CONTINUTUL SI ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

MASTERAT: MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABILALADMINISTRATIEI PUBLICE

CONTINUTUL SI ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

Trasaturile procesului bugetar :

-         este decizional → scop : formare, realizare, alocare resurse bugetare

-         este democratic

-         este preponderent politic

-         este tehnic in ceea ce priveste formularea, executia si controlul

-         are efect public

Principiile bug. se refera la: echilibrarea chelt. bug. prestabilite cu veniturile ce urmeaza sa se realizeze.

Acestea sunt:

P. universalitatii

P. unitatii

P. neafectarii veniturilor

P. anualitatii

P. echilibrului bugetar

Prevede acoperirea integrala in cadrul anului bugetar a chelt. din venituri.

Tehnici

→ fondul de rezerva se constituie in perioade ec. favorabile

Din acest fond se vor finanta deficitele din perioadele economice nefavorabile

→ fondul de egalizare presupune finantarea deficitului bug. printr-un imprumut sau emisiune monetara suplimentara

→ amortizarea alternativa se realizeaza prin manevrarea dinamicii chelt. publice.

P. specializarii bugetare

P. publicitatii

P. unitatii monetare

P. realitatii

Etapele procesului bugetar.

Elaborarea proiectului de buget

Raspunderea revine Guv. si institutiilor desemnate de acesta precum si Consiliilor locale.

Elaborarea proiectelor presupune  implicarea tuturor participantilor la relatiile bugetare, in mod diferit, in functie de pozitia ocupata in cadrul acestora.

Momentele definitorii sunt:

a)      fundamentarea proiectelor

Acestea cuprind

*venituri si chelt si au la baza prognoze ale indicatorilor macroeconomici si sociali pt. anul bugetar de referinta + inca 3 ani

*politici fiscale

*Prevederi ale memorandum-urilor de finantare sau intelegere cu alte organisme

*Politici si strategii prioritare

*Programe intocmite de ordonatorii principali de credite

*Posibilitati de finantare a deficitului bugetar.

Situatia indicatorilor din anul de baza, cadrul juridic prin calcularea si fundamentarea ind. bugetari

b)     intocmirea lucrarilor pregatitoare priv. proiectele

Actiuni premergatoare:

*elaborarea ind. macroec.si sociali si limitarea acestora

*fluxurile !! → 5

c)      elaborarea propriu-zisa

Guv. are raspunderea juridica privind proiectele

Inainte de a fi transmise Parlam. deciziile imbraca 2 forme juridice distincte

*proiecte de legi

*proiecte de buget

Aprobarea proiectelor revine puterii legislative

1 aprobarea prin Parlament

2 dezbaterea de catre Parlament si aprobarea fiecarui articol

3 adoptarea pe ansamblu a bugetului prin lege

1 Executia reprez. Ansamblul de masuri pe care cei implicati le folosesc in legatura cu realizarea indicatorilor prevazuti si aprobati prin balantele fin. operative.

Este faza realizarii veniturilor si chelt. bug. prin implicarea efectiva cu obligatii si drepturi banesti.a celor prevazute de legislatie

Bugetele publice d.p.v. ale executiei lor se abordeaza atat ca rel.ec. o anumita factura cat si ca balante fin. operative.

Gestiunea acestor venituri se realizeaza prin executia de casa la nivelul Trezoreriei publice   astfel la veniturile . realizarea se concretizeaza pe vanzarea resp. Plata, controlul si urmarirea lor,de pe pozitia contribuabililor si insti fin bancare La chelt. se deruleaza separat de V, presupunand masuri , procedee specifice , etc.

Fundamentarea Veniturilor bugetare

Pers. fizica sau juridica detinatoare a unor bunuri sau obiecte implicate in acte si care obtine venituri si potrivit legii are obligatia sa plateasca anumite sume de bani bug. public sub forma de taxe, impozite, varsamant, prelevare.

In plan fiscal si juridic, persoana ca subiect de venit bugetar trebuie sa indeplineasca unele conditii minimale.

Termenul de platitor de impozite are rolul de subiect care are obligatii de plata.

Subiectul

Denumirea de contribuabil apare atat la pers. fizice ca debitori ai statului cu sume de bani care expr. un venit bugetar datorat cat si la pers. juridice.

Suportator → subiect platitor, in practica suportatorul este o alta pers. decat subiectul platitor.

Obiectul VB repr. el. tehnic de la care sau in functie de care se procedeaza la calculul, asezarea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor, vars. si prelevarilor.

Impreuna cu subiectul, acesta declanseaza impunerea ca actiune fiscala sau repr. impreuna momentul 0 in calculul si perceperea VB.

Reprezentativ pentru ob bugetelor sunt

* venitul,

*valoare,

* pretul,

*bunuri si obiecte,

* acte si fapte,

*persoane

Baza de calcul, poate fi def. ca el. de tehnica fiscala, concret asupra careia se aplica unitatea tehnica de evaluare.

