de a-l notifica in prealabil pe creditor, debitorul poate solicita ca obligatia sa fie executata la domiciliul sau, dupa caz, sediul sau daca schimbarea domiciliului creditorului face obligatia substantial mai oneroasa.

Data platii

Art.1507 - (1) In lipsa unui termen stipulat de parti sau determinat in temeiul contractului, al practicilor stabilite intre acestea ori al uzantelor, obligatia trebuie executata de indata.

(2) Instanta poate stabili un termen atunci cand natura prestatiei sau locul unde urmeaza sa se faca plata o impune.

Plata anticipata

Art.1508 (1) Debitorul este liber sa execute obligatia chiar inaintea scadentei daca partile nu au convenit contrariul ori daca acesta nu rezulta din natura contractului sau din imprejurarile in care a fost incheiat.

(2) Cu toate acestea, creditorul poate refuza executarea anticipata daca are un interes legitim ca plata sa fie facuta la scadenta.

(3) In toate cazurile, cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul executarii anticipate a obligatiei sunt in sarcina debitorului.

Data platii prin virament bancar

Art.1509 - Daca plata se face prin virament bancar pe baza unui ordin de plata irevocabil, data platii este aceea la care banca platitoare debiteaza contul debitorului cu suma corespunzatoare datoriei sale.

Cheltuielile platii

Art.1510 - Cheltuielile platii sunt in sarcina debitorului, in lipsa de stipulatie contrara.

Sectiunea a 4-a

Dovada platii

Chitanta liberatorie

Art.1511 - (1) Cel care plateste are dreptul la o chitanta liberatorie precum si, daca este cazul, la remiterea inscrisului original al creantei.

(2) Cheltuielile intocmirii chitantei sunt in sarcina debitorului, in lipsa de stipulatie contrara.

(3) In cazul in care creditorul refuza, in mod nejustificat, sa elibereze chitanta, debitorul are dreptul sa suspende plata.

Prezumtia executarii prestatiei accesorii

Art.1512 - Chitanta in care se consemneaza primirea prestatiei principale face sa se prezume, pana la proba contrara, executarea prestatiilor accesorii.

Prezumtia executarii obligatiilor succesive

Art.1513 - Chitanta data pentru primirea uneia dintre prestatiile periodice care fac obiectul obligatiei face sa se prezume, pana la proba contrara, executarea prestatiilor devenite scadente anterior.

Remiterea inscrisului original al creantei

Art.1514 - (1) Remiterea voluntara a inscrisului original constatator al creantei, facuta de creditor catre debitor, unul din codebitori sau fideiusor, naste prezumtia stingerii obligatiei prin plata. Proba contrara revine celui interesat sa dovedeasca stingerea obligatiei pe alta cale.

(2) Daca inscrisul original remis voluntar este intocmit in forma autentica, creditorul are dreptul sa probeze ca obligatia nu a fost stinsa.

(3) Se prezuma, pana la proba contrara, ca intrarea persoanelor mentionate la alin.(1) in posesia inscrisului original al creantei s-a facut printr-o remitere voluntara din partea creditorului.

Plata prin virament bancar

Art.1515 - (1) Daca plata se face prin virament bancar, ordinul de plata irevocabil semnat de debitor si vizat de banca platitoare prezuma efectuarea platii, pana la proba contrara.

(2) Debitorul are oricand dreptul sa solicite bancii creditorului o confirmare, in scris, a efectuarii platii prin virament. Aceasta confirmare face dovada plata.

Liberarea garantiilor

Art.1516 - Daca partile nu au convenit ca garantiile vor asigura executarea unei alte obligatii, creditorul care a primit plata trebuie sa consimta la liberarea bunurilor afectate de garantiile reale constituite pentru satisfacerea creantei sale, precum si sa restituie bunurile detinute in garantie, daca este cazul.

Sectiunea a 5-a

Imputatia platii

Imputatia facuta de debitor

Art.1517 - (1) Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelasi fel are dreptul sa indice, atunci cand plateste, datoria pe care intelege sa o execute. Plata se imputa mai intai asupra cheltuielilor, apoi asupra dobanzilor si, la urma, asupra capitalului.

(2) Debitorul nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata asupra unei datorii care nu este inca exigibila cu preferinta fata de o datorie scadenta, cu exceptia cazului in care s-a prevazut ca debitorul poate plati anticipat.

