CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE

GHID

intocmit in baza materialelor realizate de echipele judetelor
ALBA, SIBIU si BOTOSANI

PARTEA I:

C.D.I. - SCURT ISTORIC

Necesitatea implementarii C.D.I. in Romania (scurt istoric al C.D.I. in Franta)

Proiectul bilateral "Educatia pentru informatie in mediul rural defavorizat": prezentare generala

Strategia documentara a M.E.C. in urmatorii cinci ani

PARTEA A II-A:

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA C.D.I.

Misiunile actorilor implicati: M.E.C., inspectorate scolare, casa corpului didactic, directori de scoli, profesori documentaristi

Amenajarea spatiului C.D.I.

Echipamentul C.D.I.

Fondul documentar al C.D.I.

PARTEA A III-A:

C.D.I. - ACTIVITATI SPECIFICE

Utilizarea programata a C.D.I.

Utilizarea libera a C.D.I.

C.D.I. si actul de lectura

C.D.I. in comunitate

PARTEA A IV-A:

DEZBATERE NATIONALA ASUPRA:

R.O.F.

Statutul profesorului documentarist

Fisa postului profesorului documentarist

Fisa de evaluare a C.D.I., a profesorului documentarist, a directorului, a echipei pedagogice

ANEXE

Centrul de Documentare si Informare in Franta

Incepand cu 1969, in Franta a fost pusa in practica o politica de dezvoltare a serviciilor de documentare si informare.

S-a creat reteaua CNDP (centrul national de documentatie pedagogica) cu CRDP (centre regionale de documentatie pedagogica) si CDDP (centre departamentale de documentatie pedagogica). Acestea din urma se regasesc in sistemul educativ romanesc la nivelul Casei Corpului Didactic.

Din 1972, s-au inscris in caietul de sarcini necesar la construirea unei scoli si parametri CDI.

Din 1974, directivele ministeriale stipulau obligativitatea autoritatilor locale de a amenaja in scoli CDI.

In 1991, toate liceele de profil general si tehnic, aproximativ o treime din liceele profesionale si trei sferturi din scolile generale erau echipate cu un CDI. In plus reteaua CNDP a oferit si ofera sprijin permanent fiecarui cadru didactic, fiecarui responsabil din sistemul educativ, in domeniul politicilor documentare.

2. Proiectului bilateral "Educatia pentru informatie in mediul rural defavorizat": prezentare generala

In toamna anului 1998, Ministerul Educatiei Nationale a elaborat 'Programul de relansare a invatamantului rural', program aprobat de Guvernul Romaniei in ianuarie 1999. Scopul declarat al programului era de a asigura 'egalitatea sanselor la invatatura pentru elevii din mediul rural, prin asigurarea unei educatii de calitate, intr-un mediu favorabil invatarii.' Programul urma sa fie realizat pe baza contributiilor financiare guvernamentale, ale autoritatilor locale si pe baza unui imprumut proiectat de 400 milioane dolari contractat cu Banca Mondiala.

In directa legatura cu acest program, prin Ordinul M.E.N. Nr.5135/22.12.1999, se stabileau reperele Proiectului bilateral roman-francez de promovare a centrelor rurale de documentare, informare si de formare a personalului didactic, proiect desfasurat de Ministerul Educatiei Nationale in colaborare cu Serviciul de Cooperare si Actiune Culturala din cadrul Ambasadei Frantei. Acest proiect avea sa primeasca denumirea 'Educatia pentru informatie in mediul rural defavorizat' si avea sa se desfasoare in cinci judete pilot nominalizate de M.E.N.: Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Maramures si Sibiu. Unitatile scolare cuprinse in acest proiect sau fost urmatoarele:

Pe langa aceste unitati scolare mai sunt cuprinse ca si centre de resurse Inspectoratele Scolare Judetene si Casele Corpului Didactic din fiecare judet mai sus mentionat.

Proiectul 'Educatia pentru informatie in mediul rural defavorizat' prin implementarea centrelor de documentare si informare in scoli isi propune urmatoarele obiective:

1. promovarea unei pedagogii inovante, care dinamizeaza si modernizeaza parcursurile pedagogice traditionale, transformand atitudinea fata de invatare;

2. dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de invatare in general;

3. favorizarea muncii in echipa;

4. asigurarea accesului liber la informatie si cultura a tuturor tinerilor si a membrilor comunitatii locale; stapanirea tehnicilor de informare si comunicare in invatamant (TICE);

5. formarea cetateanului constient si autonom, adaptat la lumea actuala prin intermediul vietii scolare;

6. egalitatea sanselor elevilor din mediul rural si urban.

Au avut loc stagii de formare a cadrelor si a documentaristilor din judetele pilot, stagii organizate in tara la Alba Iulia, Sibiu, Botosani, Bistrita, Baia Mare si in Franta la Reims, Chalons-en-Champagne si Poitiers.

In decembrie 2001 a avut loc o evaluare a centrelor de documentare si informare din institutiile pilot, evaluare in urma careia au fost nominalizate persoanele care vor face parte din echipa de formatori nationali.

Prin Ordinul M.E.C. nr.3248/01.03.2002 referitor la extinderea colaborarii dintre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Serviciul de Cooperare si Actiune Culturala din cadrul Ambasadei Frantei la Bucuresti in ceea ce priveste promovarea centrelor de documentare si informare, precum si formarea continua a personalului didactic, de conducere, indrumare si control si a personalului din centrele de documentare si informare, s-a stabilit cooptarea in noua etapa a proiectului a inca 3 unitati scolare din fiecare judet pilot si a inca l4 unitati scolare din 7 judete: Constanta, Vaslui, Buzau, Olt, Hunedoara, Bacau si Suceava.

Ordinul MEC nr.3328/08.03.2002 precizeaza dreptul Caselor Corpului Didactic de a infiinta, in mediu rural si urban, centre de documentare si informare in unitati de invatamant care au un minim de dotare, spatii corespunzatoare si post de bibliotecar normat prin statul de functii.

O serie de stagii de formare a formatorilor nationali, a personalului de conducere, indrumare si control si a personalului din centrele de documentare si informare din unitatile de invatamant nou intrate in proiect vor avea loc potrivit Calendarului activitatilor pentru anul 2002, convenit intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Serviciul de Cooperare si Actiune Culturala din cadrul Ambasadei Frantei la Bucuresti.

3. Necesitatea implementarii centrelor de documentare si informare in Romania

Pentru a scoate in evidenta necesitatea implementarii centrelor de documentare si informare in scolile din Romania se impune o comparatie intre biblioteca scolara si centrul de documentare si informare, intre bibliotecar si documentarist , tinand cont:

de existenta bibliotecilor scolare, ca punct de plecare in demersul implementarii dorite;

de diferentele evidente dintre cele doua unitati, in favoarea centrului de documentare si informare, ceea ce justifica implementarea .

Biblioteca scolara este o colectie de documente (carti, reviste, ziare, materiale audiovizuale, alte suporturi informationale), cu caracter enciclopedic, adecvate nivelului si profilului unitatii de invatamant in care functioneaza biblioteca scolara; ea are personal special afectat pentru achizitionarea, prelucrarea, organizarea si valorificarea fondurilor de publicatii si a celorlalte categorii de documente. (Ordin 6566/17.06.1994, Art.1)

Centrul de documentare si informare este un centru de resurse pluridisciplinare ce pune la dispozitia elevilor, cadrelor didactice si a comunitatii informatii pe suporturi diferite (fond de carte, reviste, casete audio si video, CD ROM-uri, calculatoare conectate la Internet, echipament de multiplicare, consumabile), desfasoara activitati pedagogice (initiere in cercetarea documentara) si pune in practica proiecte de animatie culturala. Centrul de documentare si informare ofera elevilor structuri si resurse documentare si umane ce vor contribui la o mai buna insertie scolara prin realizarea urmatoarelor obiective:

favorizarea gustului pentru lectura;

dobandirea cunostintelor, a abilitatilor transferabile si a metodelor de lucru diversificate;

initierea elevilor in manuirea instrumentului de lucru informatic si in interogarea bancilor de date;

deschiderea scolii spre mediul inconjurator.

Centrul de documentare si informare este deservit de un documentarist (profesor-documentarist sau bibliotecar-documentarist).

Bibliotecii scolare ii revin urmatoarele sarcini:

a) sa participe la pregatirea elevilor pentru procesul instructiv-educativ, la formarea unei temeinice culturi generale, a unei bune pregatiri profesionale si de specialitate ale acestora;

b) sa contribuie la intelegerea de catre elevi a rolului si importantei informatiei in lumea contemporana, la insusirea de catre acestia a metodelor si tehnicilor de munca intelectuala, ajutandu-i pentru un studiu individual eficient si initiindu-i in cercetarea documentara;

c) sa sprijine personalul didactic al scolii in imbunatatirea calitatii procesului de invatamant, asigurand publicatii de referinta, de informare curenta, de pedagogie, psihologie, lucrari privitoare la continutul diferitelor discipline predate in scoala si la metodica predarii acestora;

d) sa dezvolte sentimentul responsabilitatii la elevi, deprinzandu-i cu buna pastrare a publicatiilor pe care le primesc in sala de lectura sau le imprumuta acasa. (Ordin 6566/17.06.1994, Art.7)

Centrul de documentare si informare are urmatoarele sarcini (misiuni):

a) asigurarea unui fond documentar sau sa permita elevului construirea autonoma sau asistata a propriei cunoasteri si a propriilor deprinderi;

b) facilitarea invatarii prin initierea elevilor in tehnicile de cercetare documentara;

c) furnizarea de informatii referitoare la unitatea scolara si relationarea cu potentiali parteneri exteriori sistemului educativ;

d) incitarea la inovatie pedagogica si stimulare intelectuala.

