Cetatenii si administratia publica locala - colaborarea

Participarea cetatenilor la luarea deciziilor intr-o democratie cu traditie este un proces gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape. Aceste etape se suprapun peste cele doua niveluri de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetatenilor.

Primul nivel al participarii este informarea, care presupune eforturi atat din partea cetatenilor, cat si din partea administratiei locale si se poate realiza prin diverse modalitati, asa cum am vazut in capitolele precedente.

Al doilea nivel se refera la consultarea cetatenilor, aceasta fiind actiunea autoritatilor pentru identificarea necesitatilor cetatenilor, pentru evaluarea prioritatilor unor actiuni sau culegerea de idei si sugestii privind o anumita problema.

Acest capitol, prezinta instrumentele si tehnicile de colaborare a cetatenilor si administratiei locale, fiind conceput pentru a fi prezentat intr-o zi de curs.

familiarizarea cursantilor cu cele mai utile instrumente si tehnici care faciliteaza colaborarea al cetatenilor si administratiei publice locale;

intelegerea deplina a necesitatii utilizarii acestor instrumente in activitatea curenta a administratiei publice locale;

insusirea abilitatilor de alegere a metodelor de colaborare, in functie de situatiile reale.

in programe de pregatire privind participarea cetatenilor la procesul decizional local;

in programe privind educatia civica;

in programe ce sunt axate pe relatia administratie publica-cetatean;

in programe ce sunt axate pe Management public, Strategii de dezvoltare locala, Evaluarea performantelor in sectorul public.

Intanirile publice

De ce se organizeaza intalniri publice?

Intalnirile publice sunt cele mai flexibile si mai informale modalitati in realizarea schimbului de informatii dintre administratia locala si cetateni. O intalnire publica este caracterizata printr-un schimb activ de idei.

Cateva din motivele pentru care se realizeaza astfel de intalniri sunt:

pentru a discuta o problema si solutiile posibile de rezolvare ale acesteia;

pentru a informa cetatenii despre un scop sau un plan si pentru a oferi posibilitatea unor discutii si a schimbului de opinii;

ca parte a campaniilor publice de informare, pentru a explica opiniile si pentru a raspunde intrebarilor referitoare la planurile administratiei.

Una dintre caracteristicile impartasite de intalnirile publice este ca astfel de evenimente sunt deschise pentru oricine doreste sa participe. Un element este acela ca administratiile anunta din timp ca un astfel de eveniment va avea loc, invita pe toti cetatenii interesati sa participe si fac eforturi sa se asigure ca grupurile de interes sunt informate despre acest eveniment. Oficialii responsabili trebuie sa stie ca intalnirea trebuie sa aiba loc acolo si atunci cand este convenabil pentru cetatenii care doresc sa participe. Dupa terminarea intalnirii, un rezumat al celor intamplate trebuie sa fie pus la dispozozitia publicului, cu suficiente detalii pentru a fi folositor celor care nu au putut participa.

Intalnirile publice sunt un instrument fundamental pentru realizarea comunicarii intre administratie si cetateni. Oricum, aceste evenimente nu sunt scutite de cheltuieli. Acestea implica cheltuieli materiale si de personal, ele incetinesc procesul decizional si furnizeaza motive de critica dar si de lauda. Atunci, de ce este necesar ca orice administratie locala sa organizeze astfel de evenimente? Deoarece Romania a ales calea democratiei iar fundamentarea acesteia se realizeaza prin participarea publica in procesul de guvernare - care sa se infaptuiasca cu, pentru si prin cetateni.

Oamenii se opun adesea intalnirilor publice, dupa cum spun ei, guvernarea locala este sarcina reprezentantilor locali alesi sau numiti, asteptandu-se ca ei sa-si indeplineasca sarcinile ce le revin. Absolut corect! Dar, alegeri locale au loc o data la patru ani. Conditiile, oportunitatile, problemele si asteptarile se schimba semnificativ intr-o perioada mult mai scurta de timp. Este necesar pentru liderii politici si responsabilii oficiali sa fie in legatura permanenta cu oamenii si intre perioadele electorale si sa le ofere posibilitatea de a-si face cunoscute punctele de vedere.

Un alt motiv pentru care unii oameni se opun intalnirilor publice: ei spun ca sunt foarte ocupati, au de rezolvat propriile lor probleme mai intai si nu au timp suficient sau energie pentru a se ocupa de problemele comunitatii. Desigur, este adevarat ca multi oameni din Romania sau din SUA si de oriunde din lume sunt foarte ocupati. Dar, daca oamenii au posibilitatea de a participa, daca sunt tratati cu respect si daca vad ca ideile lor conteaza, atunci ei vor dori sa participe.

Mai multe despre intalnirile publice

Intalnirile publice sunt cele mai flexibile si mai functionale formate pentru realizarea schimbului de informatii intre administratia locala si cetateni.

O intalnire publica se poate realiza cu un numar relativ redus de participanti - un reprezentant al administratiei si cativa cetateni, sau, cu un numar mare de participanti - un comitet al reprezentantilor, sau membrii ai consiliului local si zeci sau sute de cetateni.