Pot aparea dif. intre baza de calcul si obiectul VB. Aceste diferente pot fi rezultante ale politicii fiscale de ordin ec. pt. a stimula anumite activ. sau act. sau pt. a limita anumite consumuri ori chelt., cum e cazul la imp. pe profit, sau de ordin social, adica anumite drepturi banesti, ori venituri sunt scoase de sub incidenta impunerii ,nu este cazul la  imp. pe salarii si venituri.

Unitatea de reevaluare repr. de el. tehnic fixat in actele normative prin care se det. Efectiv obligatiile de plata odata cu calculele ce se fac asupra bazei de impunere.

Aceasta poate fi concretizare fizica sau o marime conventionala, o suma absoluta sau o marime relativa (%).

Inlesnirile la plata repr. de reduceri si scutiri ale ob calculate.

Termenul de plata repr. el. tehnic care pozitioneaza in timp, acesta produce efecte asupra veniturilor din bugetul public.

Drepturile si obligatiile platitorilor confirma imp. contrib. in legatura cu incidenta pe care acestia o au cu bugetele publice.

Cuantificarea precizionala a VB, contrib pers. juridice au obligatia sa comunice inform. asupra obiectului de VB aflate in dif. ipostaze, cum ar fi:

*venitul global

*pretul

            Materia de impunere poate fi formata din nr. de salariati,salarul mediu lunar structura parcului auto, cladiri si terenuri aflate in proprietate sau folosinta,

            La fel inst. din sfera asigurarilor si protectiei sociale au la baza inf. transmise prin raportari statistice sau din ev. poprii, procedeaza la calcule sau fundamentari de contributii in raport cu subdiviziunile calculului general.

La bug. local, raspunderea fundam. veniturilor proprii revine comp. specializate din primarii care pe seama evidentei organizate si a informatiilor communicate de  calcule si fundam. care stau la baza propunerilor de proiecte pt. bug.local.

Fundam. chelt. bug., chelt. din bp revin ca responsabilitate de fundament si executie inst specializate in gestiunea balantelor fin. pe de o parte si consumatorilor de fonduri publice, adica ord de credite  pe de alta parte.

I.P si unele unitati ec. cum sunt regii SC cu capital de stat apar cu calitate de consumator de fonduri publice resp de ordonatori de credite bug.

La IP specializate cum sunt cele din asig. Sociale, protectie soc. Precum si la primarii apar in evidenta cu calitatea de consumatori. finali ai fondurilor publice, categ. de pers. fiyice, someri asistati pers. cu venituri mici.. etc.

Metodologie si proceduri priv. fundam. indicatorilor de chelt. in bugetele publice.

La baza calcularii i. Chelt. bug. se afla fundamentarea proiectelor de bugete publice, la MEP potrivit cu normele metodologice se adauga instructiuni si precizari din partea principalilor responsabili cu gestiunea FP, la nivelul OPC si la nivelul ord.sec. de credite.

Doc. Finale pt. fundamentare sunt bugetele de V si chelt ale ordon. de credite bug.

Particularitatii in fundament. chelt. bug. clasif. Indicatorilor de  FP → se poate vorbi in ceea ce priveste fundam. chelt. de specificul  domeniului in care se incadreaza institutia, destinatiile concrete det. de chelt. unei inst. de credit cu semnificatia de locuri de consum ec. sau chelt. efective expr. prin art. si alineate.

Definitorii in fundam. chelt. bug. dupa domeniul de referinta sunt exprimarile comune ale clasif. bugetare.

Executia veniturilor bugetare

Legea FP subliniaza urmatoarele:

-         lista imp, taxelor si contributiilor, nici un imp taxa,etc. de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si incasate daca nu au fost stabilite prin lege

-         este interzisa perceperea sub orice denumire de contruibutii directe si indirecte in afara celor prevazute de lege

-         toate drepturile dobandite de stat ref. la incasarea veniturilor, drepturi ce revin direct sau indirect bug. in perioada anului resp. apartine ex. bug. aferent.

-         Orice venit neincasat pana la finele anului se incaseaza in bugetul coresp. Anului urmator.

La organele fin. realizarea VB se face in mai multe faze tehnice, succesive pt. care se folosesc termenii

a)       asezarea venit. are sensul de det. a materiei  impozabile functie de care se calculeaza si se percep obligatia bug. in corcodanta au o .

b)      Lichidarea presupune  stabilirea marimei procesului bugetar aferent

c)       Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea marimii veniturilor bugetare

d)      Perceperea sau incasarea efectiva a veniturilor se refera la concretizarea prin plata a obiligatiei bugetare  de catre subiectul platitor

Incasarea VB se realizeaza in conmturile TP prin:

-         virarea dispusa de pers. juridice

-         plata in numerar la caseriile TP

-         incasarea prin agenti fiscali

Pers. juridice pot folosi pt. plata VB urmatoarele modalitati:

-         depunerea la casieria TP a sumelor in numerar

-         disp. De plata generale si specifice prin care BC sau TP in cazul IP vireaza sumele datorate in conturile  Bugetare

Pers. fizice varsa imp. si taxele datorate pe baza comunicarii organelor fiscale cu privire la debite pt. anul fiscal.