Centrul de documentare si informare indeplineste urmatoarele functii (functii ce devin pe deplin inteligibile exclusiv din perspectiva misiunilor pe care CDI-ul le are ca parte integranta a unitatii scolare):

a) tehnica (gestiune documente; bibliografii; intocmire fise; cercetare, exploatare si elaborare a unei documentatii; audiovizual; multiplicare; sisteme electronice de comunicare)

b) de primire (elevi, cadre didactice, membrii ai comunitatii)

c) de informare generala

d) de relationare cu parteneri exteriori unitatii scolare

e) de incitare pentru lectura de placere

f) de informare scolara si profesionala

g) de animare

h) pedagogica, constand in initierea sistematica in tehnicile de cercetare documentara.

Bibliotecii i se asigura in incinta scolii, de regula, la parter, un spatiu corespunzator pentru buna organizare si conservare a fondului documentar, precum si pentru activitatea cu cititorii, respectiv cel putin doua incaperi alaturate, una (sau mai multe) servind la depozitarea suporturilor informationale (carti, reviste, discuri, benzi audio si video, discuri etc.), iar cealalta, ca sala de lectura. (Ordin 6566/17.06.1994, Art.10).

Spatiul Centrului de documentare si informare va fi amenajat astfel incat sa se asigure existenta unor zone distincte, a caror existenta se deduce din functiile si misiunile CDI-ului si a caror dimensiune depinde de numarul de elevi din unitatea scolara.

Bibliotecarul scolar are urmatoarele sarcini:

a) organizeaza activitatea bibliotecii si asigura functionarea acesteia potrivit normelor legale si in cadrul orarului stabilit de conducerea unitatii scolare;

b) organizeaza colectiile bibliotecii potrivit normelor biblioteconomice;

c) se ingrijeste de completarea judicioasa a colectiilor de publicatii, tinand seama de cerintele carora trebuie sa le raspunda biblioteca scolara;

d) foloseste imprumutul interbibliotecar pentru a procura cititorilor lucrarile pe care biblioteca scolii nu le poseda;

e) asigura pastrarea si securitatea fondurilor de publicatii, cu respectarea conditiilor de raspundere gestionara prevazute de legislatia in vigoare;

f) verifica periodic fondurile de publicatii ale bibliotecii si ia masuri de reconditionare si legare a cartilor sau, dupa caz, propune casarea publicatiilor, aparatelor si echipamentelor perimate din punct de vedere fizic sau stiintific;

g) tine la zi documentele de evidenta a fondurilor de publicatii si a activitatilor de biblioteca si asigura instrumentele de informare necesare orientarii rapide in colectiile bibliotecii;

h) elaboreaza planul de activitati, darea de seama anuala si situatiile statistice ale bibliotecii;

i) raspunde operativ si eficient cerintelor de lectura si de informare documentara ale cititorilor; pune la dispozitia acestora in sala de lectura a bibliotecii publicatiile solicitate; asigura imprumutul publicatiilor la domiciliu in conformitate cu dispozitiile prezentului regulament si urmareste restituirea la timp a cartilor imprumutate;

j) desfasoara, atat singur, cat si in colaborare cu cadrele didactice, activitatea de popularizare a colectiilor bibliotecii, punand la dispozitia cititorilor liste de titluri ale publicatiilor recent intrate in biblioteca, bibliografii si organizand vitrine, standuri, expozitii si prezentari de carti, precum si reuniuni, seri literare etc.;

k) intreprinde, in colaborare cu colectivul de sprijin al bibliotecii si cu intregul personal didactic, actiuni de initiere a elevilor in tehnicile biblioteconomice, bibliografice si de studiu;

l) ii deprinde pe elevi cu folosirea cataloagelor, consultarea lucrarilor de referinta, selectarea publicatiilor necesare pentru lucrari scrise, activitati in cercurile scolare, examene, concursuri, olimpiade;

m) indruma lectura elevilor, in colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit cerintelor procesului de invatamant si tinand seama de particularitatile psihopedagogice si de varsta, de pregatirea, aspiratiile si interesele individuale ale elevilor;

n) isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin participarea la cursurile si intalnirile de specialitate organizate de forurile tutelare, precum si prin schimburi de experienta si prin studiu individual;

o) foloseste in toate lucrarile legate de tehnica de biblioteca si de activitatea cu cititorii, reglementarile in vigoare, fiind obligat sa ia cunostinta de acestea si sa le aplice. (Ordin 6566/17.06.1994, Art.13).

Documentaristul are urmatoarele sarcini/misiuni:

a) gestioneaza resursele documentare ale CDI-ului;

b) contribuie la realizarea unei pedagogii documentare;

c) favorizeaza accesul la cultura si informatie;

d) organizeaza functionarea CDI-ului.

Toate aceste misiuni sunt prezentate in detaliu in proiectul Statutului documentaristului.

Modul in care educarea prin intermediul informatiei poate fi realizat il prezentam in tabelul sintetic de mai jos:

In desfasurarea activitatii centrelor de documentare si informare sunt implicate doua categorii de actori:

a) Interni: directori, cadre didactice, documentarist, elevi, parinti;

b) Externi: Inspectoratul Scolar Judetean, Consiliul Judetean, Casa Corpului Didactic, comunitatea locala, mass-media, muzee, biblioteci, asociatii profesioanle, fundatii etc.

1. Organizarea spatiului

CDI trebuie sa reprezinte pentru elev o veritabila mediateca educativa, un spatiu cultural bogat, functional, primitor si convivial.

Spatiul de primire suficient de mare pentru a permite integrarea materialului informatic de imprumut, precum si munca obisnuita a documentaristului; biroul de imprumut trebuie sa fie asezat in apropierea intrarii si sa ofere o buna vizibilitate a ansamblului CDI.

(foto 1: CDI -Lic."A.Muresanu" Bistrita).

Spatiul pentru activitati in echipa

(foto 2.1: CDI- Tg. Lapus)

(foto 2.2:CDI-Seica Mare)

Acest spatiu poate fi o anexa a salii de documentare, permitand elevilor sa lucreze pe grupe fara a-si deranja colegii; un spatiu asemanator poate fi rezervat consultarii documentelor audio-vizuale.

Spatiul de consultare a lucrarilor documentare: este organizat de asa maniera incat sa-i permita utilizatorului sa repereze usor diferitele domenii (cu ajutorul florii documentarelor si a etichetelor de semnalare afisate deasupra fiecarei etajere).

(foto 3.1- CDI- Colegiul National "Horea, Closca si Crisan" Alba Iulia)

Spatiul lecturii de placere (lucrari de fictiune: romane, poezii, povesti, benzi desenate.); se va acorda o atentie deosebita amenajarii acestui spatiu pentru a face din el un "colt de lectura" primitor si confortabil

(foto 4: CDI- Lic."A.Muresanu" Bistrita)

( foto 5: CDI- Sc.Gen. "Iuliu Maniu" Vintu de Jos)

Spatiul consacrat presei: trebuie sa dispuna de un mobilier special (suporturi inclinate si alveolare).

(foto 6: CDI- Roman)

Spatiul de afisaj si expozitii poate fi amenajat atat in interiorul, cat si in exteriorul CDI: sala profesorala, intrare in CDI, intrare in institutie .), in functie de natura informatiei si publicul vizat.

Spatiul multimedia: in afara posturilor informatice acest spatiu poate sa dispuna de o cabina audio-vizuala (3 elevi maxim) si de un loc destinat vizionarii.

(foto7: CDI-Seica Mare)

(foto8: CDI - Ungureni)

Spatiul pentru orientare scolara si profesionala trebuie sa aiba suporturi speciale si functionale, un spatiu de afisaj al noutatilor, informatiilor cu privire la viata scolara, concursuri, precum si de o masa de consultare.

Spatiul pentru multiplicare destinat realizarii de copii ale diferitelor documente trebuie sa fie prevazut cu un bun sistem de ventilatie.

2. Echipamentul CDI

Mobilierul CDI trebuie sa fie diferit de cel al salilor de clasa, agreabil, confortabil si solid.. In afara mobilierului clasic de biblioteca(etajere, suporturi pentru periodice, fisiere.) sunt necesare: mese de lucru, mese speciale pentru posturile informatice, fotolii pentru spatiul lecturii de destindere,panouri de afisaj.