Indiferent daca este vorba de o participare redusa sau numeroasa, intalnirea publica are urmatoarele caracteristici:

Pentru realizarea intalnirilor publice, trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:

Comitetele Consultative Cetatenesti (CCC)

Ce reprezinta Comitetele Consultative Cetatenesti?

Intr-un sistem democratic, administratiile locale folosesc comitetele consultative cetatenesti pentru a furniza consiliilor locale / judetene si primariilor opinii de dezvoltare legate pe aspecte cat mai diferite. Aceste grupuri vor fi numite in continuare Comitete Consultative Cetatenesti (CCC).

Acestea reprezinta un mijloc important folosit de catre administratia locala pentru a angaja cetatenii in procesul de guvernare si pentru a-i informa in permanenta despre schimbarile nevoilor publice dintre perioadele electorale.

Exista primarii care au cate un CCC care asista fiecare departament al administratiei. Pentru o comunitate urbana de marime medie din SUA, 20 sau 30 de CCC diferite nu constituie un lucru neobisnuit. Unele administratii folosesc mai mult aceste comitete consultative fata de altele care le folosesc mai putin, dar oricum toate au astfel de grupuri prin care cetatenii asista si isi exprima opiniile in diferite probleme ale administratiei.

CCC-ul nu exista fara anumite costuri. O administratie consuma timp si resurse pentru a infiinta un CCC, dar si mai mult timp si resurse pentru a colabora cu acesta. O intrebare oportuna ar fi de ce administratiile locale din SUA si de oriunde cred ca aceste CCC sunt atat de importante? Iata cateva argumente.

Cum functioneaza CCC-urile?

Un CCC poate fi infiintat oricand administratia are o sarcina de indeplinit care va beneficia de consultarea cetatenilor. Administratia trebuie sa defineasca sarcinile pe care le vor indeplini CCC-ul, cati membri va avea, cum vor fi selectati acestia si pentru cat timp (de obicei intre 1 si 5 ani) si cateodata alte aspecte, ca de exemplu cat de des se va intalni CCC-ul.

Administratia publica furnizeaza suportul logistic CCC-ului, ca de exemplu locul unde acesta se va intruni, personalul care il va asista pentru a pregati intalnirea, pentru a intocmi agenda si procesele verbale si pentru a facilita accesul la informatiile administratiei.

Membrii CCC-ului sunt voluntari. Ei ar putea fi selectati de catre administratie, alesii de catre electorat sau altfel, dintre membrii unui ONG (ca de exemplu un grup de mediu). Cateodata, membrii se inscriu singuri intr-un astfel de comitet - ei contacteaza administratia ca raspuns la un anunt al acesteia pentru un loc vacant sau pentru a-si declara dorinta de a servi comunitatea. Oricum sunt alesi, membrii trebuie sa fie confirmati de catre administratie printr-un angajament formal.

Diversele CCC-uri vor avea programe si sarcini diferite. De exemplu, un CCC care furnizeaza sugestii pe tema bugetului administratiei se va intalni lunar pe durata perioadei de pregatire bugetara, dar este posibil sa se intalneasca saptamanal pe parcursul unei perioade intensive in care bugetul este finalizat de catre administratie, prezentat, revizuit si aprobat de catre consiliul local. Alte CCC-uri s-ar putea intalni o data pe luna, dar membrii lor pot sa lucreze in afara acestor intalniri. Alte CCC-uri se pot intalni trimestrial, si este de asteptat sa-si realizeze sarcinile pe parcursul acestei intalniri.

Unele CCC-uri sunt permanente si au responsabilitati care se continua de la un an la altul. Alte CCC-uri au un functioneaza pe o perioada specifica, limitata in timp.

Cateva exemple de CCC-uri permanente:

Comitetul Consultativ pentru planificare urbana

Comitetul Consultativ pentru bugetul local

Comitetul Consultativ pentru recreere si parcuri

Comitetul Consultativ pentru dezvoltare economica

Comitetul Consultativ pentru transport local

Comitetul Consultativ pentru sanatate

Comitetul Consultativ pentru invatamant

Comitetul Consultativ pentru asociatiile de proprietari

Va prezentam in continuare exemplul Comitetului Consultativ pe probleme de transport in comun infiintat la Brasov, care are caracter permanent.

Cateva exemple de CCC-uri temporare:

Comitete consultative pe proiecte specifice (dezvoltarea cartierului sau planul de transport local);

Grup de actiune pentru crearea de oportunitati pentru tineri;

Comitetul pentru studiul atragerii de noi afaceri;

Comitetul pentru studiul refacerii cartei orasului;

Comitete speciale specifice (liste de experti voluntari selectati pentru activitati foarte specifice si de obicei foarte tehnice, ca de exemplu Dezvoltarea Sanatatii Publice).

CCC-urile temporare vor primi in scris o sarcina specifica, clar definita si o perioada limitata pentru realizarea acelei sarcini. Ei isi finalizeaza activitatea cu un raport scris in care isi includ recomandarile.

Cum se aleg membrii unui CCC?