(3) In cazul platii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputatia prin mentiunile corespunzatoare consemnate de el pe ordinul de plata.

Imputatia facuta de creditor

Art.1518 - (1) In lipsa unei indicatii din partea debitorului, creditorul poate, intr-un termen rezonabil dupa ce a primit plata, sa indice debitorului datoria asupra careia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase.

(2) Atunci cand creditorul remite debitorului o chitanta liberatorie, el este dator sa faca imputatia prin acea chitanta.

Imputatia legala

Art.1519 - (1) Daca nici una din parti nu face imputatia platii, vor fi aplicate, in ordine, urmatoarele reguli :

a)      plata se imputa cu prioritate asupra datoriilor devenite scadente;

b)      se vor considera stinse, in primul rand, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai putine garantii;

c)      imputatia se va face mai intai asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor;

d)      daca toate datoriile sunt deopotriva scadente, precum si, in egala masura, garantate si oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi;

e)      in lipsa tuturor criteriilor mentionate la lit.a) - d), imputatia se va face proportional cu valoarea datoriilor.

(2) In toate cazurile, plata se va imputa mai intai asupra cheltuielilor de judecata si executare, apoi asupra ratelor, dobanzilor si penalitatilor, in ordinea cronologica a scadentei acestora, si, in final, asupra capitalului, daca partile nu convin altfel.

Sectiunea a 6-a

Intarzierea creditorului

Punerea in intarziere a creditorului

Art.1520 Creditorul poate fi pus in intarziere atunci cand refuza, in mod nejustificat, plata oferita in mod corespunzator sau cand refuza sa indeplineasca actele pregatitoare fara de care debitorul nu isi poate executa obligatia.

Efectele punerii in intarziere a creditorului

Art.1521 - (1) Creditorul pus in intarziere preia riscul imposibilitatii de executare a obligatiei, iar debitorul nu este tinut sa restituie fructele culese dupa punerea in intarziere.

(2) Creditorul poate raspunde pentru prejudiciile cauzate prin intarziere ca si pentru cheltuielile de conservare a bunului datorat.

Drepturile debitorului

Art.1522 Debitorul poate consemna bunul pe cheltuiala si riscurile creditorului, liberandu-se astfel de obligatia sa.

Procedura

Art.1523 Procedura ofertei de plata si a consemnatiunii este prevazuta de Codul de procedura civila.

Vanzarea publica

Art.1524 (1) Daca natura bunului sau a afacerii fac imposibila consemnarea, daca bunul este perisabil sau daca depozitarea lui necesita costuri de intretinere ori cheltuieli considerabile, debitorul poate porni vanzarea publica a bunului si poate consemna pretul, notificand in prealabil creditorului si primind incuviintarea instantei judecatoresti.

(2) Daca bunul este cotat la bursa sau pe o alta piata organizata, daca are un pret curent sau are o valoare prea mica fata de cheltuielile unei vanzari publice, instanta poate incuviinta vanzarea bunului fara notificarea creditorului.

Retragerea bunului consemnat

Art.1525 Debitorul are dreptul sa retraga bunul consemnat, cat timp creditorul nu a declarat ca accepta consemnarea sau aceasta nu a fost validata de instanta. Creanta renaste cu toate accesoriile sale, din momentul retragerii bunului.

Capitolul II

Executarea silita a obligatiilor

Sectiunea 1

Dispozitii generale

Drepturile creditorului

Art.1526 - (1) Creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei.

(2) Atunci cand, fara justificare, debitorul nu-si executa obligatia si se afla in intarziere, creditorul poate, la alegerea sa si fara a pierde dreptul la daune-interese, daca i se cuvin:

1. sa ceara sau, dupa caz, sa treaca la executarea silita a obligatiei;
2. sa obtina, daca obligatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei obligatii corelative;
3. sa foloseasca, cand este cazul, orice alt mijloc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau.

Neexecutarea imputabila creditorului

Art.1527 O parte nu poate invoca neexecutarea obligatiilor celeilalte parti in masura in care neexecutarea este cauzata de propria actiune sau omisiune.

Raspunderea debitorului

Art.1528 (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale.