Echipamentul informatic presupune existenta unui post pentru documentarist si a mai multor posturi pentru elevi. Pentru consultarea suporturilor audio-vizuale se va achizitiona aparatura necesara: televizor, video, boxe, radio-casetofon. Se impune, de asemenea, existenta unui copiator si a unei imprimante.

Materialele decorative si de semnalare vor fi in culori vii, informatiile vor fi clare si pertinente.

O atentie speciala se va acorda iluminarii si asigurarii securitatii CDI.

3. Fondul documentar al CDI

CDI este, inainte de toate, un loc al incitarii la lectura. Din acest motiv, el trebuie sa dispuna de un fond suficient de bogat si diversificat: lucrari de fictiune, documentare, dictionare, enciclopedii, pe toate tipurile de suporturi: carti, periodice, suporturi electronice. Nu trebuie uitat ca CDI nu are vocatie patrimoniala si ca fondul sau este destinat prioritar elevilor, deci centrat pe programele scolare.

Documentele nou intrate in fondul documentar parcurg urmatoarele etape ale circuitului documentar: verificare calitativa si cantitativa, stampilare, colationare, cotare, inregistrare (registru de inventar/ordinator), catalogare, indexare, amplasare la raft.

Instrumentul de baza care faciliteaza accesul publicului la depistarea rapida a informatiei este catalogul, fie el traditional, pe fise , fie informatizat. Centrele de Documentare si Informare pilot au fost dotate cu programul BCDI 2 College-Lycee care permite gestionarea si prelucrarea informatizata a fondului si a imprumuturilor.

In afara cataloagelor, popularizarea fondului documentar si a activitatii CDI se realizeaza prin:

Expozitii tematice

Panouri de afisaj

Liste de noutati

Revista presei

Bibliografii pe discipline

Lista noutatilor WEB

Buletine informative

CDI-ul ofera elevilor, si mai ales celor care sunt in dificultate, structuri si resurse documentare si umane care contribuie la o mai buna 'insertie' scolara prin realizarea urmatoarelor obiective:

favorizarea/dezvoltarea gustului pentru lectura;

dobandirea de cunostinte si deprinderi transferabile, precum si de metode de lucru diversificate;

initierea elevilor in domeniul utilitarelor pentru calculator si a bancilor de date;

realizarea unei deschideri a scolii catre mediul inconjurator.

In functie de nevoile fiecarui elev, acestia frecventeaza in mod diferit CDI-ul.

Utilizarea CDI-ului sub forma programata

Prezentarea locului si a resurselor de catre documentarist la inceputul anului scolar.

Activitati de initiere in cercetare documentara

Capacitatea de a se informa, de a tria si analiza informatiile este indispensabila intr-o societate actuala si face parte dintre cunostintele pe care elevul trebuie sa le utilizeze.

Pentru a fi eficace si a fi resimtita de catre elevi ca si o contributie esentiala la formarea lor scolara si personala, cercetarea documentara trebuie:

- sa fie integrata in proiectul unitatii scolare;

- sa fie adaptata la nivelul elevilor ;

- sa fie elaborata de documentarist in colaborare cu profesorul/profesorii;

- sa tina cont de continutul fiecarei discipline;

sa evite formularile prea vagi sau prea extinse la nivelul fiecarui subiect tratat.

Cercetarea documentara presupune parcurgerea urmatoarelor secvente:

Secventa 1:

- scoaterea la suprafata a cunostintele rudimentare si partiale referitoare la subiect si reprezentarile sarcinii ce trebuie indeplinite;

- definirea obiectivelor cercetarii;

- formularea cercetarii in termeni operationali;

- cautarea de documente cu ajutorul unor instrumente adecvate: fisiere manuale sau informatizate;

selectionarea documentelor pertinente.

Secventa 2:

- exploatarea si restituirea informatiei sub forme diverse;

- luarea de notite;

- comprimarea unui text (rezumatul);

- organizarea datelor (planuri, scheme);

- pregatirea unei prezentari, a unui document audio sau video;

- realizarea unui afis;

- utilizarea noilor tehnologii - programe utilitare de cercetare documentara, dictionare elctronice printre altele - este un element de motivare si deci de o mai buna reusita pentru elevii aflati in dificultate. De altfel, acestea permit o cercetare individuala adaptata la nivele heterogene.

Utilizarea libera a Centrului de Documentare si Informare

Atunci cand elevii nu au cursuri, ei pot utiliza CDI-ul:

- pentru a a imprumuta sau returna o carte;

- pentru a citi in liniste (romane, benzi desenate, periodice);

- pentru a consulta si exploata resursele documentare(pe suport clasic sau multimedia) ale CDI-ului inaintea pregatirii unei lucrari individuale sau colective;

- pentru a consulta lucrarile de referinta - dictionare, enciclopedii, atlase- pe care nu le gasesc in biblioteca personala;

Centrul de Documentare si Informare si actul de lectura

CDI-ul este un loc privilegiat care suscita si dezvolta practici de lectura diversificate:

Este un spatiu de lectura la indemana , cu acces gratuit si unde:

documentele sunt destul de variate pentru a raspunde obiectivelor multiple ale lecturii - pentru a se informa, pentru a comunica, pentru a intelege, pentru a se destinde - si asteptarilor diverse ale tinerilor.

documentaristul pune la dispozitia elevilor competentele sale, mai ales in domeniul literaturii pentru tineret si amenajeaza convenabil coltul de lectura.

Unii nu vor cunoaste niciodata placerea de a citi, dar toti au nevoie sa stie sa citeasca.

Secvente de invatare continuate cu lectura se pot desfasura in CDI. Ele utilizeaza metode traditionale (manuale, fisiere) si programe de calculator specializate pentru ameliorarea lecturii silentioase, pentru dezvoltarea unor comportamentede lectori.

Dar nu este suficient sa se amelioreze tehnicile de lectura; trebuie, in paralel, create situatii motivante..

Este in sarcina documentaristului si a echipei educative angajate in practicile de lectura de a gasi si a imagina, in functie de context si de proiectele pedagogice, formele de incitare la lectura cele mai convenabile.

Sporirea eficacitatii C.D.I. si (re)descoperirea gustului pentru lectura se pot realiza prin:

Implicarea elevilor in:

- gestionarea imprumuturilor;

- gestionarea si completarea fondului documentar ;

-cercetarea cataloagelor editorilor, in presa, anchete privind librariile, bibliotecile etc.;

Organizarea de activitati culturale:

- expunerea noilor aparitii, a premiilor literare;

- prezentarea unei colectii, alegerea unor carti dupa o tema in raport cu actualitatea sau cu un proiect in lucru;

- participarea la campanii nationale sau regionale, la actiuni locale privind favorizarea lecturii;

- propunerea de vizite, saloane si manifestari consacrate cartii;

cunoasterea modului de realizare a unei carti

Dezvoltarea parteneriatelor:

- cu bibliotecile municipale, bibliotecile centrale (judetene), cu asociatiile culturale;

- cu librariile;

-cu alte unitati scolare;

Descoperirea altor locuri pentru lectura, decat CDI-ul:

biblioteci diverse, mici librarii de cartier; asemanari si deosebiri; sisteme de clasificare; carti expuse pe rafturi, organizarea raioanelor intr-o librarie mare.

Initierea si promovarea unor activitati pedagogice si culturale precum:

Clubul de lectura ce functioneaza cu elevi voluntari, in afara orelor de curs; el poate fi animat de elevi sau de adulti care pot sa prezinte diferite publicatii in maniera emisiunilor literare ale televiziunii sau sa ia forma unor dezbateri asupra unei carti sau teme;

Lectura intrerupta:

- in timpul unei sedinte de lectura, documentaristul citeste un capitol si intrerupe lectura in momentul in care actiunea devine palpitanta;

intalniri cu realizatorii unei carti: autori, ilustratori, machetatori.

Pentru cei mai tineri si pentru elevii de origine straina documentaristul poate institui o "ora a povestilor"; prin utilizarea povestilor tarilor din care provin elevii se realizeaza valorificarea culturii si diversificarea instrumentelor de invatare a limbii; se poate apela la participarea eventuala a povestitorilor profesionisti si muzicienilor.

Schimbul de carti intre elevii unei clase, vizitarea altor scoli, corespondenta intre elevii unor scoli diferite, infratirea dintre scoli.

Concursurile de lectura:

doua sau mai multe clase se confrunta intr-un joc de intrebari elaborate de elevi, plecand de la liste comune de carti.

Proiectul Statutului documentaristului

Fisa postului profesorului documentarist

Ghidul de evaluare a C.D.I.

Planificarea activitatilor C.D.I.

Regulament de functionare a C.D.I. + pliant C.D.I.

Fise ale unor activitati C.D.I.(proiect interdisciplinar, concurs de lectura)

Proiect C.D.I.