Pers. fizice pot solicita amanarea sau esalonarea la plata a unor obligatii bugetare, compensarea in cazul unei sume platite in plus cu o alta obligatie bugetare datorata si restituirea unor obl. bugetare.

Urmarirea si controlul VB

Vizeaza ansamblul act. Care au ca scop verificarea sinceritatii declaratiilor de impunere, exactitatea calculelor, corectitudinea, a varsarii si platilor obl. bug. cf. legii.

Obiectivitatea controlului VB presupun:

-         incasarea tuturor obl. publice datorate de contribuabil in cuantum si la termene stabilite

-         depistarea situatiilor generatoare de obl. banesti catre bugete de la care contribuabilii s-au retras

-         semnalarea unor carente metodologice legislative care inf. ev. Fiscala sau incasarea cu dificultate a unor implicatii bugetare

Controlul poate fi exercitat in urmat. forme:

a) in functie de locul desfasurarii

-         documentatia, cu privire la inf. din dosarul contr

-         efectiv, la sediul contr.

-         incrucisat, asupra situatiei sale personale

-         innopinat, cu prezentarea org. fiscal la sediul contr. si verif. mat. Impozabile

b) in functie de sfera de cuprindere a liniei de control:

-         partial

-         general

c) in functie de scopul urmarit prin actiunea de control:

-         de informare

-         de rutina

-         de fond sau propriu zis

Exercitarea controlului in materie de VB pres. parcurgerea etapelor:

-         pregatirea actiunii

-         desf. propriu-zisa a controlului

Aceasta pres.act. concrete de verificare a obligatiilor bugetare, desfaturarea altor activ. incat cele declarate..

-         incheirea actelor de control in urma verificarilor efectuate

-         valorificarea constatarilor

Procedura fiscala privind executia VB cuprinde actiuni ref. la constatarea materiei de impunere. Aceasta e strans legata de perceperea VB prin obiectul ven. si baza  de calcul, astfel procedeele, actele si op.de constatare a obiectelor de impunere sunt dif.

a)      pe categ. de impozite

b)      pe titluri de creanta fiscala

Modificarea obl. bugetare, interventia asupra cuantumului bugetar datorat si calculat pot sa apara pe parcursul ex. final in 2 situatii majore:

-         modif. aparute in situatia obiectelor si subiectelor de venit

-         intarzieri la plata

Modalitati de stingere a obl. fiscale

-         compensarea

-         insolvabilitatea si disparitia

-         anularea

-         prescriptia

Executarea silita a creantelor bugetare este conditionata de existenta titlului de creanta fiscala, expirarea termenului legal de plata fara ca suma de bani sa fi fost platita.

Forme a executarii silite se concretizeaza in:

-         poprire

-         urmarirea bunurilor mobile

-         lichidarea judiciara

   Principii generale de conduita in administrarea taxelor, impozitelor

1. Aplicarea unitara a legislatiei

Organul fiscal este obligat sa aplice legile unitar pe teritoriul Romaniei, urmarind stabilirea corecta a sumelor datorate bugetului general.

2. Exercitarea dreptului de apreciere

            Organul fiscal este indreptatit sa aprecieze relevanta darilor fiscale si sa adopte solutia admisa de lege.  Intemeiat pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificat in cauza

3. Rolul activ. In acest context, organul fiscal instiinteaza contributia asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin. Organul fiscal este indreptatit sa examineze din oficiu starea de fapt sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pt. determinarea corecta a situatiei fiscale.

            Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea contribuabilului, sa indrume si sa decida asupra felului si volumului examinarilor, indrumarea se face fie ca solicitare a contribuabilului  fie din initiativa organului fiscal.

4. Limba oficiala in administratia fiscala este limba romana. Dispozitiile legale ale lim. minoritatilor  se aplica in mod corespunzator.

5. Dreptul de a fi ascultat inaintea luarii deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante.

Organul fiscal nu este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea anterioara in urmat. cazuri:

-         intarziere in luarea deciziei determina un pericol pt. situatia fiscala reala

-         situatia de fapt prezentata urmeaza sa se modifice semnificativ in ceea ce priveste creantele fiscale

-         se accepta inf. prezentate de contribuabil pe care acesta le-a dat intr-o cerere sau declaratie

-         atunci cand urmeaza sa se impuna o actiune de executare silita

Obligatia de cooperare a contribuabilului consta in faptul ca acesta este obligat sa coopereze cu organele fiscale, este obliga sa intreprinda masurile in vederea procurarii mijloacelor prin utilizarea tuturor mijl. juridice ce ii stau in putinta.

6. Secretul fiscal functionarii publici din cadrul organului fiscal inclusiv persoane care nu mai detin aceasta calitate sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu

Nerespectarea obligatiei de respectare a secretului fiscal atrage raspunderea potrivit legii.

