CONCEPTUL DE MANAGEMENT PUBLIC

Managementul public a aparut ca stiinta in secolul al XVII-lea in Austria si Germania, la inceput ca stiinta a administrarii finantelor publice.

Este cunoscut faptul ca in secolul al XIX-lea Imperiul Austro-Ungar a reusit crearea si mentinerea unui aparat administrativ foarte bine organizat, stiinta managementului public extinzandu-se in intreaga administratie de stat.

In 1884, la Paris, s-a infiintat Scoala de Administratie, prin contributia importanta a prof.A.F.Vivien.

Odata cu dezvoltarea economica, stiinta administratiei cunoaste un deosebit reviriment, Fayol, creatorul doctrinei administrative aratand ca a administra inseamna a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona si a controla.

In Romania, managementul public a aparut si se dezvolta ca domeniu distinct al stiintei conducerii, in urma mutatiilor survenite dupa 1989, in sectorul public impunandu-se necesitatea aparitiei, cunoasterii si dezvoltarii managementului. Restructurarea sistemlui administrativ impus de legislatia aparuta si in general a sectorului public nu se poate face fara profesionalism, fara un corp stabil de functionari publici, cu o pregatire corespunzaroare.[1]

Asadar putem defini managementul public ca fiind sistemul de concepte, metode si instrumente prin care se realizeaza administratia publica, aducerea la indeplinire a legilor sau planificarea, coordonarea, organizarea, gestiunea si controlul activitatilor ce se desfasoara in sfera serviciilor care satisfac interesul public.

Managementul public studiaza o larga problematica integrata in domeniul administratiei publice, fiind acea parte din administratiei publice, fiind acea parte din administratia publica care cerceteaza dincolo de arta, pentru realizarea programului de administratie publica prin organizare-restructurare, pentru schimbare politica si planificare, in alocarea resurselor, al resurselor umane si in programul de evaluare si de control.