Texte oficiale: OMEC nr.3248/01.03.2002 si OMEC nr.3328/08.03.2002

STATUTUL PROFESORULUI DOCUMENTARIST

PROIECT

Functia de profesor documentarist este exercitata de:

a) Cadre didactice retribuite cu norma intreaga, cu jumatate de norma, cumul, plata cu ora.

b) Profesori documentaristi- bibliotecari retribuiti cu norma intreaga sau cu jumatate de norma.

c) Profesori documentaristi retribuiti cu norma intreaga sau cu jumatate de norma. Norma didactica a profesorului documentarist va fi de 18 ore saptamanal repartizate dupa cum urmeaza: 3 ore de activitati in colaborare cu alti profesori, 3-5 ore pentru activitati de initiere in cercetarea documentara a elevilor, 3 ore pentru documentare in afara scolii, 7-9 ore de gestionare a fondului, de prelucrare a colectiilor, de creare a instrumentelor de informare, de pregatire a activitatilor de animatie.

Incadrarea personalului pentru C.D.I., cu norma intrega, cu jumatate de norma, cumul, plata cu ora se face in functie de normativele stabilite de M.E.C.

Profesorul documentarist face parte din categoria personal didactic. Toate prevederile Legii invatamantului nr.84/1995, ale Statutului personalului didactic aprobat prin legea nr. 128/1997 si ale Contractului colectiv de munca unic la nivel de ramura-invatamant sunt valabile si in cazul profesorului documentarist. Se vor completa in mod corespunzator in Statutul personalului didactic articolele 5 litera 'c', cu functia 'profesor documentarist', 7- conditii pentru ocuparea functiilor didactice punctele 'd' si 'e' cu: 'daca a urmat un stagiu de formare in tehnicile documentare si activitatile specifice C.D.I., cursuri universitare sau postuniversitare de profil' si 107, paragraful 4 cu "profesorilor documentaristi din mediul rural, care au domiciliul stabil in mediul urban, li se vor deconta toate deplasarile de la domiciliu la unitatea scolara in care functioneaza ca profesor documentarist".

Incadrarea in functia de profesor documentarist se face prin concurs in conditiile prevazute de lege.

Profesorul documentarist are urmatoarele misiuni:

MISIUNEA 1: ASIGURA PUNEREA IN APLICARE A UNEI PEDAGOGII DOCUMENTARE

Profesorul documentarist asigura initierea si formarea elevilor in cercetarea documentara; in mod progresiv de la inceputul si pana la sfarsitul perioadei de scolarizare, elevul trebuie sa devina autonom in:

a repera resursele C. D. I.;

a defini un obiectiv de cercetare si a identifica acele cuvinte cheie care convin obiectivului stabilit;

a utiliza diferitele instrumente de cautare a informatiei, atat cele traditionale, cat si cele modene;

a selectiona documentele pertinenente in functie de obiectivele urmarite;

a intelege informatiile continute intr-un document fie el scris, sonor sau vizual;

a lua notite si a rezuma aceste informatii;

a organiza logic informatiile adunate pentru comunicarea lor finala intr-o anumita forma indicata de profesor (fisa de lectura, referat, dosar, expozitie, afis s.a.).

Activitatile de initiere si formare a elevilor in cercetarea documentara se vor desfasura in functie de posibilitatile materiale ale C.D.I. si conform unor strategii stabilite in colaborare cu echipele pedagogice (plaje orare, grupuri de elevi, durata ciclului de formare); se va avea in vedere includerea orelor de C.D.I. in programul elevilor.

Profesorul documentarist asigura initierea si formarea echipelor pedagogice in vederea utilizarii in mod regulat a resurselor C.D.I. si a integrarii lor in activitatile didactice curente pentru completarea informatiilor oferite de manualele scolare. Profesorul documentarist va mobiliza parteneri pentru realizarea obiectivelor educationale si se va forma permanent in diferitele domenii ale activitatii sale pentru a deveni persoana-resursa in unitatea de invatamant. El este cel care asigura transmiterea informatiei venita de la toate forurile superioare (examene, programe, manuale), anunta profesorii si elevii in legatura cu organizarea diferitelor activitati atat la nivelul scolii cat si al comunitatii locale, face cunoscute rezultatele obtinute de elevii scolii la nivelul comunitatii locale prin organizarea de expozitii, simpozioane etc.

Profesorul documentarist este asociat activitatii echipelor pedagogice in mod special la punerea in practica a unor proiecte transdisciplinare. Prin organizarea si viata sa interna, C.D.I. trebuie sa reprezinte un mod de intalnire a diferitilor membri ai comunitatii scolare, al schimbului de idei, un spatiu pe care elevii sa-1 frecventeze fie pentru a se documenta, fie pentru a se destinde. Fondul documentar va fi bogat si diversificat spre a putea raspunde nevoilor de informare si curiozitatii utilizatorilor.

Pentru a veni in ajutorul elevilor care intampina dificultati de invatare profesorul documentarist organizeaza in colaborare cu profesorii de specialitate activitati de recuperare adaptate problemelor pe care cadrul didactic le-a intampinat. Se va avea in vedere punerea la dispozitia elevilor a documentatiei si a instrumentelelor necesare realizarii activitatilor individuale sau colective, organizarea de vizite si intalniri cu diferite personalitati, elaborarea unor dosare documentare, pregatirea unor expozitii.

Profesorul documentarist poate participa, cu titlul consultativ, la reuniunile consiliului de administratie al institutiei scolare atunci cand pe ordinea de zi figureaza subiecte care vizeaza CDI, (repartizarea bugetului, amenajarea CDI, proiecte pedagogice care implica CDI. etc.)

MISIUNEA 2: FAVORIZEAZA ACCESUL LA CULTURA SI INFORMATIE

Profesorul documentarist favorizeaza prin activitatea sa accesul la cultura si informatie precum si deschiderea instututiei scolare spre exterior.

Sub autoritatea directorului institutiei profesorul documentarist poate initia anumite actiuni de promovare a institutiei scolare pe plan local, regional, national si chiar international.

El stabileste contacte cu alte institutii, precum si cu parintii elevilor in vederea unui schimb de informatii si de experienta, pentru realizarea unor proiecte comune si a unor retele de parteneri.

Profesorul documentarist studiaza si exploateaza informatiile din presa scrisa locala sau regionala din radio si televiziune si le pune la dispozitia utilizatorilor pentru a le trezi interesul si a le facilita intelegerea si interpretarea faptelor, evenimentelor si problemelor. Cauta cat mai multe informatii culturale, economice, tehnologice, profesionale, de divertisment din zona si le ofera elevilor si cadrelor didactice.

MISIUNEA 3: GESTIONEAZA RESURSELE DOCUMENTARE

Profesorul documentarist este gestionarul CDI. In aceasta calitate el:

asigura completarea judicioasa a fondului documentar (achizitii, abonamente, donatii, schimb, transfer) in conformitate cu programele scolare si nevoile de lectura ale utilizatorilor;

tine la zi documentele de evidenta a fondurilor de publicatii si a activitatilor CDI. si asigura instrumentele de informare necesare orientarii in colectiile CDI;

asigura imprumutul publicatiilor la domiciliu si consultarea lor la sala de lectura, in conformitate cu prevederile C.D.I. si urmareste restituirea la timp a documentelor imprumutate;

verifica periodic fondurile de publicatii si ia masuri de reconditionare si legare a cartilor sau, dupa caz, propune casarea publicatiilor, aparatelor si echipamentelor perimate din punct de vedere fizic sau stiintific;

asigura pastrarea si securitatea fondurilor de publicatii cu respecterea conditiilor de raspundere gestionara prevazute de legislatia in vigoare;

organizeaza colectiile CDI potrivit normelor biblioteconomice;

foloseste in toate lucrarile legate de tehnica documentara si de activitatea cu cititorii reglementarile in vigoare, fiind obligat sa ia cunostinta de acestea si sa le aplice;

organizeaza actiuni de popularizare a colectiilor CDI.

MISIUNEA 4: ASIGURA ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CDI

Profesorul documentarist asigura organizarea si functionarea CDI astfel incat acesta sa fie un loc privilegiat in liceu, un pol al vietii educative si al inovatiei pedagogice, avand drept obiective;

cresterea responsabilitatii elevilor in activitatea de dobandire a cunostintelor, mai ales prin munca independenta;

familiarizarea elevilor cu tehnicile de lucru specifice muncii de documentere si muncii in echipa;

schimbarea relatiei pedagogice profesor-elev;

deschiderea invatamantului catre viata reala, lumea modema, europeana;

dezvoltarea spiritului de initiativa al elevilor;

realizarea unei alte ambiante de studiu, deschisa, diferita de cea oferita de clasa traditionala.

Profesorul documentarist este cel care concepe proiectul CDI si regulamentul intern de organizare si functionare a CDI in conformitate cu proiectul unitatii scolare si regulamentul de ordine interioara al acesteia; propune orarul de functionare a CDI, realizeaza planningul activitatilor derulate in CDI, redacteaza raportul de activitate anual precum si situatiile statistice ale CDI.

4. Numirea, transferarea si eliberarea din functie a profesorului documentarist se fac, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, de catre directorul unitatii scolare care are personalitate juridica si de catre inspectorul scolar sau de catre institutia coordonatoare in subordinea careia se afla unitatea scolara care nu are personalitate juridica.