7. Buna credinta relatiile dintre organele fiscale si contribuabili se intemeiaza pe buna credinta.

Aplicarea prevederilor legislative fiscale trebuie sa respecte dorinta legiuitorului asa cum este explicat in lege.

Eludarea legislatiei fiscale  - in cazul in care eludandu-se scopul legii fiscale, obligatia fiscala nu a fost stabilita sau raportata la baza de impunere reala, obligatia datorata si creanta fiscala sunt cele legal determinate.

Raportul juridic fiscal continutul raportului de drept procedural fiscal cuprinde drepturi si obligatii ce revin partilor pt. indeplinirea modalitatilor prevazute stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal.

Subiectele raportului juridic de drept fiscal sunt: statul, unitati administrativ teritoriale, contribuabili alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport.

Statul este reprez. De Ministerul Ec. si Finantelor prin ANAF si unitatile sale subordonate.

Unitatile administrativ teritoriale sunt reprez. de autoritatile administrative locale precum si de compartimentele de specialitate ale acestora.

ANAF-ul, unitatole sale teritoriale si compartimentele de specialitate ale autoritatilor publice locale sunt denumite organe fiscale.

Imputernicitii in relatiile cu organele fiscale.

Imputernicitul este obligat sa inregistreze la organul fiscal actul de imputernicire . Si in conditiile prevazute de lege.

Contribuabilul fara domiciliul fiscal in Romania are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale, trebuie sa desemneze un imputernicit cu domiciliul fiscal in Romania.

Obligatiile reprezentantilor legali reprezentantii legali sunt obligati sa indeplineasca obligatiile fiscale ale persoanelor reprezentate in numele si din averea acestora.

Dispozitii generale privind raportul de drept general fiscal. Creantele fiscale reprez. drepturi patrimoniale care potrivit legii rezulta din raporturile de drept material fiscal si constau in dreptul de percepere a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat.

Dreptul la rambursarea TVA, dreptul la constituirea sumelor varsate in plus la bugetul general consolidat, toate acestea fiind creante fiscale principale si dreptul la perceperea majorarilor de intarziere de numite creante fiscale accesorii.

Organul fiscal este indreptatit sa solicite stingerea obligatiilor fiscale de catre cel indatorat, sa execute acea obligatie in locul debitorului.

Prin obligatiile fiscale se intelege:

a)      obl.de a declara bunurile si veniturile impozabile

b)      obl. de a plati la termenele legale impozitele, taxele, contributiile.

c)      Obl. de a calcula si inregistra in evidentele contabile si fiscale sumele datorate bugetului

d)      Obl. de a plati majorari de intarziere

e)      Obl. de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidenta contabila si de plata la termenele de plata impozitele si contributiile care se realizeaza prin stopaj la sursa

Nasterea creantelor si obligatiilor fiscale.

Daca legea nu prevede altfel, dreptul de creanta fiscala si obligatia fiscala se nasc in momentul care se constituie baza de impunere care le genereaza.

IMPOZITUL PE PROFIT

Profitul este un impozit direct

Profitul este:     

- contabil

- fiscal

Impozitarea se aplica asupra profitului fiscal. Societatile com. indiferent de forma de org. Si de forma de prop. indiferent de capital integral strain platesc imp. pe profit, org. cooperatiste. Acestea calculeaza si datoreaza imp. pe profit asupra prof. impoz obtinut din orice sursa in Romania si in strainatate.

Persoane juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui debit permanent, in Romania devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea integral sau partial in Romania.

Prin sediu permanent intelegem locul prin care se desf. integral sau patial activ. unui  nerezident fie direct sau fie printr-un agent dependent.

Un sediu permanent nu presupune mentinerea unui stoc de produse, vanzarea de produse ce apartin unu nerezident care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter pemanent.

Pers. juridice straine care desf. activ. intr-o asociere.

Pers. straine care realizeaza venituri din proprietati imobiliare in Romania sau din varsarea titlurilor tinute la o persoana fizica platesc imp. pe profit.

Contribuabilii scutiti de plata imp. pe profit:

-         pers. juridice care platesc impozit pe venitul

-         o soc. comerc. devine platitoare de imp. pe profit fie prin infiintare sau ulterior infiintarii cand nu mai indeplineste cond. Incadrarii ca micro-intrprindere.

La infiintare o soc. com. este platitoare de profit daca:

1.      soc. nu are nici un angajat cu contract de munca in termen de 60 zile de la infiintare

2.      daca soc. angajeaza mai mult de 9 angajati

3.      daca soc. are profit >100.000 /an

4.      obiectul de activitate sa se incadreze in categoria microintreprinderilor.

Soc. poate deveni platitoare de imp. pe profit la cerere sau in anul urmator cererii in care depaseste cererile prevazute pt. intr.

1.      trezoreria statului

2.      inst. publice

3.      fundatiile Romane constituie ca un mare a unui legat.

