Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


ACTELE GUVERNULUI

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




ACTELE GUVERNULUI

&11. Determinarea sferei actelor

Legea fundamentala prevede in articolul 108 (1) ca “Guvernul adopta hotarari si ordonante”.




Potrivit articolului 27 din Legea nr. 90/2001, Guvernul adopta hotarari si ordonante. Adoptarea se face prin consens, iar daca nu se realizeaza consensul, hotaraste primul ministru[1].

&12. Regimul constitutional al hotararilor de Guvern

Din interpretarea articolului 108 din Constitutie, raportat la articolul 27 din Legea nr. 90/2001, credem ca pot fi desprinse urmatoarele dimensiuni ale statutului constitutional al hotararilor de Guvern:

l. Potrivit Constitutiei “hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor “.

Acest text permite interpretarea ca hotararile de Guvern intervin in masura in care legea impune adoptarea lor, in masura in care fie expres, fie implicit, legea trimite la o hotarare de punere in aplicare sau practica aplicarii legii naste nevoia adoptarii unei hotarari de Guvern.

Din aceasta perspectiva, Hotararile de Guvern sunt praeter legem si secundum legem. Ele sunt adoptate in baza legii, in limitele acesteia, si dupa ce domeniul respectiv a fost supus unei reglementari legale, ele neputand dispune decat masuri administrative, pentru asigurarea organizarii executarii legilor[2].

2. Hotararile de Guvern realizeaza competenta originara a Guvernului, de autoritate executiva, adica de autoritate care isi propune in principal sa puna in aplicare legea.

3. Hotararile de Guvern sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti, in baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004[3].

4. Hotararile de Guvern sunt supuse regulii semnarii de catre primul ministru si contrasemnarii de ministrii care au obligatia punerii lor in executare.

5. Regula obligativitatii publicarii in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei, in cazul nepublicarii.

De la aceasta regula, Constitutia admite o exceptie, respectiv hotararile care au caracter militar si care se comunica numai institutiilor interesate.

6. Hotararile de Guvern pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual[4].

&13. Regimul constitutional al ordonantelor de Guvern

Sediul materiei este reprezentat de articolul 108 alineatele (1), (3) si (4) coroborat cu articolul 115 din Constitutie si articolul 27 din Legea nr. 90/2001.

Analiza regimului constitutional al ordonantelor de Guvern consideram ca trebuie sa inceapa de la articolul 61 (1) din Constitutie, care proclama rolul de unica autoritate legiuitoare al Parlamentului. Acest lucru inseamna ca numai Parlamentului ii este recunoscut dreptul de a adopta norme juridice primare. Guvernul poate sa faca acest lucru doar in virtutea unei imputerniciri speciale pe care o primeste, si care provine fie de la Parlament, dintr-o lege de abilitare, fie de la Constituant insusi, care a admis ca in situatii extraordinare, Guvernul sa poata interveni cu ordonante si in absenta unei legi de abilitare speciale.

Astfel, delegarea legislativa[5] ce rezuma in esenta posibilitatea acordata Guvernului, ca in anumite limite si cu respectarea unor conditii sa adopte ordonante, poate fi realizata:

a) prin intermediul unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, situatie in care ne aflam in prezenta delegarii de ordin legal, concretizata in adoptarea unei ordonante obisnuite, propriu-zise;

b) poate fi opera legiuitorului constituant insusi, in cazul ordonantei de urgenta[7].

Rolul ordonantei de Guvern este astfel cel de a inlocui legea, pe cand hotararea de Guvern pune legea in executare.