Formarea continua a profesorilor documentaristi se realizeaza prin studiul individual, cursuri de perfectionare, consfatuiri, schimburi de experienta, organizate in cadrul CCD de catre inspectoratele scolare sau universitati.Profesorii implicati in faza de pilotare a proiectului 'EDUCATIE PENTRU INFORMATIE IN MEDIUL RURAL DEFAVORIZAT. COMPONENTA IMPLEMENTAREA CENTRELOR DE DOCUMENTARE SI INFORMARE SI FORMAREA DOCUMENTARISTILOR", vor fi implicati pe masura extinderii proiectului, in formarea personalului pentru viitoarele CDI. In acest scop, MEC si inspectoratele scolare prevad anual in buget sumele necesare acestor actiuni.

Inspectoratele scolare si directorii unitatilor de invatamant urmaresc participarea profesorilor documentaristi la actiunile de instruire si perfectionare prevazute la articolul 5 din prezentul statut, raspunderea acestora fiind acceeasi ca si in cazul perfectionarii cadrelor didactice.Pana la institutionalizarea functiei didactice de profesor documentarist cadrele didactice implicate in actiunea de implementare a CDI. vor putea sustine examenele de definitivat si respectiv gradul II si I in specialitatea dobandita prin diploma.

Prezentul proiect de statut a fost elaborat pe baza propunerilor judetelor pilot:Bistrita-Nasaud, Botosani, Maramures, Sibiu si Alba .

ALBA IULIA, 25 mai 2001

SPECIALITATEA:

POSTUL PE CARE IL OCUPA:

COMPARTIMENTUL:

INCADRARE:

CERINTE SPECIFICE POSTULUI:

NORMA DIDACTICA

ALBA IULIA

25 MAI 2001

ROMANIA

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Proiectul Educatia pentru informatie in medii rurale defavorizate 

ANEXA 4

GHID DE EVALUARE PENTRU CDI

(Schita)

I. Evaluarea documentaristului

A.    CARIERA

Nume

Prenume

Studii

Grad didactic obtinut in anul cu media

Forma de incadrare din anul

B.     FORMAREA

Stagii urmate in cursul ultimilor trei ani

Formator

Profesor metodist

Nivelul de cunoastere a noilor tehnologii de informare si documentare

C.     COMPETENTE TEHNICE

Stapanirea sistemului de catalogare

Intocmirea de dosare tematice, mape, rezumate

Cunoasterea si exploatarea programului (softului) BCDI

D.    INFORMATICA DOCUMENTARA

Gradul de cunoastere a softului educational

Cunoasterea retelelor CDI si CCD

E.     APLICAREA SI PROMOVAREA POLITICILOR DOCUMENTARE

Implicarea in munca de echipa

Implicarea in actiuni culturale

F.       COMPETENTELE PEDAGOGICE

II. Evaluarea localului CDI

A.    PROGRAMUL DE FUNCTIONARE

Orarul

Total ore/saptamana

Accesul in CDI si al altor persoane decat elevi

B.     SPATIUL

Stare

Functionalitate

Grad de uzura

Sali anexe specializate

C.     ECHIPAMENTE

Mobilierul : calitate, aranjare

Materialul expozitional

Mijloace audiovizuale

Calculatoare

Conectare/utilizare Internet

D.    FONDUL DOCUMENTAR

Lucrari documentare

Literatura pentru copii

Beletristica

Documentatie stiintifica conforma cu cerintele curriculumului scolar pentru fiecare disciplina din planul de invatamant

Periodice : numar de abonamente ; conditii de acces si stocaj

E.     MANUALE SCOLARE

Numar si mod de folosire

Modalitati de gestionare

F. CDI SI PROIECTUL SCOLII

ACTIVITATI PEDAGOGICE IN C.D.I. UNGURENI

- 2002

COLEGIUL NATIONAL "HOREA, CLOSCA SI CRISAN"

ALBA IULIA

CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE

REGULAMENTUL C.D.I. 2001-2001

Acces

Centrul de Documentare si Informare (CDI) functioneaza dupa urmatorul program:

LUNI:    11-16

MARTI: 11-13; 14-16

MIERCURI: 11-16

JOI: 11-16

VINERI: 9-10

Intre orele 14-16 publicatiile pot fi imprumutate numai in regim de SALA DE

LECTURA.

Nu este permis accesul in CDI in absenta unuia dintre responsabilii CDI.

In timpul vacantelor scolare CDI este inchis.

Un planning de ocupare a CDI pe clase/grupe de elevi poate fi consultat la panoul de informare de la intrarea in CDI, precum si la cel din sala profesorala.

Situatiile exceptionale in care CDI este inchis vor fi semnalate la aceleasi panouri de informare.

Planificarea activitatilor didactice desfasurate in CDI se realizeaza cu minim 24 de ore inainte de desfasurarea lor propriu-zisa prin anuntarea responsabililor CDI si completarea planningului din sala profesorala.

Centrul de Documentare si Informare este deschis tuturor categoriilor de public. Au drept de imprumut si prioritate in utilizarea spatiului si a resurselor CDI elevii si angajatii Colegiului National "Horea, Closca si Crisan" .

Comportamentul in CDI

Intrarea in CDI se face in liniste si fara bagaje. Acestea vor fi depuse in spatiul special amenajat la intrarea in CDI.

La CDI se vine, in primul rand, pentru a face o lucrare sau o cercetare care necesita utilizarea documentelor (dictionare, enciclopedii, materiale audio-vizuale, lucrari documentare); in al doilea rand , se vine pentru a se destinde citind (lucrari de fictiune, articole de jurnal.), ascultand muzica, vizionand un film. CDI este , de asemenea, spatiul organizarii unor expozitii, concursuri, intalniri cu personalitati ale vietii culturale.

Pentru utilizarea in bune conditii a resurselor CDI este recomandabila parcurgerea unei sedinte de initiere in cercetarea documentara. Planificarea acestor activitati se realizeaza in colaborare cu echipele pedagogice, in limita spatiului si a orarului CDI.

Nu se consulta CD-ROM-uri sau dischete personale.

CDI nu este nici sala de discutii, nici sala de mese. Nu se bea, nu se mananca si se vorbeste in soapta spre a nu-i deranja pe ceilalti utilizatori.

Materialul pus la dispozitie trebuie respectat. Orice deteriorare atrage dupa sine aplicarea de sanctiuni.

Elevii nu sunt autorizati sa opreasca sau sa puna in functiune aparatele existente in CDI (televizor, video, casetofon, ordinator).

Dupa consultarea unui document, acesta trebuie repus corect la locul sau. Daca se intampina dificultati la reordonarea documentelor consultate se solicita ajutorul profesorului documentarist. A nu se uita ca un document prost plasat este un document pierdut.

La terminarea activitatilor, mesele de lucru raman curate si scaunele sunt corect asezate la locul lor.

Utilizarea ordinatorului si a Internetului la CDI se realizeaza cu respectarea obligatorie a urmatoarelor reguli:

accesul la ordinatorul pe care este instalata baza de date a CDI este permis doar sub supravegherea responsabilului CDI;

consultarea Internetului se face sub responsabilitatea unui cadru didactic;

se interzice modificarea configuratiei sistemului, a fisierelor etc;

nu se deschid, modifica sau sterg fisierele altcuiva;

pentru a se evita virusii informatici nu se utilizeaza dischete venind din exterior;

nu sunt permise jocurile;

nu se incaraca ecranul sau discheta si nici nu se editeaza documente cu caracter rasist, extremist sau pornografic;

nu se imprima fara acordul profesorului documentarist;

in cazul unor probleme tehnice, se avertizeaza fara intarziere responsabilul CDI.

Consultarea si imprumutul documentelor

Accesul la resursele CDI este supus acceptarii si deci semnarii unui angajament scris al utilizatorului.

Inscrierea cititorilor si gestionarea imprumuturilor se realizeaza in sistem automatizat. Toate operatiunile se efectueaza de catre profesorul documentarist.

Documentele necesare la inscriere sunt urmatoarele:

buletin de identitate

carnet de elev/student

legitimatie de serviciu.

Se pot imprumuta maxim 3 (trei) documente.

Durata imprumutului pentru lucrarile de fictiune este de 14 zile, cu posibilitatea prelungirii cu inca 7 zile a perioadei de imprumut.

Lucrarile documentare, lucrarile existente intr-un singur exemplar si publicatiile periodice se imprumuta pentru o perioada de 7 zile, casetele audio si cele video pentru o perioada de 3 zile, fara drept de prelungire a imprumutului.

Sunt excluse de la imprumut (se consulta la CDI) urmatoarele categorii de documente:

lucrari de referinta (dictionare, enciclopedii, atlase.)

dischete, diapozitive, harti

CD, CD-ROM

dosare documentare.

Intarzieri. Deteriorari

Pentru publicatiile nerestituite de catre elevi la data prevazuta se vor emite INSTIINTARI DE RESTITUIRE, transmise elevilor si parintilor prin intermediul profesorilor diriginti. Celorlalte categorii de cititori, instiintarile le sunt trimise la domiciliu. Dupa doua instiintari de restituire, publicatia este considerata pierduta si se imputa utilizatorului urmand procedura legala.