4.      cultele religioase

5.      asociatiile de proprietari

6.      instit. de invatamant autorizate si legalizate

7.      fondul de garantare a imprum. in sistemul bancar

8.      BNR-ul

9.      organizatiile non-profit, sindicale si patronale

Anul fiscal este anul calendaristic cand se infiinteaza o soc. sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal per. imp. este perioada pt. care soc. a existat.

-         cota de impozitare

-         baza impozabila

         structura

         venituri omp.si neimpozabile

         cheltuieli deductibile, partial deductibile si nedeductibile

Cota de impunere este de 15%, aplicata asupra prof. impozabil cu urmatoarele  exceptii:

-         contribuabili care desf. activitati de natura cluburilor de noapte, cazinourilor, pariurilor sportive. Pt. aceste venituri se aplica o cota de 5%, acesti contribuabili trebuind sa analizeze si sa conduca o evidenta contabila distincta

-         soc. care desf. activitati in zona libera

-         scutirea pe imp. pe profit se acorda certificatului de investitii in zona defavorizata

-         baza impozabila

-         profitul imp. = venituri cheltuieli-venituri neimpozabile cheltuieli nedeductibile

Veniturile si chelt. luate in calcul sunt cele inreg. in contab.

Elemente similare veniturilor:

-         rezerve care au fost ulterior deductibile

-         veniturile din contractele cu plata in rate pe contract

-         chelt. cu val. neamortizata a chelt. de cercetare, dezvoltare si a mij. fixe a chelt. pe inventar care a fost inregistrat pe rezultatul raportat

venituri si chelt. omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil.

* Veniturile impozabile repr. toate veniturile inreg. de contribuabili in conturile de venituri conform normei cont. precum si sumele de venituri care sunt impozabile in an.

* Veniturile neimpozabile:

dividende primite de la o pers. politica romana

diferente favorabile de valoare a titlurilor de participare, precum si diferentelor de reevaluare a investitiilor pe termen lung

venituri din vanzarea ch. pt. care nu s-au acordat deduceri

o       rambursarile pe profit platite in per. anterioare

o       restituirea unui produs care au fost nedeductibile anterior

Cheltuieli deductibile:

-         acestea numai chelt. efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile inclusiv cele reglementate de acte normative in vigoare

-         chelt. deductibile sunt chelt. inreg. cu realizarea si prestarea bunurilor si serviciilor

In chelt. deductibile se cuprind si chelt efectuate cu editarea compli., chelt generate de TV ca urmare a achitarii

-         chelt. reprez. valoarea creantelor cedate sau vandute potrivit legii, chelt. cu achizitionarea ambalajelor, chelt. efectuate pt. protectia muncii, pt. prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, chelt. privind executii pt. asigurarea accidentelor de nunca si profesionale, chelt. de reclama si publicitate, chelt. de cazare in tara si strainatate, contributia la rezerva mutual de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit, taxele de scriere, cotizatiile reglementate de acte normative in vigoare, cheltuieli pt. formarea si perfectionarea profesionala, chelt. pt. studiul  pietei, chelt. de cercetare si dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil, chelt. pt. perfectionarea managementului , pt. protejarea mediului si a resurselor, taxe de inscriere, cotizatii, contributii catre camera de comert si industrie.

Pierderea inreg. la scoaterea din evidenta creantelor neincasate.

* daca indeplinesc urm. conditii:

a) procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza unei hotarari jud. definitive si irevocabile

b) debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata

c) debitorul este dizolvat in cadrul cos. Cu raspundere limitata cu asociat unic sau lichidat fara succesor

d) debitorul inreg. dificultati majore care afecteaza inreg. patrimoniului

Cheltuieli partial deductibile

-         chelt. de protocol, in limita unei cote procentuale aplicata asupra aferentei aplicate dintre veniturile impozabile si totalul

-         chelt. cu diurna, in limita pe 2,5 ori din nivelul legal al diurnei stabilit pt. institutiile publice

-         chelt. de transport pt. persoanele care nu indeplinesc calitatea de salariat, chelt. de deplasare si chelt. cu diurna nu sunt deductibile

-         chelt. sociale cum sunt ajutoarele pt. nastere, mormantare, pt. boli grave si proteze aflate in adm. contribuabililor cum sunt gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cadrul unitatilor, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti.

-         De retinut cadourile sub forma diverselor .: imbracaminte, alimente se considera plati in natura si se impoz. normal. In limitele stabilite de organele statului cu avizul Ministerului Fin. Publice. Nu sunt considerate .. pierderile care sunt cuprinse in norma de consum propriu necesare pt. fabricarea produsului sau prest. de serv.

Chelt. privind tichetele de masa acordate de angajator, chelt. pt. functionarea, intretinerea si repararea loc. de serviciu, chelt.de funct, intret si rep, unui sediu aflat in locuinta proprietate personala.