1. Regimul constitutional al ordonantei de Guvern emisa cu lege de abilitare (ordonanta obisnuita):

a) poate interveni numai in domeniile care nu fac obiectul legii organice, rezultand, per a contrario, ca intervine in domeniul legilor ordinare.

b) legea de abilitare va putea cuprinde doua categorii de clauze:

-clauze cu caracter obligatoriu, respectiv domeniul si data pana la care se pot emite ordonante;

- clauze cu caracter facultativ, respectiv posibilitatea ca ordonanta sa fie supusa aprobarii Parlamentului, daca legea de abilitare cere expres acest lucru.



c) Din modul de formulare a articolului 115 (3)Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit legii” desprindem concluzia ca regula, in ceea ce priveste acest tip de ordonante este ca ele nu se supun aprobarii Parlamentului, iar exceptia ca ele se supun aprobarii Parlamentului, daca legea de abilitare impune expres acest lucru[8].

d) In functie de situatia de a se supune sau nu aprobarii de catre Parlament, acest tip de ordonante se clasifica, la randul lui, in doua categorii[9]:

- ordonante care nu se supun aprobarii Parlamentului, deoarece legea de abilitare nu cere expres acest lucru;

- ordonante care se supun aprobarii ulterioare a Parlamentului, deoarece legea de abilitare impune acest lucru.

Parlamentul are posibilitatea sa aprobe ordonantele, ceea ce atrage si posibilitatea de a le modifica, sau de a respinge, in tot sau in parte.

Legea de aprobare sau de respingere, ca orice lege, este supusa controlului prealabil de constitutionalitate.

e) Pe perioada delegarii, Guvernul poate sa modifice, sa completeze sau sa abroge propriile ordonante. Dupa expirarea aceste perioade, Guvernul nu mai poate emite ordonante in domeniul in care a fost abilitat si nu mai poate sa revina asupra celor deja adoptate.

2. Regimul constitutional al ordonantelor de urgenta

In viata fiecarui stat pot interveni situatii in care Parlamentul se afla in imposibilitatea de a se intruni pentru a legifera[10]. Astfel, Guvernul va adopta OUG care:

a) Intervin in situatii extraordinare, care nu mai necesita existenta unei delegari speciale, realizate printr-o lege speciala de abilitare, ele fiind adoptate in temeiul delegarii de ordin constitutional.

b) Spre deosebire de primul tip de ordonanta, despre care Constitutia precizeaza ca nu poate interveni decat in domeniile legii ordinare, art. 115 alin. (5) fraza finala specifica faptul ca ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta de art. 76 alin. 1, ceea ce conduce, implicit, la concluzia ca acest tip de ordonanta poate interveni in domenii ce fac obiectul legilor organice.[11]

In ceea ce priveste practica Curtii Constitutionale, in mai multe randuri ea s-a pronuntat, inainte de revizuirea Constitutiei, in sensul ca ordonantele de urgenta pot interveni si in domeniul legilor organice.

c) Se supun obligatoriu aprobarii Parlamentului, intrand in vigoare numai dupa depunerea spre dezbatere, in procedura de urgenta, la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea in Monitorul Oficial. Daca Parlamentul este in vacanta, el se convoaca in mod obligatoriu, in termen de 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Aceasta este singura situatie in care Guvernul, care raspunde politic in fata Parlamentului, determina intrunirea acestuia in sesiune extraordinara pentru a discuta ordonanta de urgenta care a fost adoptata.

Constitutia revizuita modifica substantial regimul acestei ordonante, din punctul de vedere al procedurii de adoptare. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta se considera adoptata si se trimite celeilalte Camere, care decide tot in procedura de urgenta.

d) Ordonanta de Guvern nu poate intra in vigoare inainte de publicarea ei in Monitorul Oficial, nepublicarea atragand dupa sine inexistenta actului, fara nici o exceptie.

e) Aprobarea sau respingerea ordonantei de Guvern se face printr-o lege, in care sunt cuprinse si ordonantele al caror efect a incetat conform articolului 115 (3), prin nerespectarea termenului de abilitare.

f) Constitutia revizuita, prin art. 115 alin. (6), introduce anumite limite ale interventiei ordonantei de urgenta, respectiv domeniile in care Guvernul nu poate adopta astfel de acte normative[12].