In cazul deteriorarii unei publicatii, utilizatorul va plati o amenda stabilita in functie de gravitatea daunei si importanta publicatiei care a suferit-o.

Utilizatorului caruia i s-au imputat publicatii sau i s-au perceput amenzi i se va interzice accesul la CDI pe perioada limitata sau nelimitata.

Ordonarea documentelor in C.D.I.

Lucrarile de fictiune sunt ordonate pe genuri si alfabetic.

Documentarele sunt ordonate pe domenii, conform Clasificarii Zecimale Universale (CZU), iar in cadrul domeniului alfabetic.

Documentele audio-vizuale sunt ordonate in functie de suport, pe domenii (conform CZU) si alfabetic.

Periodicele sunt ordonate pe titluri si cronologic.

Dosarele documentare sunt ordonate pe domenii si alfabetic.

Manualele scolare sunt ordonate pe discipline si ani de studiu.

PROIECTUL  APA IN TOATE FORMELE SALE 

OBIECTIVE GENERALE

* descoperirea importantei cantitative si a localizarii unuia dintre elementele planetei noastre ;

* abordarea notiunii de circuit ;

* sa stie sa organizeze un circuit ;

* sa observe schimbarile de stare ;

* sa fie sensibil la calitatea unui element vital ;

* sa dobandeasca o abordare sensibila si estetica a apei.

DURATA PROIECTULUI

Tot anul

MODALITATI SI FORME DE ACTIVITATE

Studii documentare, anchete, interviuri, expuneri orale sau in scris, expozitii. Lucru individual, pe perechi sau pe grupe.

INTERDISCIPLINARITATEA PROIECTULUI

STIINTE

Circuitul apei in natura

Obiective: Sa cunoasca circuitul apei in natura.

Construirea notiunilor si vocabular specific :

* sa stie ca apa in toate starile sale (solida, lichida, gazoasa) participa la circuitul apei ;

* sa cunoasca si sa descrie circuitul apei ;

* sa stie ca circuitul apei depinde de clima, de relief, de natura solului ( si ca, in consecinta, este foarte fragil) ;

* sa stie ca, pe Pamant, cantitatea de apa ramane aceeasi, dar este inegal repartizata ;

* sa fie constient ca o buna cunoastere a circuitului apei in natura si o stapanire a sa sunt necesare pentru pastrarea calitatii apei;

*sa stie ca Pamantul este singura planeta din sistemul solar ce poseda apa in stare lichida ;

Vocabular : circuitul apei, evaporare, condensare, precipitatii, infiltratii, panza freatica, mare si ocean.

Competente

* sa analizeze un document fotografic, un grafic si o schema. Sa stie sa culeaga informatii.

* sa fie capabil sa identifice cauzele si consecintele unui fenomen : seceta, de exemplu.

* sa formuleze propozitii pentru o mai buna descriere a circuitului apei in natura, tinand cont de exigenta pastrarii calitatii apei.

Suport

* imagine ce prezinta cele trei stari de agregare ale apei.

* imagini cu fenomene climatice ce implica apa : ploaie, ninsoare, inundatie, seceta etc.

* imagini ce prezinta catastofe legate de variatii cantitative ale apei din natura.

Apa in localitatea noastra

Obiective

* o mai buna cunoastere a localitatii de resedinta ;

* sa inteleaga modul in care apa ajunge la robinete ;

* sa devina constienti ca e vorba de un parcurs amplu si ca necesita interventiile unui personal calificat ;

* sa fabrice obiecte tehnice simple : un filtru simplu de apa, o fantana .

Competente notionale

* sa cunoasca circuitul apei potabile ;

* sa cunoasca principiul de aductiune (captare, tratamentul apei, depozitare, distrubutie), sa citeasca si sa inteleaga schema de aductiune a localitatii ;

* sa cunoasca meseriile legate de apa ;

* sa stie cum este folosita apa in comun.

Vocabular : captare, pompare, tratarea apei, bazin si castel de apa,canalizare, conducte.

Suport : documente obtinute de la Regia de Apa, schema de adunctiune a apei, planul unui castel de apa.

Calitatea apei (in legatura cu educatia civica : protectia mediului)

Obiective :

* a se arata ca omul, prin activitatea sa, influenteaza calitatea apei si ca aceasta are consecinte asupra sanatatii sale.

* responsabilizarea fiecaruia referitor la protectia mediului.

* constientizarea faptului ca apa este un element vital si ca ea trebuie economisita.

Construirea notiunilor si vocabular specific

* sa distinga apa pura si pe cea sanatoasa ;

* sa identifice consecintele poluarii apei asupra sanatatii fiintelor vii ;

* sa identifice actiunile pozitive si negative ale omului asupra mediului.

Vocabular : poluare, produse toxice, mediu, epurare, tratarea apei.

Competente

* sa analizeze relatiile dintre fiintele vii si mediu ;

* sa identifice consecintele pe termen scurt si lung ale comportamentelor umane asupra mediului.

* sa devina constienti de responsabilitatea fiecaruia din societate ;

* sa prezinte in scris rezultatul unei anchete sau a unor lecturi in domeniu.

Suport

Texte si imagini ce prezinta cauzele si consecintele poluarii apei, dar, mai ales, sa identifice solutii de conservare a mediului (discurs despre afisele publicitare, despre ambalaje etc.).

GEOGRAFIE

Obiective : sa descopere importanta cantitativa si localizarea apei pe planeta, in Romania, in propria localitate

Competente notionale si vocabular.

Apa in lume

* sa cunoasca si sa situeze oceanele pe glob si sa stie ca ocupa aproape 3/4 din suprafata Terrei,

* sa stie ca apa nu este egal repartizata pa glob (zone ploioase, zone aride) si ca acest element permite explicarea repartitiei oamenilor pe Terra ;

* sa inteleaga cauzele si consecintele lipsei de apa in cazul unor tari in curs de dezvoltare ;

* sa poata interpreta harta precipitatiilor pe glob;

* sa cunoasca marile fluvii ale lumii si sa le situeze pe harta ;

* sa fie capabili sa asocieze fluviile si zonele climatice.

* sa descrie lucrarile de amenajare a fluviilor

Apa in Romania

* sa inteleaga ce este un fluviu ;

* sa numeasca si sa situeze fluviile si raurile din Romania ;

* sa studieze relatiile pe care le intretine omul cu raurile si fluviile (delta) ;

* sa cunoasca si sa stie sa descrie diferitele tipuri de peisaje de litoral (elemente naturale, amenajari si echiopamente).

Apa in localitatea noastra

* sa localizeze raurilesau paraurile din localitate ;

* sa deosebeasca sursele naturale de apa de cele artificiale ;

* o mai buna cunoastere a localitatii

MATEMATICA

* sa se abordeze notiunea de volum plecandu-se de la notiunea de consum mediu de apa pe cap de familie ;

* conceperea si rezolvarea de probleme plecandu-se de la datele cuprinse in factura de apa a unei familii ;

* sa interpreteze grafice diferite.

LIMBA SI COMUNICARE

* sa citeasca diferite documente referitoare la apa (poezie, texte stiintifice, harti, fotografii, planuri etc.)

* sa realizeze o ancheta referitoare la apa din localitate, in vederea realizarii unei expozitii ;

* realizarea de afise ;

* utilizarea editoarelor de text (Word) pentru inregistrarea in scris a unor date;

* scrierea de poezii avand ca tema apa.

ISTORIE

* sa devina constient ca istoria omului este legata de cea a cuceririi apei (apa la romani, apa in evul mediu etc.) ;

* sa inteleaga evolutia  drumului apei  pe parcursul secolelor in Romania si sa faca legatura cu situatia actuala a tarilor in curs de dezvoltare.

ARTE PLASTICE

* lucru asupra culorilor si a reprezentarii grafice a apei ;

* studierea reprezentarilor apri in pictura (Nasterea lui Venus de Boticelli ; Podurile lui Monet si Sisley, Aivazowski etc.)

MUZICA

* sa se audieze piese muzicale evocatoare : Marea de Debussy, Muzica apelor de Handel, Pastravul de Schubert etc.

(Material prelucrat de CCD Sibiu)

PROGRAM HOREA, CLOSCA SI CRISAN

Titlul proiectului: Tinar educat - Adult sanatos

Locul desfasurarii: Alba Iulia, Colegiul National Horea, Closca si Crisan

Coordonatori:

Colegiul National Horea, Closca si Crisan Alba Iulia

Directia de Sanatate Publica - Serviciul de Promovare a Sanatatii

Parteneri:

Prefectura Alba

Consiliul Judetean Alba

Arhiepiscopia Ortodoxa Alba

Inspectoratul Scolar Judetean

Primaria Alba Iulia

Inspectoratul Judetean de Politie

Directia Judeteana de Tineret si Sport

Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica

Cabinet Planificare Familiala

Asociatia "Sprijiniti Copiii"

Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala - filiala Alba

Organizatii ale elevilordin cadrul Colegiului National "Horea, Closca si Crisan" - Consiliul elevilor

-Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei-Centrul local Axente Sever

-Asociatia "Horea, Closca si Crisan"

Durata: 12 luni

Grup tinta: elevi, parinti, profesori

STRATEGIA PROIECTULUI

A.    Identificarea nevoilor tinerilor prin aplicarea de chestionare. Informarea si educarea tinerilor asupra problemelor legate de comportamentele si stilurile de viata care le pot afecta sanatatea, precum si dezvoltarea la elevi, parinti si profesori a unor abilitati de a face fata problemelor cu care se confrunta tinerii si pentru a imbunatatii comunicarea profesor-elev, parinte-elev, profesor-parinte.