(2) Raspunderea debitorului poate fi limitata numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Raspunderea pentru fapta tertilor

Art.1529 Daca partile nu convin altfel, debitorul raspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale.

Raspunderea tertilor

Art.1530 - Creditorul poate urmari si bunurile care apartin tertilor, daca acestea sunt afectate pentru plata datoriilor debitorului ori au facut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind incheiate in frauda creditorului.

Sectiunea a 2-a

Punerea in intarziere a debitorului

Feluri

Art.1531 Punerea in intarziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului.

Punerea in intarziere de catre creditor

Art.1532 (1) Debitorul poate fi pus in intarziere fie printr-o notificare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei, fie prin cererea de chemare in judecata.

(2) Daca prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunica debitorului prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii.

(3) Prin notificare trebuie sa se acorde debitorului un termen de executare suficient, tinand seama de natura obligatiei si de imprejurari. Daca prin notificare nu se acorda un asemenea termen, debitorul poate sa execute obligatia intr-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicarii notificarii.

(4) Pana la expirarea termenului prevazut la alin.(3) creditorul poate suspenda executarea propriei obligatii, poate cere daune-interese insa nu poate exercita celelalte drepturi prevazute la art.1530, daca prin lege nu se prevede altfel. Cu toate acestea, creditorul poate exercita aceste drepturi daca debitorul il informeaza ca nu va executa obligatiile in termenul stabilit sau daca, la expirarea termenului, obligatia nu a fost executata.

(5) Cererea de chemare in judecata formulata de creditor, fara ca anterior debitorul sa fi fost pus in intarziere, confera debitorului dreptul de a executa obligatia intr-un termen rezonabil, calculat de la data cand cererea i-a fost comunicata. Daca obligatia este executata in acest termen, cheltuielile de judecata raman in sarcina creditorului.

Intarzierea de drept in executarea obligatiei

Art.1533 (1) Debitorul se afla de drept in intarziere atunci cand s-a stipulat ca simpla scurgere a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect.

(2) De asemenea, debitorul se afla de drept in intarziere in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand:

a)      obligatia nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit timp, ce debitorul a lasat sa treaca sau cand nu a executat-o imediat, desi exista urgenta;

b)      prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face;

c)      debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia sau cand, fiind vorba de o obligatie cu executare succesiva, refuza ori neglijeaza sa-si execute obligatia in mod repetat;

d)      nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in cursul activitatii unei intreprinderi;

e)      obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale.

(3) In cazurile prevazute la alin.(1) si (2) daca obligatia devine scadenta dupa decesul debitorului, mostenitorii acestuia nu sunt in intarziere decat dupa trecerea a opt zile de la data la care creditorul i-a notificat.

(4) Cazurile in care debitorul se afla de drept in intarziere trebuie dovedite de creditor. Orice declaratie sau stipulatie contrara se considera nescrisa.

Oferta de executare

Art.1534 Debitorul nu este in intarziere daca a oferit, cand se cuvenea, prestatia datorata, chiar fara a respecta formalitatile prevazute de art.1520-1525, insa creditorul a refuzat, fara temei legitim, sa o primeasca.

Efectele intarzierii debitorului

Art.1535 Debitorul raspunde, de la data la care se afla in intarziere, pentru orice pierdere cauzata de un caz fortuit, cu exceptia situatiei in care cazul fortuit il libereaza pe debitor de insasi executarea obligatiei.

Cazul obligatiilor solidare

Art.1536 - (1) Notificarea prin care creditorul pune in intarziere pe unul dintre codebitorii solidari produce efecte si in privinta celorlalti.

(2) Notificarea facuta de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel, efecte si in privinta celorlalti creditori.

Sectiunea a 3-a

Executarea silita in natura

Dreptul la executarea in natura

Art.1537 (1) Creditorul poate cere intotdeauna ca debitorul sa fie constrans sa execute obligatia in natura, cu exceptia cazului in care o asemenea executare este imposibila.

(2) Dreptul la executare in natura cuprinde, daca este cazul, dreptul la repararea sau inlocuirea bunului, precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasa.

Executarea pe cheltuiala debitorului

Art.1538 - (1) In cazul neexecutarii unei obligatii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, sa execute el insusi ori sa faca sa fie executata obligatia.

