Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Functia publica administrativa - Consideratii generale

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Functia publica administrativa - Consideratii generale

Conceptul de functie publica este in stransa corelatie cu notiunile de putere publica, autoritate publica sau organ public, serviciu public si interes public. Orice societate organizata in stat se bazeaza pe prerogativele puterii publice, in vederea satisfacerii intereselor generale, publice ale societatii.




In consecinta organizarea statala reflecta necesitatile ce trebuie satisfacute in cadrul sistemului social iar valorile pe care le realizeaza autoritatea statala sunt valori politice, stabilite potrivit specificului organizarii societatii. Aceste valori privesc satisfacerea trebuintelor de interes general, intr-un regim de putere publica, pe baza prerogativelor constitutionale care fac sa prevaleze interesul public fata de cel privat.

Serviciile publice, indiferent de natura sau forma de organizare, realizeaza activitati proprii potrivit competentei lor stabilita prin lege. Competenta unui serviciu public este strans legata de functia indeplinita in cadrul organizarii statale.

Odata cu diversificarea functiilor statului modern apare necesitatea infiintarii de noi servicii publice. Prin activitatea de legiferare Parlamentul reglementeaza in mod uniform relatiile sociale dintre membrii societatii. Serviciul public judiciar alcatuit din sistemul instantelor judecatoresti solutioneaza litigiile care apar intre membrii societatii si aplica sanctiunile legale celor care incalca legea.

Pentru satisfacerea intereselor generale de aparare a ordinii publice si a securitatii statului, de asigurare a trebuintelor de instruire, cultura si sanatate a populatiei precum si pentru asigurarea conditiilor materiale de viata ale cetatenilor au fost create si organizate serviciile publice administrative care isi desfasoara activitatea, intr-un regim de putere publica, pentru organizarea executarii si executarea in concret a legilor.

Fiecare autoritate publica sau serviciu public realizeaza in domeniul lor de activitate, atributele de putere ale statului prin personalul repartizat pe diferite structuri, compartimente functionale, pe criterii profesionale, pe linii ierarhice si pe functii. Prin urmare corespunzator functiilor fundamentale ale statului, functia publica statala se realizeaza pe categorii de functii publice, intre care exista atat asemanari, cat si deosebiri. Bunaoara toate categoriile de functii publice se bazeaza pe prerogativele de putere publica si se deosebesc prin specificul activitatilor pe care le realizeaza.

Conform dispozitiilor constitutionale, in exercitarea mandatului lor, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului iar statutul functionarilor publici se stabileste prin lege organica. Legea privind statutul functionarilor publici se aplica tuturor functionarilor publici inclusiv celor care au statute proprii, aprobate prin legi speciale, in masura in care acestea nu dispun altfel, reprezentand dreptul comun in aceasta materie.

Potrivit legii pot beneficia de statute speciale functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor servicii publice:

structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei; b)structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale; c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ; d)serviciile diplomatice si consulare; e)autoritatea vamala; f) politia si alte structuri ale Ministerului de Interne; g) alte servicii publice stabilite prin lege.

Statul judecatorilor si procurorilor este stabilit prin Constitutie si Legea privind statutul magistratilor iar statutul cadrelor didactice si statutul persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica este reglementat prin legi speciale.

Corespunzator naturii activitatii desfasurate, functia publica statala poate fi de demnitate publica, functie publica administrativa sau executiva si functie publica jurisdictionala.

Notiunea de functie publica este utilizata pentru a caracteriza personalul autoritatilor si institutiilor publice, mai ales in raport cu salariatii din sectorul privat si a evidentia regimul juridic diferit aplicabil functiei publice. Bunaoara agentul unei persoane sau salariatul unui organism de drept privat, nu are calitatea de functionar public, chiar daca serviciul public incredintat acestor persoane private este de natura administrativa si agentul sau salariatul participa direct la executia sa.



Studiul functiei publice presupune analizarea notiunii de functionar public, prin evidentierea regimului juridic referitor la metodele de recrutare a personalului, la modul de desfasurare a activitatii acestuia si la drepturile si obligatiile specifice. Acest regim juridic care determina existenta functionarilor publici este specific functiei publice statale fiind derogatoriu de la dreptul care reglementeaza relatiile de munca din sectorul privat.

Persoanele fizice care ocupa in conditiile legii functiile publice in vederea realizarii atributiilor unui serviciu public administrativ al statului, judetului, orasului sau comunei se numesc functionari publici administrativi si primesc pentru activitatea desfasurata un salariu lunar, in conditiile legii iar persoanele care ocupa functii de demnitate publica au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie lunara[3].

Deosebirea dintre salariul de baza al functionarilor publici administrativi si indemnizatia lunara a demnitarilor consta in aceea ca celor remunerati cu indemnizatie lunara, nu li se cuvin sporuri si/sau adaosuri la aceasta indemnizatie.

Functia publica jurisdictionala este realizata de o categorie distincta de personal, in raport cu salariatii, functionarii publici administrativi si demnitarii publici, care poarta denumirea de magistrati. Magistratii judecatori si procurori sunt numiti in functie de Presedintele Romaniei iar judecatorii sunt inamovibili, in timp ce procurorii se bucura de stabilitate in functie. Pentru activitatea desfasurata magistratii primesc o indemnizatie lunara cu anumite sporuri.

La realizarea functiei jurisdictionale mai concura magistrati asistenti de la Curtea Suprema de Justitie si magistrati consultanti, pentru solutionarea litigiilor specifice dreptului muncii, care participa la deliberari cu vot consultativ, insa acestia nu beneficiaza de inamovibilitate fiind numiti si eliberati din functie de catre ministrul justitiei.

Judecatorii Curtii Constitutionale si cei ai Curtii de Conturi precum si procurorii acesteia din urma sunt asimilati magistratilor, indeplinind o functie publica jurisdictionala.

Legea actuala de organizare judecatoreasca si a Curtii Supreme de Justitie, nu precizeaza expres natura juridica a raportului de munca al magistratului, cu instantele judecatoresti sau parchetele cu personalitate juridica la care isi desfasoara activitatea. In consecinta atat in legislatie, cat si in doctrina, natura juridica a functiei publice jurisdictionale este controversata.



Legea 188/1999, Publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr.600 din 8 decembrie 1999, modificata prin Legea 161/2003, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.279 din 21 aprilie 2003

In prezent statutul magistratilor este stabilit prin Legea de organizare judecatoreasca si prin legea de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Legea nr. 154/1998, Publicata in Monitorul Oficial Partea I nr.26 din 16 iulie 1998






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 900
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site