Cand o administratie locala infiinteaza un CCC, documentul de infiintare va stabili cum vor fi alesi membrii sai. Alegerea membrilor potriviti pentru un CCC este de o importanta critica. CCC-ul trebuie sa includa persoane care au o reputatie buna, sunt onesti si corecti si vor actiona pentru realizarea scopurilor CCC-ului. Administratiile mici pot avea avantaje, deoarece reprezentantii administratiei care selecteaza membrii CCC este posibil sa cunoasca persoanele interesate si reputatia acestora in cadrul comunitatii. Cunoasterea bunei reputatii a unei persoane inainte ca aceasta sa fie selectata intr-un CCC este foarte importanta, dar acest criteriu nu trebuie sa fie folosit pentru excluderea unor membri.

Diverse CCC-uri necesita diferite tipuri de membri. Cateva comitete consultative trebuie sa fie reprezentative pentru o mare parte a comunitatii. De exemplu, un CCC care asista in planificarea comunitatii, sau un CCC care acorda asistenta in cadrul unui program pentru tineri, trebuie sa aiba reprezentanti ai tuturor structurilor comunitatii.

Alte CCC-uri trebuie sa includa membri specializati reprezentand abilitati specifice. De exemplu, un comitet consultativ pe buget sau finante trebuie sa includa membri care sa aiba abilitati contabile, financiare, bancare, informatice, despre proprietatea imobiliara, de administrare sau de afaceri. In ceea ce priveste calitatea de membru specializat, este aproape intotdeauna necesar ca administratia sa fie atenta, in vederea eliminarii conflictelor de interes. Regula cea mai grea dar si cea mai eficienta este aceea ca membrii CCC-ului sa nu caute sau sa primeasca nici un fel de beneficii financiare pentru serviciile prestate.

Comitetele consultative voluntare sunt o sursa de influenta in comunitate si in functionarea administratiei locale. Aceste comitete consultative voluntare nu trebuie privite ca instrumente ale nici unui grup de interes fie politic, fie etnic al comunitatii. Astfel, un aspect foarte important in fiecare caz il reprezinta modalitatea in care sunt selectati membrii. Metoda pentru selectarea membrilor trebuie sa asigure ca acest comitet consultativ nu este partizan nici unui interes particular. Iata cateva tehnici pentru realizarea acestui demers:

Reprezentantii administratiei ori compartimentele care selecteaza membrii fac eforturi pentru a echilibra selectia intr-un mod corect. Pericolul realizarii acestui demers este ca selectia sa nu fie vazuta tot atat de corect si de catre publicul larg.

Selectia poate reveni unei terte parti, ca de exemplu unui grup ales, unui ONG, unui lider respectat de catre comunitate, ori unui consultant.

Daca CCC-ul reprezinta interesele unui anumit grup, ca de exemplu interesele unui cartier, membrii pot fi alesi de catre grup; daca CCC-ul reprezinta interese de afaceri, membrii lui pot fi alesi de catre comunitatea de afaceri.

Daca CCC-ul va trata o problema cu o varietate de factori de interes (stakeholders), administratia poate sa identifice o varietate de interese ale acestora care vor fi reprezentate in CCC si care le permite acestor grupuri sa isi selecteze proprii reprezentanti.

Administratia poate nominaliza candidatii bazandu-se pe perceptia proprie in ceea ce priveste abilitatile si experienta necesara unui membru in CCC.

Cateodata, este dificil sa gasesti persoanele potrivite pentru un CCC. Daca nu pot fi gasiti membrii capabili, daca acestia nu doresc sa-si ofere serviciile, sau daca, odata ce au fost desemnati, nu isi fac treaba, atunci CCC-ul va esua. Un astfel de esec poate sa fie rusinos pentru toti cei preocupati si poate submina eforturile de crestere a participarii cetatenesti.

De ce membrii unui CCC isi ofera in mod voluntar timpul lor pentru a servi comunitatea? In orasele americane, unde CCC-urile voluntare sunt un lucru obisnuit, s-au identificat cateva motive pentru care oamenii ar putea sa fie interesati sa serveasca intr-un CCC:

Sunt interesati de subiectul care va fi revizuit si doresc sa-si exprime opinia fata de modalitatea prin care administratia trateaza acest lucru.

Simt ca au o responsabilitate de a munci pentru comunitate.

Au o pregatire specializata care este ceruta de CCC si au fost rugati sa serveasca comunitatea de catre un lider public fata de care ei au un respect deosebit.

Sunt membri intr-un grup de interes al comunitatii si doresc sa fie siguri ca interesele acestui grup se regasesc in activitatile CCC-ului.

Se asteapta ca publicitatea facuta de activitatea CCC-ului sa le va creasca reputatia in comunitate ca cetateni onesti si bine intentionati fata de interesul public.

Apreciaza prestigiul conferit de o numire din partea administratiei.

Cateva reguli pentru organizarea si functionarea CCC-ului

Un CCC trebuie sa aiba un mandat clar care stabileste sursa autoritatii sale, scopul activitatii si pe cel al responsabilitatilor. CCC-ul trebuie infiintat in concordanta cu legile locale.

Mandatul administratiei locale pentru infiintarea unui CCC trebuie sa contina instructiuni scrise aratand respect pentru cel putin urmatoarele aspecte:

Numele si misiunea comitetului consultativ.

Calitatea de membru, cum vor fi selectati sau desemnati membrii si perioada

Produsul sau rezultatele pe care comitetul se asteapta sa le produca (de exemplu, rapoarte periodice ale evolutiei, rapoarte finale, etc.).