B.     Imbunatatirea mediului social din scoala si comunitate astfel incat tinerii sa se simta sprijiniti si valorizati.

C.     Diseminarea programului.

SCOPUL

Pregatirea tinerilor pentru a deveni adulti responsabili si sanatosi prin promovarea sentimentului responsabilitatii pentru sanatatea individului, a familiei si a comunitatii

OBIECTIVELE

Formarea unui parteneriat social care sa asigure un cadru organizat de actiune pentru responsabilizarea parintilor, cadrelor didactice si a elevilor in legatura cu rolul si importanta educatiei pentru sanatate

Formarea unui numar de 16 promotori din randul elevilor, profesorilor si parintilor in problematica drogurilor si comunicarii riscului, intr-un curs de 3 zile desfasurat la sediul CN "HCC".

Formarea unui numar de 16 promotori din randul elevilor, profesorilor si parintilor in problematica sanatatii reproducerii si comunicare, intr-un curs de 3 zile desfasurat la sediul CN "HCC".

Formarea unui numar de 16 promotori din randul elevilor, profesorilor si parintilor in problematica sanatatii mentale si emotionale, intr-un curs de 3 zile desfasurat la sediul CN "HCC".

Cresterea pana la 80% a nivelului de cunostinte precum si dezvoltarea unor abilitati privind adoptarea unui stil de viata sanatos la 1200 de tineri de la Colegiul National Horea, Closca si Crisan, prin ore de educatie pentru sanatate desfasurate in cadrul orelor de dirigentie realizate prin intermediul promotorilor, pe parcursul unui an scolar.

Implicarea elevilor din cadrul Colegiului National Horea, Closca si Crisan in activitati comunitare de promovare a sanatatii(voluntariat)

ACTIVITATI

Obiectiv 1 - activitati

1. Elaborarea unui plan de lucru
2. Contactarea partenerilor
3. Stabilirea responsabilitatilor fiecaruia dintre parteneri
4. Identificarea problemelor cu care se confrunta tinerii, prin aplicarea de chestionare la toti elevii
5. Identificarea disponibilitatii si posibilitatilor cu care unii parinti pot contribui la realizarea programului
6. Selectia elevilor, profesorilor si parintilor ce vor participa la cursurile de formare si orele de educatie pentru sanatate din scoala
7. Stabilirea unui orar de lucru care sa faciliteze buna desfasurare a proiectului
8. Analiza rezultatelor
9. Raport final

Obiectiv 2 - activitati

Alcatuirea planului de lucru

Contactarea partenerilor

Selectia formatorilor

Elaborarea curriculumului pentru cursul de initiere

Selectia participantilor la cursul de formare

Pretestarea cunostintelor participantilor

Desfasurarea propriu-zisa a cursului

Temele abordate vor fi:

Definirea starii de sanatate

Comunicarea

Scala valorica

Prevenirea fumatului

Prevenirea consumului de alcool

Prevenirea consumului de droguri

Stima de sine si puterea anturajului

Tehnicile de comunicare utilizate in formare:

Ice-bracker, brainstorming, listare, lucrul pe grupuri mici(alcatuite din raportor, lider de discutii, secretar), intrebari-raspunsuri, repetitie, sumarizare, clarificare, consolidare, jocuri de rol, scenarii, demonstratii practice, "pro-contra", vizionare casete etc.

8. Posttestarea participantilor la curs
9. Analiza rezultatelor
10. Follow-up
11. Raport final

Obiectiv 3 - activitati

Alcatuirea planului de lucru

Contactarea partenerilor

Selectia formatorilor

Elaborarea curriculumului pentru cursul de initiere

Selectia participantilor la cursul de formare

Pretestarea cunostintelor participantilor

Desfasurarea propriu-zisa a cursului

Temele ce vor fi abordate:

Definirea conceptului de sanatatea reproducerii

Sexualitatea - parte integranta a fiecarei persoane

Luarea deciziilor

Adevaruri si mituri despre sexualitate

Anatomia organelor genitale feminine si masculine

Notiuni de igiena personala

Conceptie si graviditate

Contraceptia.

Boli cu transmitere sexuala

HIV/SIDA

Dragoste si contact sexual: Sunt ele legate intre ele?

Sa spui "Da" - Sa spui "Nu"

Comportament sexual responsabil

Tehnicile de comunicare utilizate in formare:

Ice-bracker, brainstorming, listare, lucrul pe grupuri mici(alcatuite din raportor, lider de discutii, secretar), intrebari-raspunsuri, repetitie, sumarizare, clarificare, consolidare, jocuri de rol, scenarii, demonstratii practice, "pro-contra", vizionare casete etc.

Posttestarea participantilor la curs

Analiza rezultatelor

Follow-up

Raport final

Obiectiv 4 - activitati

Alcatuirea planului de lucru

Contactarea partenerilor

Selectia formatorilor

Elaborarea curriculumului pentru cursul de initiere

Selectia participantilor la cursul de formare

Pretestarea cunostintelor participantilor

7. Desfasurarea propriu-zisa a cursului

Temele ce vor fi abordate sunt:

Dezvoltarea respectului de sine

Comunicarea eficienta si raspunsurile eficiente

Stresul, sursele de stres si tehnici de a face fata situatiilor stresante

Probleme legate de comunicarea elev-elev, elev-profesor, copil-parinte

Conflicte si modalitati de a face fata situatiilor conflictuale

Tulburari de comportament. Agresivitatea

Depresia. Suicidul.

Tehnicile de comunicare utilizate in formare:

Ice-bracker, brainstorming, listare, lucrul pe grupuri mici(alcatuite din raportor, lider de discutii, secretar), intrebari-raspunsuri, repetitie, sumarizare, clarificare, consolidare, jocuri de rol, scenarii, demonstratii practice, "pro-contra", vizionare casete etc.

8. Posttestarea participantilor la curs
9. Analiza rezultatelor
10. Follow-up
11. Raport final

Obiectiv 5 - activitati

Alcatuirea planului de lucru

Pretestarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor elevilor, profesorilor si parintilor in legatura cu problemele legate de sanatate

Informarea si educarea elevilor, profesorilor si parintilor prin intermediul orelor de educatie pentru sanatate desfasurate de promotori la orele de dirigentie si lectorate cu parintii.

Dezvoltarea unor deprinderi de a face problemelor cu care se confrunta tinerii prin seminarii si ateliere de lucru.

Posttestarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor elevilor, profesorilor si parintilor in legatura cu problemele legate de sanatate

Analiza rezultatelor

Raport final

Obiectiv 6 - activitati

Constituirea grupului de voluntari

Elaborarea, pretestarea si distribuirea materialelor promotionale

Participarea activa a voluntarilor la actiuni de promovare a sanatatii cu ocazia Zilelor Mondiale din Calendarul Sanatatii.

Raport final

MODUL - SANATATEA MENTALA

Scopul este imbunatatirea sanatatii mentale si emotionale in comunitatea scolara

Obiective:

1. Formarea unui numar de 16 promotori, elevi, profesori si parinti in problematica sanatatii mentale si emotionale
2. Desfasurarea de ore de educatie pentru sanatate pe tema specifica de catre promotori pe durata unui an scolar
3. Implicarea unui numar de voluntari in actiuni de voluntariat ce au ca scop sprijinirea si valorizarea grupurilor la risc (tineri, varstnici, persoane cu handicap, categorii sociale defavorizate etc)

Rezultate scontate:

dezvoltarea respectului de sine la grupul tinta

responsabilizarea in luarea deciziilor

imbunatatirea relatiei elev, profesor, parinte prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, de a asculta si a raspunde eficient, de a raspunde in cazul unui refuz si de a face o cerere

identificarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme, precum si gasirea unor modalitati eficiente de depasire a lor

dezvoltarea abilitatilor de a face fata stresului

dezvoltarea abilitatilor de a amana mania, de a-si controla eventualele raspunsuri agresive

formarea unei gandiri pozitive

identificarea unor categorii sociale la risc, a problemelor cu care se confrunta acestia si imbunatatirea mediului social astfel incat sa se simta sprijiniti si valorizati

MODULELE PROIECTULUI:

Incepand cu anul scolar 2001-2002 in liceul nostru se va desfasura un program de educatie pentru sanatate. Acesta se va desfasura pe trei module structurate in felul urmator:

Modul I

1. Definirea starii de sanatate
2. Comunicarea
3. Scala valorica
4. Prevenirea fumatului
5. Prevenirea consumului de alcool
6. Prevenirea consumului de droguri
7. Stima de sine si puterea anturajului