In pratica se poate constata o indepartare de la spiritul si litera legii fundamentale in ceea ce priveste regimul ordonantelor de urgenta. Din pacate, guvernul considera ordonanta d eurgenta ca un privilegiu pe care Constitutia i l-a pus la dispozitie, iar nu ca un act strict atasat unei anumite situatii extraordinare, la a carei depasire este chemat sa contribuie.De-a lungul timpului, in ciuda nenumaratelor semnale strase de Curtea Constitutionala, de doctrina de specialitate, s-a format o adevarata cutuma neconstitutionala in sensul folosirii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta dupa bunul plac, pe care o consideram inacceptabila si despre care apreciem ca ar trebui sa dispara in viitor.[13] Trebuie reconsiderata conceptia si practica guvernamentala in ceea ce priveste ordonantele de urgenta, care nu mai trebuie sa fie folosite in mod abuziv, pentru a satisface interesul de moment al Guvenrului si in afara unor situatii extraordinare.



Articolul 7 din Legea nr. 37/1990 prevedea ca Guvernul adopta hotarari, in exercitarea atributiilor proprii, si regulamente de aplicare a legilor, atunci cand legea impune expres acest lucru. Aceasta dispozitie, care contravenea flagrant Constitutiei a fost abrogata prin actuala reglementare.



Ioan Vida, op. cit., p. 100.

In acelasi sens, Mihai Constantinescu si Antonie Iorgovan in Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., p. 238.

Exempli gratia, o hotarare de Guvern prin care se da in administrare un bun proprietatea publica a statului are caracter individual iar o hotarare de Guvern prin care se reglementeaza contraventii va avea caracter normativ.

Cu privire la aceasta problema, a se vedea Antonie Iorgovan, Dana Apostol Tofan, Delegarea legislativa in Romania. Analiza in raport cu statele occidentale, in Revista de Drept Public nr. 1/2001, p. 62-78.

Antonie Iorgovan, Dana Apostol Tofan, Delegarea legislativa in Romania. Analiza in raport cu statele occidentale, art. cit., p. 62.

Dana Apostol, Despre natura juridica si regimul juridic aplicabil ordonantelor Guvernului, in Revista de Drept Public nr. 1/1995, p. 94.

Antonie Iorgovan, Tratat, op. cit., vol I, ed. 4, p. 406-417. Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, in Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., p. 495.

Tudor Draganu - op. cit., vol I, p. 316.

Cristian Ionescu, Constitutia Romaniei. Legea de revizuire comentata si adnotata, cu dezbateri parlamentare, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p. 190.

Cu privire la problema sferei de interventie a acestui tip de ordonante, a se vedea Corneliu Liviu Popescu, Domeniile de reglementare care nu pot face obiectul ordonantelor de urgenta ale Guvernului, in revista Dreptul nr.4/2006, p. 72 si urm. In acest studiu, autorul ajunge la concluzii care au starnit reactii contrarii in literatura de specialitate, cum ar fi aceea ca orice afectare, orice intrventie, sub orice forma si oricat de limitata asupra regimului juridic al unei institutii fundamentale a statului intra in conflict cu prevederile art. 115 alin. (6), fiind astfel neconstitutionala. Aceasta opinie, care si in cocneptia naostra este exagerata, este contrazisa printr-un studiu al profesorului Ion Deleanu - Unele observatii cu privire la constitutioanlitatea ordonantelor de urgenta, in Curierul Judiciar nr. 6/2006, p. 50-56.

Acest articol prevede urmatoarele: “Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”. A se vedea si Cristian Ionescu, Legea de revizuire a Constitutiei comentata, op. cit., p. 191.

ION BRAD- Inadmisibilitatea promovarii prin Ordonanta de urgenta a unor prevederi din cuprinsul proiectelor de lege adoptate prin angajarea raspunderii Guvernului, in Revista „Dreptul” nr. 7/2006, p. 100.

ION BRAD- Inadmisibilitatea promovarii prin Ordonanta de urgenta a unor prevederi din cuprinsul proiectelor de lege adoptate prin angajarea raspunderii Guvernului, in Revista „Dreptul” nr. 7/2006, p. 105.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1228
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site