Autoritatea grupului - grupul trebuie sa cunoasca impactul sau influenta pe care se asteapta sa o aiba in domeniul de care raspunde.

Cadrul de timp: daca este un grup temporar sau permanent - si daca este temporar, perioada de functionare si cat de des se asteapta ca grupul sa se intalneasca.

Resursele - de exemplu, sprijin din partea autoritatilor administrative, pentru documentele la care vor avea acces, cheltuieli (daca vor exista), locul de intalnire, etc.

Relatia cu mass-media, aspecte de confidentialitate si conflict de interese.

Exista administratii locale din Romania in care recunoasterea existentei, structurii si activitatii CCC a fost oficializata prin hotarari ale Consiliului Local.

Va prezentam in continuare exemplul Primariei Brasov.

O experienta similara a inregistrat si municipalitatea Focsani. Aici, factorii de decizie au inteles ca institutionalizarea Comitetului Consultativ Cetatenesc, format din reprezentantii tuturor cartierelor, ca instrument eficient in luarea deciziilor in comun - administratie locala si cetateni , este singura cale de reusita. Iata, in continuare, 'modelul Focsani'.

Fiecare comitet consultativ trebuie sa aiba stabilite o serie de reguli de functionare. In mod frecvent, cei desemnati initial vin cu propriile lor reguli si sunt acreditati sa faca modificari daca acestea se dovedesc a fi necesare.

Iata cateva dintre aspectele cheie care trebuie incluse in regulile de functionare:

Comitetele consultative cetatenesti voluntare trebuie informate suficient, in permanenta, astfel incat sa isi realizeze misiunea, trebuie sa aiba schite ale misiunii lor iar noii membrii trebuie instiintati in mod adecvat. Rezultatele activitatii trebuie rasplatite de catre administratia care i-a desemnat prin inmanarea certificatelor de recunoastere a meritelor.

Administratiile trebuie sa stie ca infiintarea si activitatile unui CCC, odata ce acesta a inceput sa functioneze, trebuie mediatizate. Trebuie realizat un comunicat de presa atunci cand este infiintat CCC-ul, cand sunt desemnati membrii si in orice moment cand apar rezultate ale activitatii lor. Intalnirile trebuie anuntate in avans si trebuie sa fie publice. Trebuie pusa la dispozitie o pagina informativa din partea primariei care sa ateste misiunea CCC-ului, membrii sai, informatiile disponibile din partea membrilor si reprezentantilor oficiali, datele si locurile intalnirilor care vor avea loc in mod regulat.

O data ce si-au realizat sarcina si au fost dizolvate, comitetelor consultative trebuie sa li se multumeasca pentru serviciile aduse, sa li se inmaneze certificate, iar activitatea lor sa fie facuta cunoscuta in randul comunitatii.

Cateva exemple de CCC din Romania

Folosirea unor CCC-uri este o noutate pentru Romania, desi un numar surprinzator de administratii locale au experimentat aceste comitete. Iata cateva exemple:

I.           Grupul Consultativ Cetatenesc pentru colaborarea cu CIC la Sibiu

Consiliul Judetean Sibiu a infiintat un comitet consultativ cetatenesc care isi desfasoara activitatea pe langa CIC-ul Consiliului. Comitetul se intalneste in mod regulat cu directorul CIC-ului si furnizeaza asistenta pentru problemele care ar putea solicita atentia CIC-ului. Comitetul sustine activitatea CIC-ului si exista un schimb de informatii eficient intre comitet si Centru. In cateva randuri, comitetul a ridicat probleme care au atras atentia Consiliului.

Contact: Consiliul Judetean Sibiu tel: 0269-217733

II.        Sfatul Batranilor la Medias si Pitesti

In Medias si Pitesti, exista CCC-uri care sunt formate din persoane varstnice - pensionari - persoane care doresc sa colaboreze ca voluntari cu administratia locala.

In Medias, grupul este format din 27 de membri. Ei se intalnesc trimestrial, sau mai des, daca primarul solicita acest lucru. Cateodata exista o preocupare specifica pentru intalniri. De exemplu, o intalnire s-a axat pe problemele de mediu la care au fost invitati si cativa directori ai unor institutii private locale. Au fost abordate probleme legate de mediu. Au rezultat cateva imbunatatiri. Membrii grupului au fost invitati si informati despre planurile si initiativele administratiei. Ei au fost instiintati de locul si timpul intalnirii pentru a putea participa.

In Pitesti, grupul este format din 30 de membri, toti licentiati, care se intalnesc lunar pentru a dezbate problemele desemnate de primar si problemele identificate de ei insisi. Problemele cu care s-au confruntat: pregatirea sarbatorilor, curatarea strazilor, reziduurile, problema cainilor vagabonzi si a imbunatatirii traficului.   