(2) Cu exceptia cazului in care debitorul este de drept in intarziere, creditorul poate sa exercite acest drept numai daca il instiinteaza pe debitor fie odata cu punerea in intarziere, fie ulterior acesteia.

Incalcarea obligatiei de a nu face

Art.1539 In cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei incuviintarea sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obligatiei, pe cheltuiala debitorului, in limita stabilita prin hotarare judecatoreasca.

Sectiunea a 4-a

Executarea prin echivalent

1. Dispozitii generale

Dreptul la daune-interese

Art.1540 Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei.

2. Prejudiciul

I. Evaluarea prejudiciului

Repararea integrala

Art.1541 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului, se tine seama de reducerea unor cheltuieli sau de evitarea unor pierderi de catre creditor ca urmare a neexecutarii obligatiei.

(3) Creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Caracterul cert al prejudiciului

Art.1542 (1) La stabilirea daunelor-interese se tine seama de prejudiciile viitoare, atunci cand acestea sunt certe.

(2) Pierderea unei sanse poate fi reparata in masura probabilitatii sale de realizare.

(3) Prejudiciul al carui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determina de instanta de judecata.

Previzibilitatea prejudiciului

Art.1543 Debitorul raspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevazut sau pe care putea sa le prevada ca urmare a neexecutarii la momentul incheierii contractului, afara de cazul in care neexecutarea este intentionata ori se datoreaza culpei grave a acestuia. Chiar si in acest din urma caz, daunele-interese nu cuprind decat ceea ce este consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei.

Prejudiciul imputabil creditorului

Art.1544 (1) Daca, prin fapta sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua in mod corespunzator. Aceasta dispozitie se aplica si atunci cand prejudiciul este cauzat in parte de un eveniment al carui risc a fost asumat de creditor.

(2) Debitorul nu datoreaza despagubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minima diligenta. Creditorul poate insa recupera cheltuielile rezonabile facute in vederea limitarii prejudiciului.

Daunele moratorii in cazul obligatiilor banesti

Art.1545 (1) In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.

(2) Daca, inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate in acelasi cuantum.

(3) Creditorul are dreptul, in plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutarii.

Daune moratorii in cazul obligatiilor de a face

Art.1546 In cazul altor obligatii decat cele avand ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu intarziere da intotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobanda legala, calculata, de la data la care debitorul este in intarziere asupra echivalentului in bani al obligatiei, cu exceptia cazului in care s-a stipulat o clauza penala ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de intarzierea in executarea obligatiei.

Dovada prejudiciului

Art.1547 - Dovada neexecutarii obligatiei nu il scuteste pe creditor de proba prejudiciului, cu exceptia cazului in care prin lege sau prin conventia partilor se prevede altfel.

II. Clauza penala si arvuna

Clauza penala

Art.1548 (1) Clauza penala este aceea prin care partile evalueaza anticipat daunele-interese, stipuland ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale.

(2) In caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silita in natura a obligatiei principale, fie clauza penala.

(3) Debitorul nu se poate libera oferind despagubirea convenita.

(4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fara a fi tinut sa dovedeasca vreun prejudiciu.

(5) Dispozitiile privitoare la clauza penala sunt aplicabile conventiei prin care creditorul este indreptatit ca, in cazul rezolutiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, sa pastreze plata partiala facuta de acesta din urma. Sunt exceptate dispozitiile privitoare la arvuna.

Cumulul penalitatii cu executarea in natura

Art.1549 - Creditorul nu poate cere atat executarea in natura, cat si plata penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In acest caz, creditorul poate cere atat executarea contractului, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei.

Nulitatea clauzei penale

Art.1550 (1) Nulitatea obligatiei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligatiei principale.

(2) Penalitatea nu poate fi ceruta atunci cand executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.

Reducerea clauzei penale

Art.1551 (1) Instanta nu poate reduce penalitatea decat atunci cand:

a)      obligatia principala a fost executata in parte si aceasta executare a profitat creditorului;

b)      penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului.

(2) In cazul prevazut la alin.(1) lit.b), clauza penala, astfel redusa, trebuie sa ramana superioara obligatiei principale.

