Conditia ca actul sa vatame un drept sau un interes legitim

Conditia ca actul sa vatame un drept sau un interes legitim

Pana la revizuirea constitutiei din 2003 analiza acestei conditii s-a facut din perspectiva coroborarii art. 48 referitor la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica cu art. 21 referitor la accesul liber la justitie. In contextul analizei art. 52 din Constitutia republicata (fostul art 48) reiese una din completarile aduse alin(1) si anume consacrarea expresa alaturi de criteriul incalcarii unui drept pt introducerea actiunii si a criteriului interesului legitim.

Legea 29/1990 folosea expresia "drept recunoscut de lege" iar art 21 din Constitutie stabilea principiul conform caruia orice persoana se poate adresa justitiei pt apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Legea 554/2004 preia fundamentul constitutional al institutiei contenciosului admistrativ continut in art 52, alin(1) pe care il dezvolta corespunzator. Pt a exista un interes legitim este necesar ca acesta sa fie ocrotit printr-o norma de drept. In sensul art 21 alin(1) din Constitutie, si de asemenea al art 52 alin(1) tot din Constitutie interesul legitim apare ca o situatie juridica anterioara dreptului subiectiv, cea care pregateste terenul dreptului subiectiv, ca o virtualitate. Interesul legitim poate fi atat personal, cat si public, fundamentul constitutional al interesului public reprezentandu-l dispozitiile constitutiei cu privire la indatoririle fundamentale ale cetateanului roman. In acest sens legea contenciosului administrativ precizeaza in primul art. ca interesul legitim poate fi atat privat cat si public. In art 2 din lege se da definitia acestor termeni, tot din legea 554. Interesul public reprezinta interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice. Interesul legitim privat consta in posibilitatea de a pretinde o anumita conduita in considerarea realizarii unui drept subiectiv, viitor si previzibil. Interesul legitim public consta in posibilitatea de a pretinde o anumita conduita in vederea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv, ori dupa caz, in considerarea apararii unui interes public.