Contact: Primaria Medias, tel: 0269-844242, 844243

Primaria Pitesti-CIC- 0248-213994 int. 247 sau 234

III.     Comitetul consultativ Cetatenesc pentru amenajarea pasunii Comuna Cristian, judetul Sibiu

Comuna Cristian (jud. Sibiu) a infiintat un CCC care sa se ocupe de rezolvarea problemei de mentinere si administrarea a trei pasuni comunale. CCC-ul a vizitat pasunile pentru a determina cu exactitate natura problemelor existente. Apoi, CCC-ul s-a intalnit cu grupurile de interes - proprietarii pasunilor, vitelor si oilor, primarul si personalul primariei - pentru a realiza un plan pentru infiintarea comitetelor pastorale pentru fiecare pasune. Iata cateva elemente ale acestui plan:

Membrii comitetului pentru fiecare pasune ar putea fi alesi.

Un membru al fiecarui comitet pastoral ar putea fi membru in CCC.

Sarcina comitetelor ar putea fi: (1) curatarea si mentinerea pasunii; (2) colectarea taxei de pasunat; (3) administrarea rotatiei animalelor intr-un mod echitabil; (4) protestarea impotriva celor care nu detin permis de pasunat.

Ca rasplata a muncii lor, membrii comitetelor pastorale nu vor plati taxa de pasunat.

A fost organizata o intalnire publica pentru a se discuta pe marginea acestui plan. La aceasta intalnire au participat aproape 200 de oameni. Propunerea CCC-ului a fost acceptata si au fost alese comitetele pastorale. Exista astfel, o satisfactie generala a comunitatii, iar prin acest aranjament, au fost imbunatatite conditiile pasunilor si modalitatea de colectare a taxei de pasunat. A fost substantial redusa nevoia de implicare directa a primariei comunei in administrarea pasunii.

Contact: Consiliul Judetean Sibiu tel: 0269-217733

IV.     Brasov - Comitete Consultative Cetatenesti pe zone ale orasului

Comitetele Consultative pe zone ale orasului se constituie pentru ca cetatenii din fiecare zona sa se implice direct in:

Identificarea problemelor cu care se confrunta zona;

Stabilirea prioritatilor pentru fiecare zona (care sunt problemele cele mai grave si cele mai urgente);

Identificarea modalitatilor de solutionare a problemelor si rezolvarea acestor probleme;

Prezentarea sugestiilor in fata Consiliului Local, pentru imbunatatirea diferitelor aspecte ale vietii locale;

Prezentarea solutiilor propuse serviciilor de specialitate din Primarie, care le pot pune in practica.

OBIECTIVE

Implicarea cetatenilor in buna administrare a zonelor in care locuiesc sau muncesc;

Implicarea cetatenilor in procesul de luare a deciziilor pentru comunitate, prin colaborarea cu Consiliul Local;

Incurajarea initiativei cetatenesti pentru dezvoltarea comunitatii si promovarea imaginii orasului;

Comitetele Consultative Cetatenesti reprezinta o structura care ajuta Consiliul Local si executivul Primariei sa cunoasca efectiv problemele cu care se confrunta fiecare zona a orasului si propun solutii alternative pentru rezolvarea lor spre binele zonei si al comunitatii in ansamblu;

Atragerea tinerilor spre a participa efectiv la viata comunitatii, inscriindu-se si activand in Comitetele Consultative Cetatenesti pentru a reprezenta interesele tinerilor.

DURATA

Iunie 2001 - septembrie 2002 - formarea Comitetelor Consultative Cetatenesti

permanent: consultare cu executivul Primariei si cu Consiliul Local

ETAPE

Impartirea orasului pe zone (unele cartiere sunt prea mari pentru a fi reprezentate de un singur Comitet Consultativ).

Realizarea unui program soft dedicat pentru evidenta CCC si raportarea activitatii acestora si a rezultatelor colaborarii cu serviciile Primariei (program realizat de Serviciul Informatic la cererea CIC).

Impartirea pe echipe a colectivului CIC, arondarea zonelor, stabilirea orarului de lucru pe teren.

Stabilirea unor proceduri de lucru standard pentru echipele de lucru si pentru membrii CCC.

Contactarea unitatilor care vor avea reprezentanti in CCC.

Formarea CCC pe zone pana la 15 iunie 2002.

Prima intalnire intre echipele Primariei si CCC pe zone va avea loc pana la 1 iulie 2002.

Identificarea problemelor majore ale fiecarei zone si a prioritatilor privind investitiile si serviciile publice in fiecare zona.

Facilitarea unor intalniri intre CCC din diferite zone si consilierii locali (In functie de specificul comisiilor de specialitate).

Elaborarea unor rapoarte trimestriale cu problemele zonelor, modul de rezolvare si propunerile si initiativele cetatenilor.

Promovarea unor hotarari de Consiliu Local bazate pe propunerile si initiativele CCC pe zone.

Realizarea unor proiecte pe baza propunerilor tinerilor din CCC.

COORDONATOR PROIECT

Primaria Brasov

PARTENERI

Scoli, medici de familie, firme mari, IMM-uri, piete, Asociatii de proprietari.

V.        Comitetul Consultativ Cetatenesc - Valea Cetatii 2 - Brasov

Membrii Comitetului Consultativ Cetatenesc: un pensionar, directorul adjunct al Sc. Gen. Nr. 4, un invatator de la Sc. Gen. Nr. 25, doi presedinti de asociatii de proprietari, un investitor privat, directorul Gradinitei nr. 66, o educatoare de la Gradinita nr. 66, un sef de unitate de la Firma Ariesul, un inginer de la firma Tohan Zarnesti.