Chelt. de functionare, intretinerea si reparatii aferente autoturismelor folosite pers. juridice.

Provizioane si rezerve

a)rezerva legala, limita de maxim 5% din profit sa nu depaseasca 20%

b)      rez. De soc. bancare

c)rez. teh. consituite de soc. de asigurarea si reasigurare care sunt deductibile integral

Deductibilitatea provizioanelor

-         provizioane de buna executie acordate clientilor

-         chelt. cu dobanda si diferenta de curs valuar

-         chelt. cu amortizarea activelor amortizate

-         costurile de achizitie si consturile de productie

Cheltuieli nedeductibile

-         chelt. cu impozitul pe profit acordat

-         majorari de inarziere, amenzile

-         dobanzile se calculeaza pt. fiecare si incepand cu ziua scadentei pana la data stingerii datoriei, penalitatile de intarziere se calc. Pt. fiecare luna si sau pt. fiecare fractiune a lunii.

-         Penalitatile de intarziere nu inlatura dobanzile

-         chelt. privind bunurile de natura stocurilor

-         chelt. cu TVA-ul aferent bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura.

-         Chelt. facute in favoarea actionarilor

-         Chelt. inreg. in contabilitate care nu au la baza un document justificativ potrivit normelor

-         Chelt. cu soc. agricole constituite in baza dreptului de dolosinta a terenului agricol

Chelt. determinate de valoarea titlurilor de participare, chelt. de sponsorizare si sau mecenos, chelt. cu taxe si cotizatii catre organizatii neguvernamentale care nu sunt prevazute cu legislatia in vigoare.

Declaratia 100 (declaratia privind drepturile de plata)

Se depune semestrial pana in a 25 a lunii urmatoare.

Declaratia 101 (declaratia privind imp. pe profit)

            Se depune anual si are mai multe termene de depunere

-         15 Februarie a anului urmator pt. organizatiile nonprofit si contribuabili care obt, profituri din cultura plantelor si cerealelor, plantelor tehnice, pomicultura si legumicultura.

-         31 Martie pt. marile sucursale si societati

-         15 Aprilie  inclusiv a anului urmator pt. ceilalti contribuabili

-         pt. persoanele juridice care isi cedeaza locuinta in cursul anului fiscal acestia au termen pana la data depunerii situatiei financiare la Reg. Comertului

-         declaratiile privind platile catre persoane nerezidente se depune anual concomitent cu depunerile de 501

Impozitul pe dividende:

- este aceeasi declaratie 100, de depune lunar ca si termen are 25 inclusiv ale lunii urmatoare celei care se plateste dividendul, mai este un termen de plata pana in decembrie a anului prin care s-au distribuit dividende pana la sfarsitul anului.

            Impozitul pe venitul final de activitati se face pe baza cererii de optiune pt. venitul real are 15 zile de la incepere pe parcursul anului, se plateste semestrial prin plati anticipate si are termene: 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie

Declaratia 21  privind veniturile estimate din activ. independente se depune in termen de 15 zile de la incepere pe parcursul anului.

Declaratia 200 privind veniturile realizate se depune pana in 15 mai inclusiv si constituie declaratia anuala de lege.

Declaratia 223, privind veniturile estimate pt. asociatiunile fara personalitate juridica, constituite intre pers. fizice se depune in termen de 15 zile de la inceperea activitatii.

Declaratia 204, declaratia anuala de venit pt. asociatiile fara pers. juridica constituita de pers. fizice se depune pana in data de 15 martie a anului urmator celui in care se realizeaza venitul.

Impozitul pe venit. dependente cu regim de retinere la sursa, se depune pana in 25 a lunii urmatoare dar se plateste lunar sau trimestrial pt. veniturile obtinute de o pers. fizica din asocierea catre o intreprindere.

            Declaratii informative privind imp. retinut pe veniturile regim la sursa, pe beneficiar de venit care se depune anual pana n data de 28-29 februarie a anului curent a anului expirat.

Declaratia 200, speciala pt. veniturile realizate, case se depune anul pana in data de 15 mai inclusiv a anului urm, aceasta constituie si declaratia anuala de venit, se plateste acest venit in urma calcularii imp. pe venit si are ca termen 60 zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

Declaratia 210, fisa fiscala privind imp. pe veniturile pe salarii se depune anual pana in data de 28-29 feb. inclusiv a anului curent a anului expirat.

Cererea privind destinatia sumei rep. pana la 2% anual, aceasta se depune anual pana la 15 mai inclusiv numai de catre salariatii care sustin virarea de 2% din imp. anual pt. sponsorizarea soc. nonprofit.

Declaratia 225, declaratia informativa privind inceperea sau incetarea activitatii pers. fizice care desf. activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii in strainatate. Se produce in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Declaratia 224, privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre pers. fizice care desf. activitati in Romania si de catre pers. fizice romane, angajate ale misiunilor diplomatice si consulate acreditate in Romania, aceasta se depune lunar pana in data de 25 a lunii urmatoare.