(3) Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

Obligatia principala indivizibila

Art.1552 Atunci cand obligatia principala este indivizibila, fara a fi solidara, iar neexecutarea acesteia rezulta din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi ceruta fie in totalitate celui care nu a executat, fie celorlalti codebitori, fiecaruia pentru partea sa. Acestia pastreaza dreptul de regres in contra celui care a provocat neexecutarea.

Obligatia principala divizibila

Art.1553 (1) Atunci cand obligatia principala este divizibila, penalitatea este, de asemenea, divizibila, fiind suportata numai de codebitorul care este vinovat de neexecutare si numai pentru partea de care acesta este tinut.

(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica atunci cand clauza penala a fost stipulata pentru a impiedica o plata partiala, iar unul dintre codebitori a impiedicat executarea obligatiei in totalitate. In acest caz, intreaga penalitate poate fi ceruta acestuia din urma, iar de la ceilalti codebitori numai proportional cu partea fiecaruia din datorie, fara a limita regresul acestora impotriva celui care nu a executat obligatia.

Arvuna confirmatorie

Art.1554 (1) Daca, la momentul incheierii contractului, o parte da celeilalte, cu titlu de arvuna, o suma de bani sau alte bunuri fungibile, in caz de executare arvuna trebuie imputata asupra prestatiei datorate sau, dupa caz, restituita.

(2) Daca partea care a dat arvuna nu executa obligatia, cealalta parte poate denunta contractul, retinand arvuna. Atunci cand neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalta parte poate denunta contractul si poate cere dublul acesteia.

(3) Daca partea care nu este in culpa prefera sa ceara executarea sau rezolutiunea contractului, repararea prejudiciului se face potrivit dreptului comun.

Arvuna cu clauza de dezicere

Art.1555 Daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restituie dublul celei primite.

Restituirea arvunei

Art.1556 Arvuna se restituie cand contractul inceteaza din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti.

3. Culpa debitorului

Vinovatia debitorului

Art.1557 Debitorul este tinut sa repare prejudiciile cauzate din culpa sa.

Prezumtia de culpa

Art.1558 Culpa debitorului unei obligatii contractuale se prezuma prin simplul fapt al neexecutarii.

Sectiunea a 5-a

Rezolutiunea, rezilierea si reducerea prestatiilor

Dreptul la rezolutiune sau reziliere

Art.1559 Daca nu cere executarea silita a obligatiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolutiunea contractului sau, in cazul unui contract cu executare succesiva, la rezilierea acestuia, precum si la daune-interese, daca i se cuvin.

(2) Rezolutiunea poate avea loc numai pentru o parte a contractului, atunci cand executarea sa este divizibila.

(3) Rezolutiunea sau rezilierea poate fi judiciara sau unilaterala.

(4) Daca nu se prevede altfel, dispozitiile referitoare la rezolutiune se aplica si in cazul rezilierii.

Reducerea prestatiilor

Art.1560 (1) Creditorul nu are dreptul la rezolutiune atunci cand neexecutarea este de mica insemnatate, afara numai daca, fiind vorba de o obligatie cu executare succesiva, neexecutarea are caracter repetat. Orice stipulatie contrara este considerata nescrisa.

(2) El are insa dreptul la reducerea proportionala a prestatiei sale daca, dupa imprejurari, aceasta este posibila.

(3) Daca reducerea prestatiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul decat la daune-interese.

Rezolutiunea unilaterala

Art.1561 (1) Rezolutiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand partile au convenit astfel, cand debitorul se afla de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intarziere.

(2) Declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie facuta in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare acestora.

(3) In cazurile prevazute de lege, declaratia de rezolutiune sau de reziliere se inscrie in cartea funciara sau, dupa caz, in alte registre publice, pentru a fi opozabila tertilor.

Rezolutiunea anticipata

Art.1562 O parte poate cere rezolutiunea contractului daca, inainte de scadenta, este evident ca cealalta parte nu-si va executa obligatiile.

Pactul comisoriu

Art.1563 (1) Pactul comisoriu nu este valabil decat daca prevede in mod expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea contractului.

(2) In cazul aratat la alin.(1), rezolutiunea sau rezilierea este subordonata punerii in intarziere a debitorului, afara de cazul in care s-a convenit ca ea va rezulta din simplul fapt al neexecutarii.

(3) Punerea in intarziere nu produce efecte decat daca indica in mod expres conditiile in care pactul comisoriu opereaza.