ORGANIZARE:

1.Membrii CCC-zona Valea Cetatii 2 au stabilit ca se vor intalni lunar, in prima zi de joi din luna, in mod alternativ, la Scoala generala nr. 4 sau Scoala generala nr. 25.

2.Secretariatul comitetului va fi asigurat de D-l. Dorel Cramu, care va fi si persoana de contact cu Primaria.

PROBLEMELE IDENTIFICATE DE CETATENI:

Administrare strazi:

Sunt foarte multe gropi pe Bd. Valea Cetatii si str. Muncii si strazile nu sunt marcate;

Pe strada Jepilor se circula cu foarte mare viteza, chiar si in zona scolii, nu exista nici un marcaj rutier; se propune instalarea unor indicatoare de reducere a vitezei;

Intersectia dintre Bd. Valea Cetatii si str. Tampei este ne-semaforizata si aici au loc foarte multe accidente;

Pe str. Tampei nr. 6, bl. A1, magazinele de la parterul blocului sunt aprovizionate de masini grele care distrug in mod frecvent capacele de canalizare; propunere: sa se instaleze stalpi pentru oprirea circulatiei.

Servicii Publice:

Cainii de rasa nu sunt purtati cu lesa si botnita, conform Hotararii Consiliului Local nr. 66/1999, modificata prin H.C.L. 162/1999, modificata prin H.C.L. nr. 247/2000, privind Regulamentul de crestere a animalelor domestice in Municipiul Brasov;

Nu exista telefon public in scuarul de la capatul liniilor de troleibuz 32 si 33;

Cutiile postale sunt insuficiente in zona;

Lipseste capacul de la un canal din curtea Scolii Generale Nr. 4;

Locul de joaca de la capatul troleibuzului 31, pe Bd.-ului Valea Cetatii este deteriorat;

Sunt foarte multi caini comunitari agresivi in zona str. Tampei-str. Dobrogeanu Gherea,

Pe str. Dobrogeanu-Gherea, colt cu Scoala Generala Nr. 20, curge foarte multa apa pe carosabil (este sparta canalizarea sau sunt izvoare subterane); Compania Apa nu a rezolvat aceasta problema;

Pe Bd. Valea Cetatii nr. 15 la parter este un fost restaurant nefunctional, unde apa curge non-stop, iar in spatele restaurantului sunt niste baraci de tabla (inainte se facea aprovizionarea prin aceste baraci) care au ajuns un focar de infectie;

De ce nu sunt restituiti banii platiti ca fond de anticipatie la R.A. Termo si Compania Apa?

Intalnirile Asociatiilor de proprietari cu furnizorii de servicii nu sunt suficient/bine anuntate; se propune intermedierea intalnirilor de catre Biroul de Relatii cu Asociatiile de Proprietari;

Exista un punct de colectare deseuri chiar in fata Gradinitei nr. 66, care este prea aproape de cladire si reprezinta un focar de infectie pentru copii;

Datorita infiintarii punctului de colectare deseuri nr. 184, a fost distrus un loc de joaca pentru copii; propuneri: (1) sa fie desfiintat acest punct, (2) sa nu fie desfiintat acest punct de colectare dar sa fie imprejmuit cu gard viu si pomisori;

Canalele de vizitare ale Companiei Apa sunt inundate si nu se mai pot citi contoarele.

Administrarea Domeniului Public:

Nu se vad semnele de circulatie de pe Bd. Valea Cetatii; propunere: cosmetizarea pomilor;

Mobilierul urban din Parcul Trandafirilor este distrus;

Nu mai sunt cosuri de gunoi in zona Valea Cetatii (angajatii firmelor de salubritate le-au luat, sub pretextul ca le inlocuiesc)!

Lacul din fata Scolii Generale Nr. 25 este intr-o stare deplorabila; Propuneri:

Lacul sa fie umplut cu apa si sa se asigure supravegherea lui permanent prin gardienii publici;

Lacul sa fie curatat, asanat si plantata zona verde.

Ordine Publica:

In zona scolilor sunt bande de tineri care ii jefuiesc sau ii agreseaza pe elevi; se propune ca jandarmi si gardienii publici sa fie prezenti in zona scolilor macar la orele la care elevii intra sau ies de la cursuri,

In parcul din fata Scolii Generale nr. 25 se organizeaza lupte de caini rasa pitbull.

Obstesti:

Asociatiile de proprietari sunt amendate daca se gaseste gunoi aruncat in apropierea blocului, in schimb presedintii de asociatii de proprietari nu au dreptul sa ii amendeze pe cei care arunca gunoiul in locuri nepermise.

CONCLUZII:

Pana la intalnirea urmatoare, membrii Comitetelor Consultative Cetatenesti din ambele zone vor identifica:

Traseele propuse pentru gardienii publici, pentru a spori gradul de siguranta al cetatenilor;

Lista strazilor si trotuarelor aflate in stare proasta (nepietruite, neasfaltate, cu gauri in carosabil).

Pana la intalnirea urmatoare Primaria:

Va ajuta la solutionarea a cat mai multe din problemele identificate,

Va face publica activitatea CCC in publicatia lunara Primaria Brasovului si in presa locala.