Imp. pe venit. se depune cererea de obtinere apt. stabilirea venituluinet in sistem real, se depune pana la data de 15 zile ale lunii urmatoare, se plateste

Pt. contrib. care au contracte incheiate termenul de depunere este 31 ianuarie inclusiv.

IMPOZITUL PE DIVIDENDE

            Prin dividende intelegem orice distribuire.

Exceptii care nu sunt considerate dividende:

-         o distribuire de titluri supl. care nu modifica procentul de detinere.

-         distribuirea ef. in legatura cu rascumpararea titlurilor de participare la pers. juridica la pers. juridica care nu modifica procentul de detinere

-         distribuirea ef. cu ocazia lichidarii unei pers. juridice

-         distribuirea ef. cu ocazia reducerii CS

D.p.v.d. contabil, dividendul apare numai in situatia obtinerii de catre soc. a profiturilor nete.

AGA aproba repartizarea profitului, una din destinatii fiind dividendele.

Sumele primite de actionari sub forma de dividende sunt impozitate prin stopaj la sursa.

In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sf. anului in care s-au aprobat sit. fin. anuala, imp. pe dividende se plateste pana la data de 31 dec. a anului respectiv.

IMPOZITUL  PE VENIT (IV)

Contribuabilul (pers. fizica). In aceasta categorie intra:

-         pers. fizice rezidende romane cu domiciliul in Romania

-         pers. fizice nerezidende care desf. activ. independente prin intermediul unui sediu permanent

-         pers. fizice nerezidende care desf. activ. dependenta in RO

-         pers. fizice care indeplinesc conditia de rezidenta prevazute timp de 3 ani consecutiv, adica au domiciliul in RO, centrul intereselor vital e in Ro si sunt cetateni romani ce lucreaza in strainatate.

Venituri supuse impozitarii:

-         venituri din act. independente

-         venituri din salarii

-         venituri din cedarea folosintei bunurilor

-         venituri din investitii

-         venituri din pensii pt. sume ce depasesc un anumit cuantum lunar

-         venituri din act. agricole

-         venituri din premii si jocuri de noroc

-         venituri din alte surse

Perioada impozabila e anul fiscal ce corespunde cu anul calendaristic.

Pers. fizice care desf. activitati ec. in mod independent si asociatiile familiale

Autorizarea si inregistrarea act. de PFA si .

Acestea au dreptul sa desf. activ. numai pt. care sunt autorizate si au dreptul sa detina o singura autorizatie.

Documentatia pt. o autorizatie cuprinde:

-         cerere tip

-         cazier judiciar

-         copii dupa CI

-         certificat medical pt. pers. fizice sau as. familiara

-         acte din care sa rezulte resedinta

-         doc. care atesta calificarea profesionala

-         alte acorduri si avize eliberate de inst. specializate

Pt. desf. activ. ec. in mod independent, pers. fizica sau membrii as. familiale trebuie sa indeplineasca urm. cond.

-         sa fi implinit 16 ani, cu unele exceptii pt. care legea cere sa fi implinit 18 ani

-         starea sanatatii sa le permita desf. activ. pt. care solicita autorizatia

-         sa nu fi fost condamnati prin hotarare jud. def. pt. unele act. ec. sau infractiuni de fals.

-         pers. fizica sa se incadreze in sistem de asig. sociale, adica sa depuna decl. de asigurat la Casa Teritoriala de Pensii

-         inreg. la Reg. Comertului si Organele Fiscale teritoriale.

Pe baza autorizatiei primite, pers. fizica sau as. familiala cere inreg. la OC. Aceasta elibereaza un certificat de inreg. cu CUI.

In cazul pers. fizice  aceastcoincide cu CNP.

CUI-ul este documentul care atesta ca pers. fizica a fost luata in evidenta.

V. comerciale si din profesii libere sunt obtinute din prestari de servicii, practicarea unei meserii , etc.

Faptele de comert  reprez. act. de productie, org. de spectacole, transp. de bunuri si persoane, act. de editare, imprimerie, multiplicare, etc.

Sunt considerate venituri din profesiuni libere, v. Obtinute din exercitarea prof. medicale, de avocat, de notar, consultant fiscal, expert contabil, venituri obtinute de sportivi profesionisti (Mutu, Chivu) etc.

Daca un contribuabil desf. una sau mai multe act. desemnate (v. net din aceste act. se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pt. respectivele activ.)

In cazul in care un contrib. desf. o activ. care poate fi impozitata pe baza de norme de venit si o alta activ. care nu poate fi impozitata pe baza de norme de venit, atunci venitul net din activ. indep. Se determina pe baza contab. in partida simpla.

Stabilirea v. net din act. independente pe baza inf. furnizate de contab. in partida simpla.

Acesta de set. ca dif. intre v. brut si chelt. deductibile aferente det. venitului.

V. brut reprez. sumele incasate din desf. act. dobanzile din creantele comerciale, castigul din transferul activelor, alte venituri.