Modul II

1. Definirea conceptului de sanatatea reproducerii
2. Sexualitatea - parte integranta a fiecarei persoane
3. Luarea deciziilor
4. Adevaruri si mituri despre sexualitate
5. Anatomia organelor genitale feminine si masculine
6. Notiuni de igiena personala
7. Conceptie si graviditate
8. Contraceptia.
9. Boli cu transmitere sexuala
10. HIV/SIDA
11. Dragoste si contact sexual: Sunt ele legate intre ele?
12. Sa spui "Da" - Sa spui "Nu"
13. Comportament sexual responsabil

Modul III

1. Anxietatea si panica. Invatarea unor deprinderi de a face fata unor situatii dificile
2. Tulburari sexuale
3. Tulburari ale comportamentului alimentar: anorexia si bulimia
4. Teama de angajare in relatii apropiate cu ceilalti
5. Sa invatam sa fim fericiti in relatia de cuplu
6. Depresia. Suicidul.
7. Tulburarile de personalitate

In vederea eficientizarii acestui program va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Ordonati modulele prezentate in functie de temele pe care preferati sa le discutati mai intai

2. Daca exista alte subiecte care v-ar interesa va rugam sa le notati pentru a fi adaugate celorlalte notate mai sus.

JUSTIFICAREA PROIECTULUI

Copiii si tinerii sunt elementul fundamental pentru viitorulnoii Europe. In consecinta acestora trebuie sa li se ofere conditii propice pentru a-si realiza potentialul de a deveni adulti sanatosi, educati, care sa fie dotati cu energia, aptitudinile si sentimetul responsabilitatii atat de necesare pentru viitorul lor sanatos. Acest proiect este o initiativa dedicata acestui deziderat.

Pentru atingerea obiectivelor acestui proiect s-a pornit de la identificarea nevoilor si problemelor cu care se confrunta tinerii pe baza unui chestionar.

Acest chestionar a fost aplicat pe un esantion de 902 elevi, din care:

50 elevi cu varste cuprinse intre 13 - 14 ani

197 elevi cu varste cuprinse intre 15 - 16 ani

176 elevi cu varste cuprinse intre 16 - 17 ani

269 elevi cu varste cuprinse intre 17 - 18 ani

211 elevi cu varste cuprinse intre 18 - 20 ani

Analiza rezultatelor a aratat ca :

89% din respondenti au definit bine conceptul de sanatate mentala;

61% din respondenti au recunoscut ca s-au confruntat cu o problema care le-a afectat linistea sufleteasca.Categoriile de probleme identificate au fost:

probleme personale: sentimentale, legate de neincrederea in sine, lipsa de comunicare;

probleme de familie: neintelegeri cu parintii, conflicte intre generatii, deces in familie, divort, dificultati materiale;

probleme cu scoala: lipsa de comunicare elev-profesor, suprasolicitare scolara;

probleme cu prietenii: certuri, excluderi din grup, influenta negativa a anturajului, agresivitate;

stres

altele: probleme legate de tutun, alcool, droguri, sexualitate

Dintre acestia 33% au avut probleme personale, 33% au avut probleme de familie, cu scoala 17%, cu prietenii 11%, 4% stres si 2% altele.

Persoanele cu care ar prefera sa discute tinerii despre problemele lor:

Prieteni - 40%

Parinti - 33%

Diriginte - 4%

Profesor - 2%

Preot - 6%

Nimeni - 3%

Profesor consilier - 6%

Alte persoane - 6%

4. Atunci cand au fost intrebati cu ce probleme se confrunta un tanar de varsta lor elevii au identificat urmatoarele:

Probleme personale - 31% din elevi

Probleme de familie - 20% din elevi

Probleme legate de scoala - 11% din elevi

Probleme cu prietenii - 10% din elevi

Stres - 7% din elevi

Altele - 21% din elevi

Temele pe care tinerii ar dori sa le discute in cadrul orelor de dirigentie sunt urmatoarele:

Stres - 20%

Depresie - 14%

Conflicte - 15%

Probleme legate de comunicare - 17%

Agresivitate - 12%

Tulburari ale comportamentului alimentar - 6%

Sinucidere - 13%

Altele - 3%

Parintii si comunitatea scolara au un rol vital in dezvoltarea unor tinerii sanatosi si responsabili. Lucrand in parteneriat scolile, parintii, ONG-urile si autoritatile locale reprezinta o forta puternica pentru schimbarile pozitive. In acelasi mod, tinerii insisi pot sa devina cetateni activi in comunitatile in care traiesc. Impreuna, scoala si comunitatea vor avea un impact pozitiv in crearea unui mediu care sa sustina si sa valorizeze tanarul.

Echipa de proiect (modulul: "Sanatate mentala")

Badau Georgeta (profesor documentarist H.C.C)

Arghius Magnolia (D.S.P)

Simona Anca (C.J.A.P.P)

Avram Ioana (O.N.C.R)

Draghiciu Elena (O.N.C.R)

Bucurel Bogdan (O.N.C.R)

Muntean Catalin (O.N.C.R)

COLEGIUL NATIONAL "HOREA, CLOSCA SI CRISAN"

ALBA IULIA

An scolar 2001-2002

TITLUL ACTIUNII: CONCURS DE LECTURA

PUBLIC VIZAT: elevi ai claselor a IX-a, a X-a si a XI-a

PERSONAL DIDACTIC ANGAJAT IN ACTIUNE: Catedra de Limba franceza + Catedra de Limba romana + Catedra de Arte plastice

SCOPUL ACTIUNII: Ameliorarea rezultatelor scolare (Maitrise de la langue francaise)

TIPUL ACTIUNII: noua/relansata/modificata

OBIECTIVELE ACTIUNII: - lectura (lectura unor lucrari fundamentale ale literaturii franceze)

- redactarea unor chestionare sub forma ludica

- accesul la informatia culturala

DESCRIEREA ACTIUNII: Actiunea debuteaza la inceputul lunii februarie prin alegerea de catre profesorii responsabili ai CDI a unui numar de 2 romane pentru fiecare an de studiu. Prin intermediul profesorilor de limba franceza si literatura universala le sunt communicate elevilor conditiile de inscriere si etapele actiunii. In colaborare cu profesorii de desen se va organiza un concurs de afise pentru promovarea actiunii. In perioada martie- mai concurentii vor citi romanele propuse (romane existente la CDI) si vor constitui echipele la nivelul fiecarei clase participante. In aceeasi perioada vor avea loc la CDI intalniri intre echipe, lectura unor fragmente din operele propuse, proiectarea unor filme inspirate de autorii sau operele in concurs. La sfarsitul lunii mai va avea loc concursul intre echipele diferitelor clase si desemnarea celor doua finaliste (fiecare echipa va elabora propriul sau chestionar pentru echipa adversa). Intrecerea finala va avea loc in prima decada a lunii iunie.

EVALUAREA ACTIUNII: Profesorii de limba franceza vor evalua pertinenta intrebarilor formulate si interesul pe care actiunea l-a starnit in cadrul grupului de elevi. Impresiile participantilor si ale spectatorilor vor fi consemnate in jurnalul concursului si vor putea constitui un instrument pretios in cazul relansarii si, eventual, extinderii actiunii la nivel local/judetean.

COLEGIUL NATIONAL "HOREA, CLOSCA SI CRISAN"

ALBA IULIA

CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE

CONCURS DE LECTURA

(CALENDARUL DIFERITELOR ETAPE ALE CONCURSULUI)

Februarie: Cautarea si selectionarea celor 6 lucrari de catre documentaristi

Lansarea oficiala a concursului

Martie: Lansarea concursului de afise

Lectura unor fragmente din romanele alese(in timpul cursurilor de franceza sau literatura universala)

Inscrierea candidatilor

Completarea chestionarelor de preselectie; 3 elevi din fiecare clasa vor fi retinuti pentru probele urmatoare.

Proiectarea unui film la CDI ("Albert Camus-Un combat contre l'absurde" +"Jean de Florette")

Aprilie-mai: Lectura integrala a romanelor si intalniri periodice intre candidati, la CDI.

Prima proba: fiecare echipa elaboreaza un chestionar pentru adversar; sunt desemnate cele doua echipe castigatoare pentru fiecare nivel de varsta.

Alegerea si premierea afisului pentru concursul de lectura

Iunie: Proba finala si acordarea premiilor

LISTA ROMANELOR PROPUSE PENTRU CONCURSUL DE LECTURA

Clasa a IX-a: Antoine de Saint-Exupery: Le Petit Prince

Michel Tournier: Vendredi ou la vie sauvage

Clasa a X-a: Marcel Pagnol: Jean de Florette

Alain Fournier: Le Grand Meaulnes

Clasa a XI-a: Albert Camus: La Peste

Honore de Balzac: Eugenie Grandet

ELEMENTE OBLIGATORII:

Numele unitatii scolare: Colegiul National "Horea, Closca si Crisan" Alba Iulia

Tipul actiunii: Concurs de lectura

Titlul concursului: "Invitation a la lecture"

Nivel: Clasele a IX-a, a X-a si a XI-a

Perioada: februarie - iunie 2002

Format: A3