Efectele rezolutiunii

Art.1564 (1) Contractul desfiintat prin rezolutiune se considera ca nu a fost niciodata incheiat. Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este tinuta, in acest caz, sa restituie celeilalte parti prestatiile primite.

(2) Rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca efecte chiar in caz de rezolutiune.

(3) Contractul reziliat inceteaza doar pentru viitor.

Sectiunea a 6-a

Cauze justificate de neexecutare a obligatiilor contractuale

Ordinea executarii obligatiilor

Art.1565 (1) Daca din conventia partilor sau din imprejurari nu rezulta contrariul, in masura in care obligatiile pot fi executate simultan, partile sunt tinute sa le execute in acest fel.

(2) In masura in care executarea obligatiei unei parti necesita o perioada de timp, acea parte este tinuta sa execute contractul prima, daca din conventia partilor sau din imprejurari nu rezulta altfel.

Exceptia de neexecutare

Art.1566 (1) Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai.

(2) Executarea nu poate fi refuzata daca, potrivit imprejurarilor si tinand seama de mica insemnatate a prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credinte.

Schimbarea situatiei patrimoniale a debitorului

Art.1567 (1) Daca intr-un contract sinalagmatic starea patrimoniala a unei parti indreptateste temerea ca nu isi va executa obligatia, cealalta parte, desi este tinuta sa execute mai intai, poate refuza executarea propriei obligatii, cat timp prima nu isi executa obligatia sau nu da garantii suficiente.

(2) In cazul in care obligatia nu este executata si garantia nu ii este oferita intr-un termen rezonabil, cel interesat poate declara rezolutiunea contractului, chiar daca debitorul nu se afla in intarziere.

Imposibilitatea de executare

Art.1568 (1) Atunci cand imposibilitatea de executare este absoluta si permanenta si priveste o obligatie contractuala importanta, contractul este desfiintat de plin drept si fara vreo notificare, chiar din momentul producerii evenimentului fortuit. Dispozitiile art.1297 alin.(2) raman aplicabile.

(2) Daca imposibilitatea de executare a obligatiei nu este absoluta si permanenta, creditorul poate suspenda executarea propriilor obligatii ori poate desfiinta contractul. In acest din urma caz, regulile din materia rezolutiunii sunt aplicabile in mod corespunzator.

Capitolul III

Mijloacele de protectie a drepturilor creditorului

Sectiunea 1

Masurile conservatorii

Masuri conservatorii

Art.1569 Creditorul poate sa ia toate masurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor sale, precum asigurarea dovezilor, indeplinirea unor formalitati de publicitate pe contul debitorului, exercitarea actiunii oblice ori luarea unor masuri asiguratorii.

Masuri asiguratorii

Art.1570 Principalele masuri asiguratorii sunt sechestrul si poprirea asiguratorie. Masurile asiguratorii se iau in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila.

Sectiunea a 2-a

Actiunea oblica

Notiune

Art.1571 (1) Creditorul poate, in numele debitorului sau, sa exercite drepturile si actiunile acestuia atunci cand debitorul, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite.

(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului.

(3) Cel impotriva caruia se exercita actiunea oblica poate opune creditorului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut opune debitorului.

Efectele admiterii actiunii oblice

Art.1572 Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita tuturor creditorilor, fara nicio preferinta in favoarea creditorului care a exercitat actiunea.

Sectiunea a 3-a

Actiunea revocatorie

Notiune

Art.1573 (1) Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile, fata de el, actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate.

(2) Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate.

Conditii privitoare la creanta

Art.1574 Creanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii.

Termen de prescriptie

Art.1575 Daca prin lege nu se prevede altfel, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat.

Efectele admiterii actiunii

Art.1576 (1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza. Acestia vor avea dreptul de a fi platiti din pretul bunului urmarit, cu respectarea cauzelor de preferinta existente intre ei.

(2) Tertul dobanditor poate pastra bunul platind creditorului caruia profita admiterea actiunii o suma de bani egala cu prejudiciul suferit de acesta din urma prin incheierea actului. In caz contrar, hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii revocatorii indisponibilizeaza bunul pana la incetarea executarii silite a creantei pe care s-a intemeiat actiunea, dispozitiile privitoare la publicitatea si efectele clauzei de inalienabilitate aplicandu-se in mod corespunzator.