Nu sunt considerate v. brute aporturi in numerar facute la inceputul act. sumele primite ca despagubiri de la soc. de asig. si sumele primite sub forma de sponsorizari, donatii.

Chelt. generale sunt:

      - chelt. aferente veniturilor care pt. a putea fi deduse . Justificate prin doc. sa fie cuprinse in chelt. ex. fin. in cadrul caruia au fost cuprinse sa respecte regulile priv. amortizarea si alte chelt.

Nu sunt chelt. deductibile sumele pt. cazul pers. sau al as. fam. imp. pe venit inclusiv cel realizat in strainatate, chelt. cu primele de asig, donatiile de orice fel, amenzile, dobanzile, penalitati, lipsurile in gestiune sau bunurile degradate si neimputabile, ratele aferente creditelor angajate.

Impozitarea prin optiune utilizandu-se datele din contab.in partida simpla.

Contrib. care obt. V. din act. independente, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala, au dreptul sa opteze pt. det. v. in sistem real.

Optiunea de a det. v. este obligatorie pt. contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali si se considera reinnoita pt. o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare.

Cererea de optiune de depunere pana la 31 ian. inclusiv, astfel cererea depusa prin optiunea in sistem real, precum si renuntarea sa aceasta optiune.

Contrib. care realiz. V. din act. ind. sunt oblig. Sa efect. In timpul anului plati anticipate cu titlu de impozit.

Stabilirea si plata pe v. impozabil anual este calculat de org. fiscal competent pe baza declaratiei de venit prin aplicarea cotei de 16% asupra v. net anual impozabil.

      Contribuabilii pot dispune asupra dest. unei sume reprez. pana la 2% din imp. pe venit pt. sponsorizarea unitatilor nonprofit, oblig. calcularii retinerii si virarii acestei sume revine org. fiscal competent.

Dif. de impozit ramase neachitate cf. deciziei de impunere anuale se platesc in termen de 60 zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la surse. Acestea sunt obligati sa calculeze, sa retina si sa vireze imp. retinut la sursa si sa depuna o declaratie pana la 30 iunie (decl. 2005). Fac. exceptie  platitorii cu venituri din drepturi de prorietate, act. desf. pe baza contractelor de agent, de comision, conv. civile incheiate potrivit Codului Civil, din act. de expertiza contabila si tehnica, judiciara sau extrajudiciara pt. care declaratia se depune pana la sf. lunii februarie.

Stabilirea v. net. anual impozabil

Acesta se stabileste pe fiecare sursa prin deducerea din venitul net a pierderilor fiscale reportate.

Pierderea fiscala anuala se poate compensa cu rez. obtinute din aceeasi sursa  de venit. pierderea ce ramane necompensata in decursul unui an fiscal devine pierdere reportata.

Reguli de reportare a pierderilor.

a)      reportul se ef. cronologic in functie de vechimea pierderii in urmatorii 5 ani consecutivi.

b)      dreptul la report este personal si netransmisibil pierderea reportata necompensata repr. pierdere definitiva.

Determinarea v. din salarii

Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii.

-         indemnizatii in cadrul pers. juridice fara scop lucrativ

-         drepturile la solda lunara

-         primele, premiile, sporurile

-         sumele primite de membrii fondatori

-         indemnizatia lunara a asociatului unic

-         sume primite de asociati in AGA

Deducerea pers. se acorda lunar numai ot. V. din salariu la locul de munca unde se afla functia de baza.

Pers. aflate in intretinere pot fi: sotul, sotia, copii sau alti membrii pana la gradul II inclusiv ale caror venituri impozabile sau neimpozabile nu depasesc o anumita suma lunar.

In cazul in care o pers. e intretinuta de mai multi contribuabili suma repr. deducerea pers. se atribuie unui singur contribuabil cf. intelegerii intre parti.

Imp. pe venit din salarii se calculeaza si retine la sursa de platitorii de venit fiind un imp. lunar final. Acesta se det. la:

a)      la locul unde e functia de baza prin aplicarea cotei de 16% si deducerea din v. brut a urmatoarelor:

-         deducerea pers. de baza

-         cotizatia sindicala

-         contributiile la schemele facultative de pensii in limita a 200 EUR lunar

b)      pt. v. obtinute in celelalte cazuri prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul det. ca dif. intre v. brut si contributiile obligatorii.

Platitorul este obligat sa det. valoarea totala a impozitului.

Calculul imp. pe venit din salarii se face pe baza inf. din fisa fiscala.

Plati anticipate de impozit

- contrib. care obt. v. sub forma de salarii din strainatate au oblig. de a declara si de a plati imp. lunar la buget de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare pt. care s-a realizat venitul direct sau printr-un reprezentant fiscal.

Misiunile diplomatice si consulare acreditate in RO pot opta ca pt. angajatii acestora care realizeaza v. din salarii neimpozabile in RO sa indeplineasca obligatoriu in ceea ce calculul imp. v. din salarii.