Intalnirile publice sunt cele mai flexibile si mai informale modalitati in realizarea schimbului de informatii dintre administratia locala si cetateni. O intalnire publica este caracterizata printr-un schimb activ de idei.

Una dintre caracteristicile impartasite de intalnirile publice este ca astfel de evenimente sunt deschise pentru oricine doreste sa participe. Un element este acela ca administratiile anunta din timp ca un astfel de eveniment va avea loc, invita pe toti cetatenii interesati sa participe si face eforturi sa se asigure ca grupurile de interes sunt informate de acest eveniment.

Comitetul Consultativ Cetatenesc are nevoie de vointa politica si efort pentru a se infiinta si functiona. Membrii acestuia nu vor munci asa cum trebuie si nu vor functiona mult timp daca indatoririle lor nu se dovedesc a fi necesare si serioase, daca publicul nu intelege si nu sustine rolul CCC-ului si daca asistenta sa nu este luata in serios.

Oricum, ele sunt una dintre cele mai eficiente si mai putin costisitoare modalitati disponibile pentru obtinerea unei contributii a unor cetateni educati in procesul de luare a deciziei de catre administratie. Proliferarea lor in administratia publica locala, intr-o lume democratica, a servit pentru intarirea societatii civile in sprijinirea acestor democratii.

Prin aceste exercitii se urmareste:

identificarea atitudinii cursantilor fata de colaborarea administratie publica- cetateni;

identificarea modalitatilor practice de colaborare si dobandirea capacitatii de adaptare a acestora la situatii reale;

identificarea experientei cursantilor in ceea ce priveste utilizarea urmatoarelor instrumente de participare cetateneasca: intalniri publice si comitetul consultativ cetatenesc;

Reflectati cateva minute asupra modului in care comunitatea dumneavoastra a participat la intalnirile publice. Va amintiti cand a fost organizata ultima intalnire publica si pe ce tema? Care au fost urmarile ei? Daca ar fi sa o organizati/sa participati din nou, ce ati face in mod diferit?

NOTE - INSTRUCTOR

scop: evaluarea de catre cursanti a experientelor in ceea ce priveste intalnirile publice, din comunitatea pe care o reprezinta;

durata: 10-15 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

Reflectati cateva minute la modul in care activeaza sau ar putea functiona Comitetele Consultative Cetatenesti in comunitatea dumneavoastra. Care este relatia administratiei locale cu aceste grupuri? Care sunt avantajele existentei acestor grupuri pentru autoritatea locala? Dar pentru cetateni?

Ganditi-va la un Comitet Consultativ Cetatenesc care ar fi foarte necesar in momentul de fata comunitatii dumneavoastra. Cine credeti ca trebuie sa fie membrii CCC si de ce? Cum ati colabora cu acest CCC?

NOTE - INSTRUCTOR

scop: evaluarea de catre cursanti a experientelor in ceea ce priveste CCC-urile, din comunitatea pe care o reprezinta si/sau stabilirea oportunitatilor cu privire la realizarea unor astfel de grupuri;

durata: 15-20 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

Comitetul Consultativ Cetatenesc pe o problema a comunitatii.

Organizati constituirea unui Comitet Consultativ Cetatenesc (CCC) pe un cartier, serviciu public sau tema de interes, dupa urmatoarea schema:

a) Stabilirea scopului, obiective, rezultate asteptate.

b) Planificarea constituirii si functionarii unui CCC.

c) Promovarea.

d) Inregistrarea si selectarea membrilor.

e) Organizarea si desfasurarea intalnirilor.

f) Rezultate, monitorizare, continuitate.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: Familiarizarea participantilor cu importanta si modul luarii deciziei in comun. Dezvoltarea abilitatilor de organizare si derulare a procesului de constituire si functionare a Comitetelor Consultative Cetatenesti

durata: 75 minute;

grup: Participantii se impart in 3 grupuri de lucru. Fiecare grup isi va alege o tema pentru constituirea unui CCC necesar comunitatii si va schita organizarea si functionarea lui pe baza punctelor a) - f) prezentate in Situatie.

colectare info: Dupa 50 de minute grupurile sunt invitate sa prezinte in plen, pe planse scrise, rezultatele obtinute. Dupa prezentari (25 minute), facilitati o discutie despre modul in care se adapteaza componenta si activitatea CCC la dimensiunea comunitatii si la problema careia i se adreseaza.

Tehnica grupului nominal: Cum se aplica hotararile Consiliului Local?

Identificati trei modalitati de implicare a cetatenilor in urmarirea aplicarii Hotararilor Consiliului Local sau Judetean. Folositi tehnica grupului nominal pentru acest proces.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: Familiarizarea participantilor cu importanta si modul luarii deciziei in comun. Dezvoltarea abilitatilor de organizare si derulare a procesului de monitorizare a modului de implementare a deciziilor privind comunitatea. Constientizarea alesilor (cei care iau decizii) si a cetatenilor (cei pentru care se iau decizii si care sunt afectati de acestea) privind importanta continutului si modului de aplicare a deciziilor locale.

durata: 90 minute;

grup: Este enuntata tema exercitiului: Urmarirea modului in care se aplica hotararile Consiliului Local, prin participarea cetatenilor. Participantii se impart in grupuri de 5 persoane. In cadrul fiecarui grup participantii vor nota individual, pe bilete, cateva metode prin care cetatenii pot urmari cum se aplica hotararile Consiliului Local.

colectare info: Moderatorul discutiei va invita participantii grupului sa spuna pe rand, fara explicatii sau comentarii, ideile notate pe bilete. Acestea vor fi inscrise pe o plansa mare. Se va trece pe rand pe la membrii grupului, pana se epuizeaza toate ideile. Urmeaza o sesiune de explicare a ideilor scrise pe plansa. Se trece la un vot secret, prin care se stabilesc cele mai valoroase idei din perspectiva grupului. Moderatorul cere parerea membrilor grupului despre rezultatul votului; se discuta in continuare despre criteriile de alegere a ideilor, mentionandu-se faptul ca discutiile pot influenta parerea unor membrii.

Se trece la al doilea vot si se anunta rezultatele. Grupul va prezenta apoi in plen cele trei modalitati identificate ca fiind cele mai semnificative si fezabile, de implicare a cetatenilor in urmarirea aplicarii hotararilor Consiliului Local.

Cum monitorizam un serviciu public?

Cum ati implica cetatenii din comunitatea pe care o reprezentati in monitorizarea unui serviciu public (distributia apei, a energiei termice, colectarea gunoiului menajer, calitatea transportului in comun, etc.) ?

NOTE - INSTRUCTOR

scop: Dezvoltarea abilitatilor de organizare si derulare a procesului de monitorizare a calitatii serviciilor publice prin implicarea cetatenilor in calitate de consumatori.

durata: 90 minute;

grup: Participantii se impart in grupe de 5 persoane. Fiecare grup isi va alege un serviciu public pentru care va schita procesul de monitorizare. Grupul va identifica modalitati de implicare a cetatenilor in urmarirea calitatii serviciului public. Fiecare grup va dezvolta un plan de actiune pentru monitorizarea serviciului prin implicarea cetatenilor ca beneficiari ai serviciului.

Se va stabili aportul si responsabilitatea fiecarui factor interesat in proces:

Firma prestatoare de servicii ca unitate care vinde servicii populatiei.

Cetatenii in calitate de beneficiari ai serviciului / cumparatori / consumatori

Administratia locala ca administrator al comunitatii, care urmareste buna deservire a membrilor acesteia.

colectare info: Se poate folosi tehnica de brainstorming sau tehnica grupului nominal pentru identificarea metodelor de implicare a cetatenilor in procesul de monitorizare a serviciului public. Dupa lucrul pe grupuri, timp de 60 de minute, se va face prezentarea in plen a solutiilor gasite de grupuri. La sfarsitul acestui exercitiu, cei care lucreaza in administratie vor avea o idee despre modul de organizare a procesului de monitorizare a serviciului public si de implicare a cetatenilor-consumatori in acest proces.

Toti ceilalti participanti vor sti sa actioneze in calitatea lor de consumatori ai unui serviciu public pentru a-si face cunoscuta parerea despre calitatea serviciului si propunerile de imbunatatire a acesteia.

Discutie orientata: Cum participa cetatenii la luarea deciziei pentru comunitate?

Alegeti o decizie locala si explicati modul in care cetateni au fost/sunt implicati in aplicarea ei si urmarirea rezultatelor.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: Constientizarea necesitatii de implicare a cetatenilor in toate fazele deciziilor legate de comunitate. Invatarea unor practici utile prin schimbul de experienta intre participanti.

durata: 60 minute;

grup: Participantii se impart in grupuri de cate 5 persoane. In cadrul fiecarui grup, membrii isi impartasesc informatii si exemple despre anumite decizii locale in care au fost implicati cetatenii si modalitatile in care au fost implicati. Fiecare grup va alege una sau doua situatii care li se par mai interesante si usor de replicat, le vor analiza si le vor prezenta apoi in plen.

Lucrul in grupuri poate dura cam 60 minute si se poate axa pe urmatoarele intrebari:

Au contribuit cetatenii la luarea deciziei? Cum?

Au fost consultati cetatenii in timpul analizei problemei de catre alesii locali? Cum?

Cum ii afecteaza pe cetateni decizia luata?

Cui si cum pot transmite cetatenii informatii despre modul cum ii afecteaza decizia?

Cum pot interveni cetatenii in imbunatatirea sau modificarea sau anularea deciziei?

Cum reactioneaza alesii (sau prestatorii de servicii) la participarea cetatenilor?

Ce am aflat de la ceilalti colegi si am putea aplica in domeniul implicarii cetatenilor in urmarirea deciziilor?

Urmariti diagrama prezentata mai jos:

Cetatenii determina luarea deciziei. Dupa ce decizia este luata, ea este pusa in practica. Cetatenii verifica corectitudinea punerii ei in practica. Punerea in practica a deciziei are ca efect obtinerea unor rezultate, rezultate care determina anumite schimbari care se rasfrang asupra cetateanului. Cetateanul intervine in toate fazele. Imaginati aceasta schema.

colectare info: prezentare a grupului.